6,003 matches
-
și rasist" o consider simplistă, nedreaptă și prin acestea, inacceptabilă. Cineva care a definit naționalismul ca "... iubirea naturală care-i leagă între dânșii pe membrii unei nații. Baza naționalismului este familia, iar suprema formă naturală e neamul... Bestial nu este naționalismul încadrat în iubirea socială a neamului tău; bestial devine cel care rupt de această comunitate de iubire, alunecă în aventura revoluțiilor sângeroase, împotriva familiei și neamului... " merita mult mai mult... Insulina, hormonul hipoglicemiant produs de celulele ß din pancreasul endocrin
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Dezvoltarea productivității era programată în planuri cincinale a căror realizare triumfalistă era declarată înainte de termenele fixate 1. în perioada 1970-1975, aceste „realizări”, precum și aprecierile pe plan extern consecutive poziției lui Ceaușescu față de momentul Primăvara de la Praga, din 1968, legitimau exacerbarea naționalismului. Dar în anii care au urmat, creșterile planificate nu se mai realizau. Produsul intern brut, cu o creștere de 6,2%, în 1971 1975, a scăzut la sub 5,0 în 1975-1980, pentru ca în 1979-1980 să fie de doar 4
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
industrie se plăteau printr-un control total asupra bunurilor și restricționarea consumului individual. în locul unei ameliorări a nivelului de trăi, apropierea României de țările vestice prin politica externă, mai ales de început, a lui Ceaușescu a dus doar la sporirea naționalismului și a „bâtei unei oprimări severe” (Linden, 1986, p. 360). Marea majoritate a plăților datoriilor externe se făcea în alimente 1. Dar cum investițiile au neglijat agricultura, „când țara a avut nevoie de sporirea producției de alimente, pentru a acoperi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doilea rând, era vorba de temele și reprezentările pe care le-a implicat separația arheologiei de istorie sau, mai bine zis, de definirea arheologiei împotriva și prin contrast cu știința istoriei. Ar fi o greșeală ca popularitatea istoriei în epoca naționalismelor să fie extrapolată și asupra arheologiei 66. Departe de a fi purtată de valul de entuziasm care a contribuit la răspândirea istoriei naționale, cercetarea arheologică a fost contestată încă de la începutul secolului al XIX-lea. Chiar dacă ambele reprezintă moduri de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unice a poporului pe care o presupunea Nicolae Bălcescu. Pe o filieră pe care urmează să o lămuresc, ideile despre separația domeniului artei au captat energia naționalistă a Revoluției de la 1848. Și asta e marea "ratare" a regimului monumentalizării. Nu naționalismul a condamnat folclorul și l-a lipsit de consecințe în evoluțiile pe termen lung ale culturii literare, ci tocmai absența sa - sau mai bine zis indiferența reprezentărilor estetice la energia orientată a angajamentului național. Partea a patra SINGULARIZAREA 4.1
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a pus viața la dispoziția indivizilor. Ea a fondat posibilitatea existențelor orientate, în care toate aspectele trăirii să fie puse sub semnul totalizant al unei chemări. Într-un fel a fost nedrept că istoria literară i-a reproșat acelei epoci naționalismul și fetișizarea obiectivelor sale: doctrina "misiunii naționale" era mai mult decât o tendință ideologică, era suportul pe care se puteau construi toate narațiunile despre existențele individuale. Ea permitea atribuirea unei urgențe interioare pentru formele de angajament activ în viață. Altfel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru că problema înscrierii în viața activă stă în centrul ideologiei naționaliste. Națiunea e o comunitate care urmărește să îi fie recunoscute modurile de acțiune, ca gesturile și activitățile caracteristice să ocupe loc în spațiul public. Din punct de vedere istoric, naționalismul se definește prin ceea ce îi condiționează afirmarea, prin rezistențele pe care le întâmpină, prin obstacolele, forțele sau modurile de dominare care blochează sau pun la îndoială prezența sa în spațiul comun. Orice aspirație națională se realizează împotriva unei constrângeri (autoritatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la operățiuni doftorești, carile îi aprindeau creierii, și să urmeze cursul învățăturilor lui Esculap 98. Dacă privim de aproape această istorie a unei singularități care încearcă să se exprime, sesizăm schimbarea de registru. Pe de-o parte, din lumea profesională, naționalismul a fost evacuat printr-un mecanism economic: sărăcia care impune alegerea unei slujbe. Meseria nu mai e șansa de a-și servi patria, ci un mijloc de supraviețuire care se supune legilor pieții. De altfel, spre deosebire de funcțiile ministeriale și cele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
susțin nu e faptul că arheologul ar fi naționalistul arhetipal - ci că ar trebui să vedem naționalistul ca un fel de arheolog. Asta nu pentru că arheologia ar fi fost centrală în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În același sens interpretează Mircea Scarlat activitatea lui Cezar Bolliac în studiul publicat ca prefață la ediția de Opere ("Prefață", în Opere, I, pp. XLVI-LV
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Olanda având deja luată decizia de a ajunge în America. Mie nu mi-ar fi plăcut să rămân în Olanda. Este o țară în care bate vântul de la mare către continent și invers, permanent. Iar olandezii în materie de naționalism ar putea să le fie profesori germanilor. Și culmea, că ei sunt naționaliști cu europenii, pentru că aduc în țara lor tot felul de negri de prin fostele insule și colonii olandeze deținute și pierdute. Dar când este vorba despre europeni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
despre formele posibile ale vieții umane; 2. pierderea treptată a prestigiului limbii sacre a latinei, în cazul creștinismului). Decăderea a fost tot mai acută și din cauza apariției altor comunități politico- imaginare și imaginate, intrinsec limitate și suverane, precum națiunea. Apariția "naționalismului", către sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu a fost determinată de erodarea certitudinilor religioase (această erodare necesită în sine o explicație complexă), și nici nu înlocuiește în istorie religia; el trebuie înțeles în raport cu sistemele culturale complexe care l-au precedat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Încercarea de menținere a unității catolicismului prin intermediul presei a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această era una minoritară. La această situație s-a mai adăugat și existența mai multor minorități etnice catolice, într-un stat național unitar creat la sfârșitul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
regulile și nu se implica activ în această realitate. Încercarea de menținere a unității manifestării catolicismului prin intermediul presei a fost una dintre mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această confesiune era una minoritară; la situația prezentată s-a mai adăugat uneori și existența mai multor minorități etnice catolice, în unele state naționale unitare create
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)", en Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992. Anania, Valeriu, Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005. Anderson, Benedict, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Arhip, Odette, Teoria argumentării. Retorica modernă: structuri și strategii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica era un collegium în interiorul statului (P. Granfield, "Nascita e declino della societas perfecta", în Concilium, nr. 18, 1982
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
I, Arad, 2008, pp. 9-22. 20 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. 21 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Olteanu și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 7-49. 22 Mijloacele de comunicare în general presa și literatura în special devin și creează un spațiu al solidarității. Începând cu perioada modernă, Biserica a privit astfel presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1938, 7/1940, 4/1942, 3/1943. 800 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 801 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 18. 802 Ibidem, p. 19. 803 Idem, p. 20. 804 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 14-23. 805 În primul capitol al lucrări, Biserica Romano-Catolică și mijloacele de comunicare socială am prezentat instituțiile de presă ale Bisericii și rolul acestora în transmiterea viziunii asupra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
202. 932 Vaticanul a încercat să găsească diferite mijloace de a păstra unitatea catolicismului (odată cu modernitatea, când monopolul Bisericii exercitat cu ajutorul limbii latine, dar și controlul asupra tipăriturilor s-a diminuat treptat, dublat fiind și de apariția "statului liberal", a naționalismului și căderea vechiului regim politic în care Biserica a jucat un rol extrem de important. Biserica a încercat să se plieze pe noile realități sociale, politice și economice prin metode și mijloace moderne, mass-media fiind unul dintre ele. 933 Un deziderat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în diplomația Vaticanului 1939-1944, Editura Europa Nova, București, 1999, p. 31. 1027 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 294. 1028 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1029 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1030 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1031 The means of communication in general
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
19, fascicolo 59, ff. 690-710). 1032 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", in Studii și cercetări de istorie a presei, volum II, anul II, Iași, 2009, p. 86. 1033 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1034 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1035 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1036 Les moyens de communication en général
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
clar în Orientul Mijlociu, o zonă vastă ce se întinde din Maroc până în Oman, din Siria până în Somalia. În acest spațiu, idea de națiune arabă și forță politică transnaționala a islamismului se combină pentru a crea o arenă politică regională puternică. Naționalismul arab și islamismul trezesc amândouă identitatea statelor locale și legitimează un grad neobișnuit de înalt de interpretare a securității".105 Pericolul terorist care în ultimele luni106 s-a resimțit tot mai frecvent pe continentul european, dar și pe întregul mapamond
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
1949), Iordania (3 aprilie 1949) și Siria (20 iulie 1949). Prin încheierea războiului statele arabe vor recunoaște existența statului Israel, victoria israeliană marcând debutul prezenței americane în regiune (în spiritul doctrinei Truman).341 Evenimentele din 1948 vor fi considerate de naționalismul arab drept o mare înfrângere a islamului, dar și un permanent îndemn la revanșa, reluându-se, practic, vechea rivalitate dintre cele două civilizații.342 Numeroasele nonsensuri care au marcat endemicul conflict arabo-israelian, pornind de la dreptul celor două popoare de a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de "fondatori ai unui stat Palestinian", care se așteaptă să devină realitate în scurt timp.578 Stephen Walt,579 încercând să explice de ce lumea arabă desconsidera Israelul, sugerează că această atitudine este o rezultanta a faptului că identitatea arabă împreună cu naționalismul arab sunt principalii factori care-i determina să-l perceapă drept o "amenințare și un inamic";580 în revers, lumea arabă consideră Israelul un "dușman al tuturor", "periculos de agresiv și expansionist", care urmărește să obțină "hegemonia regională în timp ce pretinde
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
s Gază Disengagement: Roadmap to a Palestinian State?", Shlomo Ben-Ami aprecia: "I am afraid that the recent debate that seeks salvation for the Palestinians through a bi-national, onestate solution is based on totally far-fetched and unrealistic premises. Israeli and Palestinian naționalism are both aș proud and aș exclusive aș any nationaism can be. Neither will reliquish its dream of separate statehood". 1064 Ibidem; la 15 iulie 2003, în Counter Punch/eseul: "The Bi-national State: The Wolf Shall Dwell with the Lamb
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]