26,035 matches
-
abordat Guilford testarea a avut o influență uriașă în domeniul creativității, dar în zilele noastre și-a mai pierdut din interes, parțial din cauza faptului că testele par să se lege prea puțin de alte tipuri de evaluare a creativității și măsoară aspecte destul de nesemnificative ale fenomenului (Amabile, 1996; Beittel, 1964; Merrifield, Gardner și Cox, 1964; Piers, Daniels și Quackenbush, 1960; Skager, Shultz și Klein, 1967; Wallach și Kogan, 1965; Yamamoto, 1964). Modelul lui Cattell Cu toate că Raymond Cattell (1971) este mai cunoscut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui, l-au făcut pe acesta să supraevalueze rolul gândirii divergente în creativitate. (Găsiți o critică similară în Horn și Knapp, 1973.) Și, la fel cu ceilalți critici ai testelor lui Guilford, Cattell (1974) a susținut: ...verdictul că un test măsoară creativitatea este doar o proiecție a părerii personale pe care o are despre creativitate autorul testului. Astfel, în testele intelectuale elaborate de studenții lui Guilford și de mulți alții care s-au ocupat de creativitate în acest deceniu, creativitatea a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
intuiție și testele convenționale vizând inteligența fluidă au fost de nivel moderat. Ei au descoperit, de asemenea, că elevii din școlile elementare pot învăța cum să-și dezvolte gândirea intuitivă. Conform acestei teorii, partea analitică a inteligenței - cea care este măsurată, parțial, prin testele de inteligență convenționale - e și ea implicată în creativitate. Această capacitate este necesară pentru a aprecia valoarea propriilor idei și pentru a decide care dintre ele merită să fie dezvoltată. Apoi, dacă o anumită idee merită să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
problemelor (p. 172). George Shouksmith (1973) a propus o altă modalitate de a face distincție între creativitate și inteligență. El a afirmat că evaluarea corectitudinii sau a „calității de a fi exact” a unui răspuns e o încercare de a măsura raționamentul logic sau inteligența, în vreme ce evaluarea „calității de a fi bun”, adică a gradului în care o reacție sau soluția unei probleme este adecvată sau oportună în cazul respectivei probleme sau situații, e măsura creativității. Zona suprapunerii ar reprezenta răspunsurile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
născocească un aparat capabil să-i ajute pe cei cu probleme auditive. Edison a refuzat, spunând: „Nu doresc să aud chiar atât de bine” (Crovitz, 1970, p. 56). Există trei descoperiri esențiale legate de concepțiile convenționale conform cărora inteligența se măsoară prin IQ și creativitate, care sunt acceptate unanim (vezi, de exemplu, Barron și Harrington, 1981; Lubart, 1994). Prima este faptul că, în general, persoanele creative au un IQ peste medie, adesea mai mare de 120 (vezi Renzulli, 1986). Această cifră
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se situează, în general, între slabă și moderată (Flescher, 1963; Getzels și Jackson, 1962; Guilford, 1967; Herr, Moore și Hasen, 1965; Torrance, 1962; Wallach și Kogan, 1965; Yamamoto, 1964). Corelația depinde parțial de tipul aspectelor creativității și inteligenței care sunt măsurate și de modul cum sunt măsurate, precum și de tipul domeniului în care se manifestă creativitatea. Rolul pe care îl are inteligența în domeniul artistic, de exemplu, este diferit de cel pe care îl are în domeniul științific (McNemar, 1964). Modelul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și moderată (Flescher, 1963; Getzels și Jackson, 1962; Guilford, 1967; Herr, Moore și Hasen, 1965; Torrance, 1962; Wallach și Kogan, 1965; Yamamoto, 1964). Corelația depinde parțial de tipul aspectelor creativității și inteligenței care sunt măsurate și de modul cum sunt măsurate, precum și de tipul domeniului în care se manifestă creativitatea. Rolul pe care îl are inteligența în domeniul artistic, de exemplu, este diferit de cel pe care îl are în domeniul științific (McNemar, 1964). Modelul cu trei inele Aceste informații sugerează
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de exemplu, persoanele creative au nevoie de un anumit nivel al IQ-ului), dar nu sunt identice. De exemplu, Renzulli (1986) a propus un model „cu trei inele”, în care înzestrarea se află la intersecția dintre aptitudini peste nivelul mediu (măsurate prin mijloace convenționale), creativitate și implicarea profundă în îndeplinirea sarcinilor. Astfel, cercurile aptitudinii și creativității se suprapun parțial. Renzulli deosebește înzestrarea „școlară” de cea „creativ-productivă”, făcând observația că înzestrarea de un tip nu o implică neapărat pe cea de celălalt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
titlul în „Leapșa în curtea școlii - pe viforniță” (Getzels și Jackson, 1962, p. 43). Wallach și Kogan Wallach și Kogan (1965) au susținut că un mare defect al lucrării lui Getzels și Jackson (1962) este faptul că creativitatea nu e măsurată corect în situațiile de tipul test pe care le-au folosit. Pentru a corecta acest defect, Wallach și Kogan au elaborat o serie de teste de tipul jocului, fără cronometrare, pe care le-au aplicat unui grup de 151 de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în situațiile „reale” ca adult, cu toate că s-au făcut astfel de afirmații (Milgram, 1990; Torrance, 1988). Orientarea către descoperiri sau tendința de a găsi și de a formula probleme acolo unde alții nu au văzut nici una a fost și ea măsurată în anumite situații, cu rezultate încurajatoare (Baer, 1993; Runco, 1995). Așa cum au observat Einstein și mulți alții, rezolvarea problemelor este mult mai simplă decât formularea lor. Orice persoană competentă din punct de vedere tehnic poate rezolva o problemă care este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Elevii care se calificau În urma „preselecției” bazate pe dosare biologice urmau să fie supuși unui nou proces de selecție, În care li se administrau diferite teste de inteligență și de aptitudini. Unii adepți ai eugeniei considerau că testele de inteligență măsurau mai degrabă gradul de alfabetizare și erudiția decât capacitățile intelectuale Înnăscute 40. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei erau În favoarea folosirii testelor IQ ca metodă validă de selecție a elevilor În conformitate cu dotarea lor intelectuală Înnăscută 41. Diferite alte forme de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
veriga din lanțul unui șir Întreg de generații, chemate să ducă mai departe flacăra de viață Încredințată de antemergători. Populația de astăzi trebue privită ca un laborator În care se plămădesc generațiile viitoare ale poporului român... Valoarea unui neam se măsoară după numărul și calitatea fiilor săi... datoria fiecărui cetățean este de a-și Întemeia o familie 83. Din descrierea de mai sus, elevii de clasa a VIII-a Învățau că acțiunile lor individuale nu au semnificație decât În vederea scopurilor superioarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ar fi mobilizarea tuturor bărbaților adulți și creșterea ratei mortalității ca rezultat direct al războiului, fac aproape imposibilă o evaluare a eficienței oricăror politici de sănătate sau control al nașterilor din această perioadă. Pentru perioada interbelică este totuși posibil să măsurăm măcar parțial evoluția ratelor natalității și mortalității. Conform uneia dintre sursele pe care le-am indentificat, la Începutul anilor ’20, România avea o rată a nașterilor de 32/1 000 În zonele urbane și de 44/1 000 În zonele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vînt, culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul” etc. * „Al doilea gînd este, de obicei, mai Înțelept.” (Euripide) Desigur, nu numai pentru faptul că el cuprinde un plus de anticipare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vînt, culege furtună”; „Cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul” etc. * „Al doilea gînd este, de obicei, mai Înțelept.” (Euripide) Desigur, nu numai pentru faptul că el cuprinde un plus de anticipare, Însă al doilea gînd Îl umanizează
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se hrănește din Încrederea deosebită În el Însuși. * „Pentru a judeca pasiunea unui om, ar trebui să știm Întîi ce preț pune acest om pe tot ce sacrifică În numele ei.” (Stendhal) În același sens, Glasworthy spune: „Frumusețea unui sentiment se măsoară prin sacrificiul pe care ești În stare să-l faci pentru el”. Încercînd un exemplu, putem observa faptul că pentru unii oameni, credința În Dumnezeu echivalează cu renunțarea la propria libertate. De aici, și reținerea lor față de „credință”: cît timp
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
speră mai mult În ceva, sau se Încearcă să se evite ceva, cu atît „așteptarea” devine mai Înfrigurată, mai tensionată, iar faptul care se va petrece va avea un ecou mai puternic În sufletul persoanei care a realizat așteptarea. * „Ceea ce măsor, cînd măsor timpul este, de fapt, senzația mea.” (Sfîntul Augustin) Orice aspect al realității este condiționat psihologic, atunci cînd ne raportăm la el, În sensul că-l vom amprenta cu sensibilitatea noastră, cu modul nostru de a gîndi și de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mult În ceva, sau se Încearcă să se evite ceva, cu atît „așteptarea” devine mai Înfrigurată, mai tensionată, iar faptul care se va petrece va avea un ecou mai puternic În sufletul persoanei care a realizat așteptarea. * „Ceea ce măsor, cînd măsor timpul este, de fapt, senzația mea.” (Sfîntul Augustin) Orice aspect al realității este condiționat psihologic, atunci cînd ne raportăm la el, În sensul că-l vom amprenta cu sensibilitatea noastră, cu modul nostru de a gîndi și de a simți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
numai nașterea și trăirea „gîndului”, dar și prin umanizarea acestuia, deoarece Îl pune sub semnul exigențelor unor valori, al unor sensuri ale vieții, ale existenței: „Cheia Înțelegerii altora se află În propriile noastre vibrații afective. Adîncimea unui suflet străin o măsurăm cu propriile noastre sentimente” (Vasile Pavelcu). * „Drumul cel mai scurt Între doi oameni este un zîmbet.” (anonim) Însă acest zîmbet Îl găsim tot mai rar, pentru că spune J. Renard: „Ce buni am fi dacă nu ne-am teme să fim
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lucruri care servesc intereselor și mentalităților lor. De aceea se spune că cei care gîndesc numai ceea ce vor ei să creadă, ajung să știe numai ceea ce vor ei să știe. Situația aceasta poate fi exemplificată cu psihologia „Înfumuratului”, care va măsura valoarea lucrurilor și a situațiilor nu prin ele Însele, ci după gradul orgoliului și al invidiei personale. * „Este iertat să se spună și o minciună cînd e În joc viața.” (Pisander) O concesie asemănătoare propune și Menander: „Mai bine să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să sesizăm frumosul din individualitatea psihologică umană, nu reușim În absența unei nevoi interioare de un frumos moral, de un frumos spiritual, care să te Înalțe sufletește, să te Înnobileze; mizantropul nu poate face acest lucru. * „Frumusețea unui sentiment se măsoară prin sacrificiul pe care ești gata să-l faci pentru el.” (J. Galsworthy) Toți ne luptăm, de exemplu, pentru „adevăr”, cînd prin aflarea lui ne cîștigăm (sau ne recîștigăm) un drept, Însă nu Întotdeauna facem același lucru și În beneficiul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
imaginăm, într-un prim tempo, ceea ce poate fi făcut. Sau ce poate fi reținut împotriva lor de către inchizitori creștini. Nicio nevoie de precizări. Dar, pentru cei lipsiți de imaginație, să adăugăm câteva detalii despre practicile barbelognosticilor. Ele ne permit să măsurăm cât de departe merge inversarea valorilor înspre limita ei transgresivă. Treacă-meargă pentru spermatofagii. Banchetele colective de după stingerea luminilor presupun într-adevăr și asemenea practici. Credincioșii extrăgeau lichidul seminal al bărbaților - nu se dau precizări asupra tehnicilor și metodelor, ele par
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Credința e de-ajuns. Umilința creștină trebuie să înlocuiască pretenția filosofiei de a rezolva aceste enigme. Pentru că adesea, pretinșii amatori de înțelepciune se lasă duși de orgoliu; ei cred că este posibil să se știe, dar se înșeală. Rațiunea își măsoară limitele. A surprinde natura raportului dintre voința lui Dumnezeu și activitatea oamenilor, dintre puterea divină și liberul arbitru uman depășește posibilitățile oamenilor. Or, a ignora motivațiile lui Dumnezeu nu împiedică pe nimeni să-l iubească și să-l servească. Credința
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
morale hedoniste. O criză de litiază renală poate fi stăpânită fără probleme cu categoriile formulate de filosofii din perioada imperială. Cu niște limite, desigur, pentru că Montaigne nu ia apărarea celor care legitimează durerea pretinzând că ea ne permite să ne măsurăm și să ne exercităm puterile. Eseurile abordează în mai multe rânduri și problema sinuciderii. în vălmășagul expozeului în care putem citi tezele celor vechi, întâmplări cu eroi ai morții voluntare precum și poziția oficială a Bisericii, surprindem în cele din urmă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un loc dat, într-un timp dat. Cât despre ceea ce a trecut, nimic nu ne spune că va fi întotdeauna vorba de un adevăr... Montaigne ia pe cont propriu opțiunile adversarilor emblematici ai lui Platon, sofiștii, pentru care omul este măsura oricărui lucru. Opinia prezentată ca o certitudine definitivă cristalizează o stare de lucruri punctuală, repede perimată însă. Relativism, perspectivism: nu poți găsi o altă armă mai eficientă contra pretențiilor la adevărurile eterne. Cele ale lui Platon, firește, dar și - mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]