5,818 matches
-
reprezenta punct de plecare pentru un film. Sursa scenariului a fost un dosar pus la dispoziția cineaștilor de colonelul de miliție Victor Beda. Unii critici au acreditat ideea că acest film ar fi o comandă socială a Inspectoratului General al Miliției pentru a îmbunătăți imaginea instituției în rândul publicului. Ca și "Viraj periculos" (1983), și filmul " Accident" evidențiază existența unei părți bune în fiecare om, chiar și în criminali, și pledează pentru recuperarea infractorilor de către societate prin stimularea părții bune din
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
Filmul a intrat în faza de producție la 21 iunie 1976. Filmările au durat 40 de zile și au avut loc în perioada 1 august - 18 decembrie 1976, fiind realizate în colaborare cu Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Miliției, după cum se menționează pe genericul de început. La realizarea filmului a colaborat pe post de consilier lt. colonelul de miliție Constantin Grădinaru. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizorul Sergiu Nicolaescu a fost ajutat la
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
loc în perioada 1 august - 18 decembrie 1976, fiind realizate în colaborare cu Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Miliției, după cum se menționează pe genericul de început. La realizarea filmului a colaborat pe post de consilier lt. colonelul de miliție Constantin Grădinaru. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizorul Sergiu Nicolaescu a fost ajutat la coordonarea filmărilor de regizorul secund Gheorghe Constantinescu și asistenții de regie Alexandru Rioșanu și Dan Păduraru. Au colaborat cascadorii Aurel
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
la suma de 2.765.000 lei. Personajul Andrei Petria (interpretat de Sergiu Nicolaescu) din filmul "Accident" (1977) a fost preluat de autorii scenariului filmului "Viraj periculos" (1983), care l-au „avansat” de la gradul de maior în Direcția Circulație a Miliției la cel de colonel și i-au oferit sarcini noi de rezolvat. Filmul " Accident" a fost vizionat de 2.913.093 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
filmat regulamentar pe carosabil și învățături morale «socialmente utile» pe trotuare. «Ce detestați la delincvenți?» e întrebat eternul comisar al «mâinilor curate» de odinioară. «Lipsa de responsabilitate. Fiecare delict înseamnă o acțiune împotriva demnității umane!» - răspunde, ca la carte, omul miliției care, în final, îi întinde sportiv mâna inamicului său, criminalul, pentru a-l scoate din mlaștina care-l înghite simbolic. Intenția cineastului este, pe de altă parte, să refacă tandemul din «Reconstituirea», utilizându-l, ce-i drept, în locul lui Vladimir
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
în paralel, de regizorii Sergiu Nicolaescu, Iulian Mihu și Manole Marcus. Aceste filme trebuiau să refacă imaginea Securității, care fusese șifonată după dezvăluirea complicității ei la abuzurile din perioada instaurării regimului comunist în România. Mitul rolului pozitiv al Securității și Miliției urma a fi refăcut printr-o serie de filme cu gangsteri și cu justițiari polițiști. Majoritatea filmelor din această serie au fost realizate în colaborare cu Ministerul de Interne. Succesul la public al filmului " Cu mîinile curate" (1972) și al
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
fost turnate în zona numită Dealul Arsenalului, la Piața Puișor, regizorul afirmând că acolo a locuit comisarul Gheorghe Cambrea (1910-1967), modelul care i-a servit pentru personajul comisarului Moldovan. Alte secvențe au fost filmate pe Calea Rahovei, în fostul sediu al Miliției Capitalei (care adăpostea în anii '40 Prefectura Poliției Capitalei), în cimitirul Bellu, pe clădirea fostei fabrici de ciment Titan, în localul Teatrului Odeon și pe dealul Mănăstirii Plumbuita. În film au fost realizate multe cascadorii precum urmărirea de mașini de pe
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
lansat pe 20 mai 1941. Germanii au atacat cele trei mari aeroporturi ale insulei - Maleme, Rethimnon șiHeraklion - cu parașutiști și infanterie transportată cu planoarele. Germanii au trebuit să înfrângă rezistența îndârjită a trupelor britanice, australiene, neozeelandeze și grecești, sprijinite de milițiile locale. La sfârșitul primei zile, nici un obiectiv al planului inițial german nu fusese cucerit, atacatorii suferind însă pierderi foarte mari, aproximativ 4.000 de morți și răniți. În ziua următoare, datorită lipsei de comunicare dintre unitățile din defensivă și a
Istoria militară a Greciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312691_a_314020]
-
autoizoterma lui nea Cioacă (Valentin Teodosiu) pentru a ajunge la Comtim. De obicei ele erau duse cu Trabantul lui Hilde, dar aceasta din urmă găsise lângă mașină în acea dimineață o pungă cu un pistol și se dusese la sediul Miliției pentru a-l preda. În acea zi, în orașul Timișoara era agitație, pe străzi circulau TAB-uri, iar Hilde a văzut milițieni bătând oameni în curtea sediului Miliției Județene. Din cauza agitației din sediul Miliției, ea nu mai predă pistolul și
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
acea dimineață o pungă cu un pistol și se dusese la sediul Miliției pentru a-l preda. În acea zi, în orașul Timișoara era agitație, pe străzi circulau TAB-uri, iar Hilde a văzut milițieni bătând oameni în curtea sediului Miliției Județene. Din cauza agitației din sediul Miliției, ea nu mai predă pistolul și se duce la Comtim. În timpul drumului către combinat, lui Marinică i s-a făcut rău de la băutură și a coborât pentru a vomita. El are o altercație acolo
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
pistol și se dusese la sediul Miliției pentru a-l preda. În acea zi, în orașul Timișoara era agitație, pe străzi circulau TAB-uri, iar Hilde a văzut milițieni bătând oameni în curtea sediului Miliției Județene. Din cauza agitației din sediul Miliției, ea nu mai predă pistolul și se duce la Comtim. În timpul drumului către combinat, lui Marinică i s-a făcut rău de la băutură și a coborât pentru a vomita. El are o altercație acolo cu un muncitor (interpretat de Paul
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
și copiii străzii din București, Irene și Andrei au aflat că Cristu Dan fusese văzut cu două zile în urmă într-un canal din Popești-Leordeni. Aflat la Timișoara în zilele Revoluției, generalul Constantin Nuță (Ion Dichiseanu), șeful Inspectoratului General al Miliției, a dispus ridicarea a 40-45 de cadavre de la morga Spitalului Județean și transportarea lor la București pentru a fi incinerate, acțiune care a primit numele de cod Operațiunea Trandafirul. Printre cadavrele morților s-a aflat și corpul lui Marinică, care
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
tradițional organizată la nivelul parohiilor. Odată cu înființarea Poliției Metropolitane în 1839, aceasta a fost organizată în teritoriu pe bazele comitatelor. În anii 1540 a fost înființat postul de Lord Locotenent. Aceștia aveau un rol militar și erau responsabili de administrarea miliției comitatului. În 1871 instituția își pierde responsabilitățile militare, rămânând o instituție ceremonială, dar Armata Britanică a asociat zonele de recrutare cu comitatele. Fiecare comitat trimitea doi reprezentanți în Camera Comunelor. Burgurile aveau de asemenea reprezentanți în parlament diferiți de cei
Comitatele istorice ale Angliei () [Corola-website/Science/312086_a_313415]
-
time> și s-au prelungit până la <time class="nowrap date-lien" datetime="1909-04-27">27 aprilie 1909</time><time class="nowrap date-lien" datetime="1909-04-27"></time>. Ele au început la Adana, unde aproape treizeci de mii de oameni organizați în cinci până la zece miliții au jefuit și au masacrat metodic casele și magazinele din cartierul armenesc Chabanieh, înainte de a-l incendia cu susținerea tacită a autorităților locale care au eliberat și au înarmat deținuți de drept comun, pentru ca ei să ia parte la masacre
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
cele mai frumoase femei și copiii au fost răpiți pentru a fi vânduți ca sclavi, în timp ce restul convoiului era decimat la fiecare etapă a drumului, atât de către jandarmii responsabil de escorta lor, cât și de triburile kurde și de alte miliții recrutate special în acest scop. Doar câteva mii de oameni au supraviețuit aceastei deportări. În și , aproape toți armenii au fost uciși pe loc. Constatând masacrele, guvernele aliate au făcut o declarație pe <time class="nowrap date-lien" datetime="1915-05-24">24
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
(d. 23 decembrie 1989, în apropiere de Alba Iulia) a fost un general român de miliție, care a îndeplinit funcția de șef al Inspectoratului General al Miliției (1978-1989). A fost înaintat la gradul de general-maior - cu o stea (1977) și apoi la gradul de general-locotenent - cu 2 stele. A fost șef al Direcției a IV-a
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
(d. 23 decembrie 1989, în apropiere de Alba Iulia) a fost un general român de miliție, care a îndeplinit funcția de șef al Inspectoratului General al Miliției (1978-1989). A fost înaintat la gradul de general-maior - cu o stea (1977) și apoi la gradul de general-locotenent - cu 2 stele. A fost șef al Direcției a IV-a - Contrainformații Militare - a Securității Statului. În iulie 1978 a fost numit
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
la gradul de general-locotenent - cu 2 stele. A fost șef al Direcției a IV-a - Contrainformații Militare - a Securității Statului. În iulie 1978 a fost numit în funcția de adjunct al ministrului de interne și șef al Inspectoratului General al Miliției, pe care le-a îndeplinit până în decembrie 1989. La Congresul al XII-lea al PCR din noiembrie 1979, generalul Nuță a fost ales ca membru al supleant al Comitetului Central al PCR. În noiembrie 1987, generalul a participat, împreună cu generalul
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
și alții. Ajunși acolo, i s-a transmis generalului Coman să se deschidă foc cu gloanțe de război împotriva manifestanților de la Timișoara, el transmițând mai departe acest ordin generalilor Ștefan Gușă și Constantin Nuță. Nuță a ordonat înarmarea cadrelor de miliție cu arme și muniție de război, realizând planul de amplasare pe hartă a celor 8 dispozitive de luptă formate din forțe de miliție, securitate și trupe de grăniceri care au acționat cu aceste arme împotriva demonstranților în seara și noaptea
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
transmițând mai departe acest ordin generalilor Ștefan Gușă și Constantin Nuță. Nuță a ordonat înarmarea cadrelor de miliție cu arme și muniție de război, realizând planul de amplasare pe hartă a celor 8 dispozitive de luptă formate din forțe de miliție, securitate și trupe de grăniceri care au acționat cu aceste arme împotriva demonstranților în seara și noaptea de 17/18 decembrie 1989. În dimineața zilei de 18 decembrie, Elena Ceaușescu a dat dispoziție generalului Nuță să transporte la București cele
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
lor la București. Împreună cu adjunctul său, generalul Velicu Mihalea, el s-a ocupat cu ștergerea urmelor măcelului de la Timișoara. Generalii Nuță și Mihalea s-au prezentat la ora 10 la Spitalul Județean. Din dispoziția lor, o echipă de ofițeri de Miliție sub conducerea colonelului Ghircoiaș a realizat operațiunea de verificare a cadavrelor și de triere a lor, apoi în seara aceleiași zile au introdus cele 43 de cadavre în saci de plastic, apoi le-au urcat într-o izotermă adusă de la
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
43 de cadavre în saci de plastic, apoi le-au urcat într-o izotermă adusă de la Autobaza COMTIM. A doua zi dimineața (în jurul orei 4:15), autoizoterma plină cu cadavre a plecat spre București, fiind însoțită de un autoturism al Miliției Timișoara. Cele 40 de cadavre au fost arse la Crematoriul "Cenușa" din București în cursul nopții de 19/20 decembrie 1989, apoi în dimineața următoare cenușa rezultată a fost aruncată într-o gură de canal de pe raza comunei Popești-Leordeni. La
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
(d. 28 septembrie 1984) a fost un general român de miliție, care a îndeplinit funcția de șef al Inspectoratului General al Miliției (1960-1969). A absolvit Școala de ofițeri de Infanterie, Școala Superioară de Război (1947-1949) și Academia Militară a M.St.M. în U.R.S.S.(1950 - 1952), general maior - august 1954
Stelian Staicu () [Corola-website/Science/311574_a_312903]
-
(d. 28 septembrie 1984) a fost un general român de miliție, care a îndeplinit funcția de șef al Inspectoratului General al Miliției (1960-1969). A absolvit Școala de ofițeri de Infanterie, Școala Superioară de Război (1947-1949) și Academia Militară a M.St.M. în U.R.S.S.(1950 - 1952), general maior - august 1954, general locotenent - decembrie 1961 În perioada 1954-1956, generalul Staicu a îndeplinit
Stelian Staicu () [Corola-website/Science/311574_a_312903]
-
1954-1956, generalul Staicu a îndeplinit funcția de șef al Comandamentului Trupelor de Securitate (actuala Jandarmerie) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Direcției Generale a Trupelor M.A.I. între 1956 - 1958. Între anii 1960-1969 a fost șef al Inspectoratului General al Miliției și adjunct al ministrului Afacerilor Interne. Șef de stat major și locțiitor al comandantului Academiei Militare Generale. Generalul-locotenent a încetat din viață la data de 28 septembrie 1984.
Stelian Staicu () [Corola-website/Science/311574_a_312903]