5,342 matches
-
Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul românesc, că autorul acestor rânduri posedă o cunoaștere superficială a domeniului clasificat: el
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
V. Kernbach consideră că „creștinarea În epoca formării poporului a Împiedicat constituirea timpurie a unei mitologii unitare” (1989, p. 82) și că „specificul mitologiei românești ș...ț are o structură definitivă de tip pastoral”, astfel Încât „nu există divinități sau personaje mitice fundamentale care să fie ocrotitoare ale ogorului, plugului, hambarelor ori ale satului” (p. 383). Impresionantul tom de peste 700 de pagini semnat de Romulus Vulcănescu (1985) Își propune să „umple un gol” și să „ Îndrepte un destin ingrat care a prezidat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
intră mitologia sorții, a morții, a moșilor și strămoșilor, haosul, teogonia, cosmogonia, antropogonia, etnogonia, nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna sfântă, Stelele logostele, Meteorologia mitică, Pământul-mumă, Toponimia mitică, Hidromitologia, Fitomitologia, Zoomitologia, Mitologia ocupațiilor și Eroologia). Autorul excelează În inventarea de categorii și subcategorii, dovedind o adevărată voluptate În a scorni un vocabular luxuriant și esoteric, greu de Înțeles și de aplicat (spre exemplu: „fondul de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a morții, a moșilor și strămoșilor, haosul, teogonia, cosmogonia, antropogonia, etnogonia, nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna sfântă, Stelele logostele, Meteorologia mitică, Pământul-mumă, Toponimia mitică, Hidromitologia, Fitomitologia, Zoomitologia, Mitologia ocupațiilor și Eroologia). Autorul excelează În inventarea de categorii și subcategorii, dovedind o adevărată voluptate În a scorni un vocabular luxuriant și esoteric, greu de Înțeles și de aplicat (spre exemplu: „fondul de mituri alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
2, nr. 3 Coleman, Simon; Elsner, John, 1995, Pilgrimage: Past and Present in the World Religions, Harvard University Press, Cambridge Collet, Sergé, 1982, „La manifestation de rue comme production culturelle militante”, În Ethnologie française, nr. 2 Coman Mihai, 1980, Izvoare mitice, Cartea Românească, București Coman Mihai, 1983, Sora Soarelui, Albatros, București Coman, Mihai, 1985, Mitos și Epos, Cartea Românească, București Coman, Mihai, 1986, Mitologie populară românească I - Viețuitoarele pământului și ale apei, Minerva, București Coman, Mihai, 1988, Mitologie populară românească II
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
New York Ke, Yuan, 1987, Miturile Chinei antice, București, Științifică și Enciclopedică Kearney, Michael, 2004, Changing Fields of Anthropology: From Local to Global, Rowman & Littefield, Lanham Kerenyi, Charles, 1957, La religion antique, Librairie de l’Université, Geneva Kernbach, Victor, 1994, Universul mitic al românilor, Editura Științifică, București Kernbach, Victor, 1989, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București Kertzer, David, 2002, Ritual, politică și putere, Univers, București Kilani, Mondher, 1990, „Les anthropologues et leur savoir”, În J.-M. Adam, M.-J
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
limba germană, îi citea pe Kant și Schopenhauer în original, era un spirit deschis, neferindu-se să includă printre lecturile sale, de preferință filosofice, chiar și scrierile lui David Strauss, susținătorul tezei că persoana și faptele lui Iisus sunt plăsmuiri mitice. Mama, Ana (n. Moga), tot dintr-o familie preoțească, de origine aromână, compensa puțina instrucție școlară cu bogate cunoștințe folclorice. Viitorul poet a început să vorbească abia la patru ani și n-a reușit niciodată să pronunțe ușor consoana r
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
A ocupat în cadrul grupării de la „Gândirea” o poziție aparte (întruchipând o „stângă” a acesteia, după cum a ținut să precizeze, adică o aripă nonconformistă, neliniștită, iscoditoare, înclinată spre abateri de la linia strict tradiționalist-ortodoxistă). Dacă interesul pentru arhaitate, primitivism, practici magice, plăsmuiri mitice și reprezentări proprii creștinismului răsăritean (sofianicul) îl apropia de gândirism, alte preferințe, cum ar fi simpatia autorului pentru experiențele artistice moderne, îi dictau distanțări nete de acesta. B. s-a numărat printre primii care a vorbit la noi cu admirație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
o resemnare înțeleaptă. Ecoul ei îl aduc versurile culegerii următoare, La cumpăna apelor, care, cum sugerează titlul, fixează pragul de unde evenimentele vieții urmează a fi retrăite într-o simetrie a declinului. Se înmulțesc și reprezentările satului românesc sub o aură mitică, întreținând ideea veșniciei lui, prin fauna sacră pe care o găzduiește, taurul neînjugat, ursul tămăduitor, licuricii cu lămpașe. Volumele La curțile dorului și Nebănuitele trepte reiau motive lirice anterioare, adăugându-le o mai intensă nostalgie în prelungita depărtare de țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
erotică, uitată parcă după prima lui culegere. Puterile regeneratoare ale iubirii aduc o înseninare sensibilă a universului liric. Acesta își rafinează formele și își aprinde culorile până la incandescență. Lumea renaște miraculos, într-o înfățișare purificată și transparentă, ce amintește o mitică preexistență paradisiacă. Până și atracția amoroasă se spiritualizează, îndrăgostiții simțindu-se fericiți să adoarmă sub ninsori vegetale, asemenea amanților eminescieni. E însă o dragoste la apusul vieții (Vară de noiembrie) și, pe deasupra, silită să rămână mereu tăinuită (Întâlniri). Poetul speculează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
aici de o limpezime și o seninătate clasică (chiar și sub raportul formei, împinsă către o simplificare rafinată), dar nu încetează a iscodi lucrurile, a le căuta tâlcuri ascunse. În grupajul Câinele din Pompei, impresii italice fac să tresară memoria mitică a autorului, care vizitase de timpuriu locuri cu rezonanță culturală unică. Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Numeroase versuri exprimă o tot mai accentuată neîncredere rilkeană a poetului în cuvânt și se amplifică lirica autoreflexivă (Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate, istorisește experiențe existențiale, sub formă de „basm” sau parabolă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
elementare, sub efectul cărora personajele se mișcă. „Mesagiul” („vestirea”) ia forma unor devize cu putere de a contamina oamenii și a le biciui voința, îndreptând-o spre faptă. Zamolxe, subintitulată „mister păgân”, e o dramă poematică, situată într-un timp mitic, pe meleaguri dacice, printre inși care, trăind confundați cu natura, sunt fulgere, izvoare, clocote de viață impersonală. Ei constituie pur și simplu forțe „smulse din potirul Marei Firi”, cum se spune în piesă. Zamolxe, întruchipând principiul „profetic”, înțelege foarte bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
reconstituire autobiografică a copilăriei și adolescenței autorului, cuprinde bogate și sugestive informații asupra mediului său de formație, familial și intelectual. Romanul postum Luntrea lui Caron are stângăcii de poet aventurat pe tărâmul prozei, dar reușește să intereseze datorită stăruitoarelor analogii mitice evocate. Lirism gnoseologic, lirismul lui Blaga se constituie din aspirația spiritului său la cunoașterea totală. Descoperind pretutindeni în lume numai taine nedezlegate, ciudățenii (sensul vechi, slavon), adică minuni, poetul este un miraculat. El a dat de cu vreme de izvoarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
lui Lucian Blaga, Sibiu, 1930; E Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 68, 97-99, 396-373; Tudor Vianu, Studii și portrete literare, I, Craiova, 1938, passim; Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească, Cluj, 1938; C. Fântâneru, Poezia lui Lucian Blaga și gândirea mitică, București, 1940; Dan Botta, Cazul Blaga, București, 1941; Călinescu, Ist. lit. (1941), 792-797; Ist. lit. (1982), 876-881, 951-953; Șerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, București, 1942, 93-113; Papadima, Creatorii, 84-92, 430-449; Ovidiu Drimba, Filosofia lui Blaga, 1944; Ov. S. Crohmălniceanu, Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
bilete, bibliotecă, bancuri, bani, comentarii, întrebări, plictis, gălăgie, coridoare, afișe, un caiet de dictando ca un recipient pentru scurgeri finale de energie.191 La distanță de câteva pagini, același procedeu este însă marcat de originalitate atunci când lista reface șirul "cuvintelor mitice", adică a acelor termeni care antrenează o suită de alți termeni, grupați, de fapt pe principiul memoriei involuntare și asociative, pentru a reface un cadru mai larg, de referință, precum copilăria naratorului. Astfel de centre de iradiere proustiană sunt cuvinte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu de natura confruntării cu iraționalul, Stamate gonind furibund spre "infinitul mic", Ismail vegetând "până astăzi, într-o stare de decrepitudine", sau eroul din Plecarea în străinătate resemnându-se cu înscrierea în barou, pot fi văzuți ca imagini particularizate ale miticului Sisif împingându-și piatra "fericit"155, pentru că "își cunoaște condiția mizerabilă în toată amploarea ei"156. Un alt aspect care pledează pentru prezența unui sentiment al absurdului în scrierile lui Urmuz, este prevalența stării de alienare în raporturile dintre ființele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plantei totemice, Într-un caz mai cunoscut cangurul. Mai Întâi se alege locul ceremoniei pentru a nu fi În preajmă femei, copii sau oameni ai unui alt totem, apoi șeful tribului dezgroapă din pământ piatra ascunsă care reprezintă coada cangurului mitic, alungat aici de către câinii sălbatici, o ridică cât mai sus pentru a putea fi văzută de toată lumea și apoi o Îngroapă din nou. Bărbații beau apă și se așează lângă pietrele sacre, În timp ce căpetenia și un Însoțitor urcă pe o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
potrivește pe dinte o mică daltă de fier, o lovește cu o bucată de lemn În chip de ciocan și sfarmă În bucățele marginile dintelui. Durerile nu sunt tocmai mici”250. Concepția lor despre boală și moarte Îmbracă multe conotații mitice. Odată bolnav, băștinașul crede că a căzut pradă farmecelor unor duhuri rele și Începe să se pregătească de moarte. Atunci când nu recurg la vraci și vrăjitorii, spirite sau la izvorul totemic, aborigenii aplică diferite mijloace ale medicinii populare. Aborigenii În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ținută la macerat scoarța unor anumiți arbori 252. Vracii cunosc proprietățile tămăduitoare ale unui număr mare de plante, pe care le folosesc cu succes, Însoțite uneori de descântece și formule magice. După ce depistează boala sau vraja cu ajutorul unui mic animal mitic, mangata, vraciul recurge la unele descântece pentru impresionarea pacientului, apoi procedează la scoaterea obiectului străin ce a intrat În 251 G.Iaru, op. cit., p. 104-105. 252 Ibidem, p. 106-107. 119 corp. Autosugestia, telepatia sunt metode recunoscute astăzi de medicina modernă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
migală traistele pentru culesul hranei, cu argilă colorată, iar băieții sulițele de joacă și se ung cu argilă umedă sau ocru roșu257. Uneori băștinașii vopsesc un trunchi de copac, gol pe dinăuntru, cu embleme totemice, care trebuie să reprezinte șarpele mitic, sacrul maraian, folosind argile colorate, pene verzi și roșii de papagal, șnururi, blană de oposum. „Pe insulele Melville (Australia) se fac cingători, brățări și alte podoabe din păr de om Împletit cu pene și cu fibre din plante; războinicii Își
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
animaliere, spirite călăuzitoare). În Kimberly la Naper Range apare câinele dingo, singurul animal Îmblânzit de aborigeni, și adus acum circa 4000 de ani. Sub forma unor animale de pază „melatji”, doi câini dingo sunt reprezentați Îndeplinind legile tribului. Povestea călătorii mitice a acestora de la o sursă de apă la alta echivalează cu harta mitologică a resurselor de apă din teritoriul populației Banuba 262. Pe o piatră descoperită la Cape York se află o scenă care Înfățișează prima apariție a omului alb
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
premergătoare formelor de gândire abstractă - legende despre soare, lună și stele, despre animale și plante, despre stânci, deșerturi și izvoare, conținând elemente fantastice sau miraculoase, foarte rar brodate pe fondul unui motiv istoric, aproape totdeauna pe cel al unei Închipuiri mitice”269. Aborigenii cred că miturile sunt legate de datini și locuri sacre, În schimb basmele sunt cunoscute de toți și au un caracter distractiv. „În mitologia negro-australiană chipul ființei cerești, Întruchipare a cerului, ocupă un loc modest, secundar, fiind Înfățișat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
astfel, soarele ar fi provenit dintr-o femeie, iar luna dintr-un bărbat. În alte mituri se vorbește despre Calea Lactee, originea stelelor, fazele Lunii. Trei eroi au jucat un rol important În numeroasele legende răspândite pe arii largi: Ninya, animale mitice Înzestrate cu puteri demiurgice; Tatiya, mica șopârlă care a ridicat dealurile și munții căutându-și bumerangul pe care-l pierduse; Wonambi, uriașul și fiorosul șarpe legendar, care trăiește În peșteri subterane și nu iese la suprafață decât În preajma izvoarelor 271
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vânt pornită tocmai atunci Întinsese focul peste Întreg ținutul, arzând mulți copaci, Înnegrind dealurile, și arzând penele multor păsări. Numai șopârla cea somnoroasă și vărgată și diavolul muntelui au scăpat teferi, purtându-și podoabele de la ospățul lor. Wonambi, uriașul șarpe mitic se aseamănă cu cei din mitologia scandinavă: Midgard, Fafnir, Grendel ș.a., dar spre deosebire de aceștia, el este nemuritor grație puterilor sale magice. Legenda șarpelui-curcubeu aparține tuturor triburilor care trăiesc astăzi În Australia. Fără, a avea ferocitatea legendară, trebuie să spunem că
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]