5,749 matches
-
prin acest Decret-lege voința Adunării din Alba Iulia, Maiestatea Voastră înscrie în istoria poporului românesc de totdeauna și de pretutindenea cel mai mare act al istoriei noastre naționale, acel pentru care generații întregi au luptat și au murit, acel în nădejdea căruia au trăit de la Nistru și până la Tisa, toți românii despărțiți de o soartă nemiloasă, și puneți, Sire, pentru vecie, temelia unei Românii mari și a unei vieți naționale, pe care să se poată de aici înainte dezvolta în pace
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de dragul împăratului de la Viena, basarabenii de dragul țarului de la Petrograd. În curând, ei s-au simțit însă frați și bucuria le-a fost fară margini de mare, când și-au putut dezveli unul altuia sufletul, cu toate dorurile și cu toate nădejdile lui. Aici, ei au simțit că, deși „dușmani", ei sunt frați și fac parte din același popor. Nenorocirea de acum un an a României a adus apoi cu sine că peste o sută de mii de ostași moldoveni din Basarabia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
suferință. Lui i-e dat să ducă veșnic crucea. El răsplătește suferința Și are de iubire covețile pline... Și avea atât de multă dragoste adevărată-n ea Ca să găsească, mai târziu, rime la floarea de cartof Și un bob de nădejde Că Stine Trude Lovise sunt acum îngeri Și sătule. (Revista "Conta", nr. 1, 2010) Dumitru Augustin DOMAN Mi-ar fi plăcut să fiu bucătar într-un restaurant pescăresc, să mi se ducă vestea pentru saramura supranumită Doman, pentru plachia cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
închise. Până și cuplul Monica Lovinescu-Virgil Ierunca este terfelit, oferit oprobriului public de nimeni altul decât de Nicolae Breban, într-o manieră preluată direct din "Săptămâna" și "Luceafărul". Nostalgicii ceaușismului triumfă. "Omul nou", cu creierul spălat temeinic și robotizat cu nădejde, persistă încă între noi, în foarte multe exemplare, dând tonul, înăbușind inițiativele luminate, atâtea câte au loc. Se pare că nu e nimic de făcut până la o primenire biologică. Gheorghe Grigurcu este poetul care a dat buzna în teritoriul criticii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
iubite Adriene, și rău e... pentru musculatura-mi părelnică. Nici cu sporturile în general. Le abhor, căci oferă cetățenilor și altor locuitori oportunitatea parșivă de a juița prin persoane interpuse. Mie-mi place să mărșăluiesc, singur ori cu amici de nădejde. Sigur, echipele sportive, sever antrenate, funcționează ca unse. În restul societății... locul acestora îl ocupă cumetriile, care merg cât merg. Amintește-ți numai ce s-a petrecut între stihuitorii C.M. Spiridon și Nichita Danilov, între poetul pedagogic Antonesei și romancierul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
privi la alții care trăiesc mai bine ca noi și au o cruce mai ușoară, nu vom fi niciodată mulțumiți cu ceea ce avem. Noi nu știm Tainele lui Dumnezeu. El Împarte la toți, și știe ce face; să avem mereu nădejdea și speranța la El, rugându-L. În mâna Lui să punem planul și viața noastră. Am născut trei copii. Dar pe nimeni n-am avut care să mă ajute și mult am plâns și am suferit cu amar. Am Împărțit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Duhul Sfânt. Între timp toți pasagerii completaseră și plecaseră. Nu mai era nimeni, doar eu Însămi. Mi se umpluseră ochii de lacrimi În singurătatea În care mă aflam și cugetam la mila și ajutorul lui Dumnezeu. Nu-mi pierdusem speranța, nădejdea. Chiar dacă eram singurul pasager Într-o sală așa de mare și omul legii care supraveghea era și el, nu m-am pierdut cu firea. Așteptam. Așteptam pe cine? Pe Dumnezeu Salvatorul. Minune! Iată, aud pe cineva lângă mine rugându-mă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Aici se odihnește Împăratul și Proorocul David. Aici se odihnește Regele lui Israel care a scris Psaltirea. A scris cei 150 de psalmi atât de frumoși și Înălțători către Dumnezeu. Când Îi citești ți se umple sufletul de speranță, de nădejde și bucurie. Îți dau atâta putere și afli Bunătatea lui Dumnezeu. Afli Mila și de tot ce ai nevoie găsești la Dumnezeu. Psalmii Proorocului David ni-L desco 127 peră nouă pe Dumnezeu, Îl fac cunoscut tuturor oamenilor, cât este
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mai știu eu ce mi s-ar fi putut Întâmpla. Și uite așa, dragii mei, cu picioarele și mâinile mă ajutam să urc și cu inima și gura mă rugam. Fiecare suflare sau of! era Îndreptat cu multă tărie și nădejde la Milostivul Dumnezeu, Care m-a ajutat și nu m-a părăsit. Urcarea a fost parcă un examen de credință și curaj. Dar ce spun eu de credință, că sunt atât de slabă Încât uneori Îmi zic: „Am un dram
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mai puțin, ne vom ruga mai mult și vom fi mai puternici În credință, În virtute. Altfel ne pierdem demnitatea de oameni, de fii ai lui Dumnezeu. Din respect pentru toți și toate, am spus și eu aceste fraze, cu nădejdea că poate vor fi de folos spre binele nostru al tuturor. Iar dacă veți crede că nu trebuia să le scriu vă rog să mă iertați. Din inimă și din tot sufletul meu vă rog mult să mă iertați. Iar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
acea biserică. Am participat la slujbă, m-am rugat, am privit cu mult respect și duioșie și cu lacrimi În ochi mi-am luat rămas bun de la tot ce mă Înconjura. Primisem În suflet o Întărire, o mulțumire și o nădejde că Maica Domnului nu ne va părăsi și va fi alături de noi oricând. Să o rugăm să fie permanent În viața noastră că bine ne va fi. Ea se roagă permanent la Fiul ei pentru noi toți. Am intrat În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Tu iubită Mamă Și locul meu e-n Ceruri sus În Cer mă așteptă Sfinții Îngeri Mă-așteaptă ceata drepților Iar eu În valea cea de plângeri Petrec străin și călător. Primejdii multe mă-mpresoară Ispitele mă strâmtoresc Tu ești nădejdea mea Fecioară Spre tine ochii mei privesc Din zori de zi și până-n seară Trăind mereu Te voi striga Tu ești nădejdea mea Fecioară Nădejdea mea, nu mă lăsa! Aceste 2 cântece le-am scris de la o colegă prin 1991
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În valea cea de plângeri Petrec străin și călător. Primejdii multe mă-mpresoară Ispitele mă strâmtoresc Tu ești nădejdea mea Fecioară Spre tine ochii mei privesc Din zori de zi și până-n seară Trăind mereu Te voi striga Tu ești nădejdea mea Fecioară Nădejdea mea, nu mă lăsa! Aceste 2 cântece le-am scris de la o colegă prin 1991. Ele se potrivesc bine cu viața mea, cânt și .... Se Înțelege) În continuare voi scrie câteva poezii despre Sfârșitul Lumii! Ele sunt
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de plângeri Petrec străin și călător. Primejdii multe mă-mpresoară Ispitele mă strâmtoresc Tu ești nădejdea mea Fecioară Spre tine ochii mei privesc Din zori de zi și până-n seară Trăind mereu Te voi striga Tu ești nădejdea mea Fecioară Nădejdea mea, nu mă lăsa! Aceste 2 cântece le-am scris de la o colegă prin 1991. Ele se potrivesc bine cu viața mea, cânt și .... Se Înțelege) În continuare voi scrie câteva poezii despre Sfârșitul Lumii! Ele sunt de la semenii noștri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
se scrie despre Nicolina”. Singurele dificultăți întâmpinate au fost legate de multitudinea activităților impuse de rutina zilnică a exigențelor profesionale, inconvenient datorat aglomerării programei școlare și acumulărilor birocratice, la care în prezent, profesorul și elevii, unii dintre ei colaboratori de nădejde, trebuie să răspundă, părăsind, pentru a se întoarce mereu la aceeași învechită masă de lucru. Totuși, perspectivele s-au conturat treptat, grație acestei veritabile „invazii documentare”, informație de prim rang, inedită, strânsă, cu mare trudă, din filele dosarelor și din
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cele 14 celule și 46 de grupe - care activau deja în cadrul Nicolinei - erau puternic implicate în campania electorală, susținând, cum era de așteptat, Blocul Partidelor Democratice, inclusiv prin atragerea de noi membri. E drept, aceștia urmau să devină cadre de nădejde ale Partidului. Însă, într-o primă etapă erau foarte utili la nivel propagandistic. Activitatea propagandistică nu pare să afecteze, sub nici o formă, producția. Mai mult decât atât, se consemna, în documentele celulelor de partid, cum începuse construcția clădirii Birourilor administrative
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dreptul de a călători la Constantinopol numai pe uscat. Cererea turcilor de a-l preda pe Dimitrie Cantemir, considerat de aceștia trădător, a fost refuzată de țar cu demnitate: „Aș putea da turcilor toată țara până la Kursk, pentru că-mi rămâne nădejdea de a o recuceri, dar nu pot nicidecum să-mi calc credința și să predau pe un principe care și-a pierdut domnia pentru mine, căci este cu neputință să recâștigi onoarea o dată ce ai pierdut-o”. În ceea ce privește pierderile forțelor combatante
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Națională a ordonat începutul lucrărilor sale, iar mai cu seamă înțelepciunea cu care a știut nimeri pe unsul lui Dumneseu și alesul nației, în persoanea Alteței Sale Domnul Alexandru Ioan Cuza, carele cu adevărat se socoate paladiul celor mai sfinte nădejdi ale nației (subl.ns), au deșteptat ca dintr-un somn veșnic țara toată, în cât toți se felicitează, toți se inspiră de un viitor frumos pentru România. De aceleași simțăminte pătrunși până în adâncul sufletului și ținutul Fălciu cu obștia târgului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
10-11 februarie 1866, ca urmare a unui complot organizat de elemente conservatoare și liberale, cu participarea unui grup de ofițeri. A murit, departe de țară, la Heidelberg (Germania), la 15 mai 1873. Mihail Kogălnicenu, prieten din copilărie și sfetnic de nădejde, avea să scrie: „Singur și-a scris istoria prin legile și actele sale. Nu greșelile lui l-au răsturnat, ci faptele lui cele mari”. Făuritor de țară, simbol al renașterii naționale, Domnitorul Unirii „a rămas pentru poporul nostru nu idolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din cea de a patra sa călătorie, datată Jamaica 7 iulie 1503, adresată de Cristofor Columb regelui și reginei Spaniei, acesta relatează: "Uraganul fu groaznic și în acea noapte se împrăștiară toate corabiile. Oamenii ajunseră la limită, pierzându-și orice nădejde de salvare și își așteptau sfârșitul... În toate aceste zile n-am intrat niciodată în golfuri și nici n-o puteam face, iar furtuna nu se mai potoli, ploaia, tunetele și fulgerele durară fără sfârșit, încât părea că sosise sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Ține instrumente-n pahare de alcool, ca trăgătorii să se poată rezolva-n stabiliment și să iasă curați. De cîte ori un gabor are nevoie de bani de-o bere, se duce la Lupita și așteaptă să iasă cineva, În nădejdea că are la el un plic. Pentru zece pesos (un dolar și douăș’cinci), gaborul Îi dă drumul. Pentru douăzeci de pesos, omul Își primește marfa Înapoi. Din cînd În cînd cîte-un cetățean prost sfătuit Începe să vîndă plicuri mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
grăbea vegetația, dar pe câmp aproape nu se lucra, oamenii nu aveau vite, bietele femei, singure pe acasă, se luptau cu greul. Când mă vedeau, aflând cine sunt, mă întrebau de știri. Ce le puteam spune decât să le dau nădejde de un viitor mai bun și încredere în întoarcerea celor pierduți pe atunci! Săracele! Oftau și blestemau pe germani. Nici ele nu știau de mai au un bărbat și de mai au copiii tată. Una din ele îmi spuse că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oară și au trebuit să cedeze. Pământ n au putut niciodată cumpăra, se dădea coloniilor germane aduse din alte provincii. Case nu puteau zidi, îi țineau ani întregi până le aprobau planul, astfel că trebuiau să renunțe.“ Mai avea o nădejde: frate-său, lucrător de munițiuni la Danzig, era în concediu din pricina lipsei de material. Ne spunea că de mai ține războiul vor întoarce puștile contra „die grossen Herrn“. [Influența Rusiei era apropiată.](Ibidem, p. 197. Ne citea chiar scrisorile. Familiile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era un așa mare dor de acasă, încât au plecat cât mai repede. Dar să revenim la Pasărea, în vară. Ne însuflețea mai ales descurajarea germanilor. [La stăriție un ofițer vorbea pe față că sunt pierduți, că se luptă fără nădejde ca să potolească poporul printr-o victorie în Moldova, că mizeria la ei este mare și încercuirea strașnică.]( Ibidem, p. 208. ) [Colonelul din Brănești dispăruse și el, expediat pe front din cauza diferenței de 50 000 lei între casa și registrele etapei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mare bacșiș, de administrația superioară și care le revindeau cu sume mari publicului. Nici măcar o perdea de-a lungul drumurilor nu trebuia lăsată. Ca de obicei, publicul, prea fricos, nu protesta [, deși știrile din Occident erau bune și lumea prinsese nădejde] (Ibidem.). La 16/29 septembrie se împliniră șase luni de la internarea mea la Pasărea. Toate erau neschimbate, chiar frumoasa lună plină la care priveam atunci așa de tristă și emoționată, dar care acum mi se părea vestitoare de știri bune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]