13,698 matches
-
de munte. Urcușurile deveniră, dintr-odată, cumplit de grele, storcându-i sufletul de vlagă. Căzu la trecerea peste un pârâiaș de munte cu apă răcoritoare. Zăcu fără vlagă câteva clipe. Când își reveni, bău apă pe săturate, își spală și obrajii cu apă rece de munte. Apoi reluă, în mare goană, cu neliniște, drumul de întoarcere. Urcă un munte, coborî o vale, încă un munte, încă o vale. Puterile îl părăsiră iarăși. Intră într-un desiș de pădure prin care reușea
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
tânărul și fermecătorul student în drept, Tobias Moisescu. Coaforul făcu în adevăr minuni. Îi revopsi părul în roșu aprins, îi adăugă un coc artificial, apoi îi aplică un make-up din cele mai eficiente, acoperindu-i ridurile și cearcănele de sub ochi. Obrajii vestejiți prinseră culoare. Linda întinerise cu douăzeci de ani. Dacă nu cu ceva în plus. Acum se va putea mărita din nou... Cu Tobias, bineînțeles! Comandă un taxi, ceru șoferului să ia viteză! Era nerăbdătoare să ajungă acasă și să
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PEISAJ Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1391 din 22 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului toamna, are culoarea copacilor al anilor mei și ai tăi. sărută-mi de pe obraz lacrima albastră sau mov; gânduri neșoptite ca-n grădina de turcoaz. atinge părul despletit din foșnetul pădurilor, surâsul încă nenăscut din casa suspinelor. oprește-te, rămâi aici primește gândul doritor - tăcută îți voi mai picta, o pânză, numită dor. Referință
PEISAJ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341131_a_342460]
-
dimineața, când mama era plecată la biserică, îmbrăcată în haine negre, cu pantofi negri, lustruiți de soră-mea cu o cârpă, tata stătea în curte, pe un scaun, atârna oglinda scoasă de la lampă în gard, întindea cu o mână pielea obrazului și cu cealaltă plimba briciul prin spuma albă și bogată ca barba lui Moș Crăciun, se auzea de departe, de parcă tata ieșise la coasă: hâârști! Așa făcea și coasa cu care tăiam iarba prin miriște! Ocolisem colțul pădurii, eram departe
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
răsfeți și să-l iubești, Mut și mult pe ea s-o tot drăgănești..?! Povestea-i mare cam așa de dulce, Ce prin tonele de simpatie te aduce, În mirajele copilăriei de frăgezimi, În preajma simțirei fără de patimi. I se aprindeau obrajii tot amintind, Cum ei ‘pajii câmpurilor’ hoinărind, Zburdau și se jucau prin tot fânul, Adunat în căpițe cum e la românul. Alin și el se aprinse-n astă horă, Recunoscu că nu-i treaba minoră, Să se furișeze în orice
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
în căpițe cum e la românul. Alin și el se aprinse-n astă horă, Recunoscu că nu-i treaba minoră, Să se furișeze în orice zi la gară, Ziua când nu-i acolo îi e o povară. I se înroșiau obrajii când povestea, Ce mult a adorat acea micuță stea, De când auzi întâmplarea ei ciudată, Că-i plăcu mult credința ei adorată. Povesti cum fuge în fiece zi la gară Și se așează în față ei de alb-maramă, Privind-o îndelung
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
Acasa > Versuri > Iubire > LUI ....... Autor: Lidia Florina Turcuș Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Dorul mă lovește din toate părțile Cu furie Cu putere Lacrimile-mi curg șiroaie pe obraji Pe buze Pe buzele care cheamă încet numele tău Ochii tăi plini de stele Care-mi mîngîiau odată sufletul doresc să-i mai revăd O data Măcar o dată Dar nu mă auzi. Ai plecat fără să-ți mai întorci privirea Fără
LUI ....... de LIDIA FLORINA TURCUŞ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341188_a_342517]
-
cu ochii injectați de furie, ca un disperat, se repezise asupra ei și, oricât a țipat ea și l-a implorat să o lase în pace, el nu a auzit. Trăgea să-i rupă hainele de pe ea, o săruta pe obraz și se lupta să-i prindă gura, dar cum ea se răzvrătea, nu reușea. Cu mâna printre picioarele sale, trăgea să-i rupă chilotul și atunci ea s-a împiedicat și a căzut cu capul de ciment. În inconștiența sa
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
îmi cere statutul. - Dumneata, nu. Mătușa, cu siguranță, da! Alma ar fi râs, avea însă altă preocupare: Ezita. Pauza se prelungea. - Te ascult, domnișoară! Ai vreo doleanța? - Cu permisiunea dumneavoastră, aș avea o confesiune de făcut. Simțea că-i ard obrajii Lordul ridică sprâncenele și ochii mari cafenii o priveau stăruitor, așteptând. - Copiii ... murmură Alma. - Ce-i cu ei? Au făcut ceva rău? - Nu, nu, nicidecum! Eu voi face tot ce pot și ce ține de mine pentru a-i ajuta
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
s-a refugiat într-o lume mai liniștită. Dar nu i-ați observat însuflețirea de o clipă din ochi, când l-ați lăudat pentru prestația de la pian. Și-a pierdut mama dar și atenția tatălui. Alma simțea că-i ard obrajii. Nu s-a putut abține, ca de obicei temperamentul ei o trăda. Lord M.Joseph era neclintit. N-o slăbea din priviri și Alma refuza să își plece ochii. Era o înfruntare însă se cuvenea ca guvernanta să cedeze. - Ai
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
asta? Asculți la uși? Se vede că guvernantele nu au fost utile în educația voastră! Aveți apucături de slugi. Alma se simți vizată de vorbele lui. Era nervos. Erau acolo și ceilalți doi frați plus mătușa Annie, la fel de roșie în obraji. - Și voi? Ce se întâmplă aici? Sunteți pedepsiți. Nu veți fii prezenți la picnic. - Dar, tati ... se ruga cu lacrimi în ochi, fata. - Nu acum, Beth! Nu-mi place comportamentul vostru. Domnișoară Alma, te rog să te ocupi de copii
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
eleganță aristocratică. Alma trase aer în piept. „Probabil lordul în tinerețe!” Arăta un bărbat de aproape patruzeci de ani. Acum avea mai mult, probabil. - Domnișoara poate intra! Mătușa Annie nu avea mai mult de șaizeci de primăveri. Dolofană, roșie în obraji, ochi lucioși. Cauza era păhărelul cu lichior de pe măsuță. - Bine ai venit draga mea! o măsură din ochi contesa. Cum a fost drumul? Alma făcu o reverență ca o guvernantă respectabilă. - Obositor. Recunoscătoare pentru primire, lady Annie. - Lasă izmenelile, draga
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
mătușa din lichior. Fata se conformă vădit nemulțumită. Alma se așeză la pian și clapele prindeau viață sub atingerea degetelor. Acordurile ușoare umpleau încăperea și se răspândeau în toată casa. Bătrână era încântatâ. Beth stătea îmbufnată, Eduard asculta atent cu obrazul în palmă. Reacția lui Leon o umplea de speranță. Puștiul se așezâ pe scaun lângă ea și o acompanie timid. Alma îi surâse cu tot sufletul și copilul prinse curaj. Atingea clapele cu mai multă încredere și dintr-o dată el
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
ceva pentru armată îi va fi greu acolo fără nici un ban.” Într-o clipă starea de spirit a lui Toader se schimbă și spuse furios: ,,Femeie netrebnică cum îndrăznești, sau aveți secrete pe ascuns.” Apoi o lovi pe Lenuța peste obraz odată, de două ori, ba chiar și a treia oară, ridică mâna să o lovească din nou, însă își simți brațul imobilizat ca în strânsoarea unei menghine, întoarse capul și văzu că Virgil îl prinsese de braț. Privi spre cuțite
POVESTEA UNUI ÎNVINS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341196_a_342525]
-
contemplare și gânduri. - Sire! se înclină. Aveam nevoie de aer. Felicitări! Aveți trei copii minunați. - De fapt am vrut să-ți mulțumesc pentru ei ... și pentru mine, îi captă privirea. - Nu am nici un merit, sire. Ei sunt deosebiți! Ii ardeau obrajii. - Dar nici dumneata nu ești o guvernantă de rând. Alma își calmă respirația. Se înclină cu respect. - Îmi îngăduiți să mă retrag, va rog. Oboseala. - Oboseala poate să mai aștepte! Doream să îți spun câteva lucruri. Apreciez ceea ce ai reușit
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
Pot pleca mai devreme de o lună? Lordul se încruntă. Oh, iar acea expresie. - Imposibil! Copiii vor fi dezamăgițiPeste o luna. Așa am convenit! - Dar... - Am hotărât! Era ferm. Apropierea lui o neliniștea. Vântul adia mai tare. Nu-i răcorea obrajii fierbinți. Lacrimile îi înțepau ochii. - Dar ei se vor atașa,vor suferi dacă șederea mea se prelungește! M.Joseph o forță să dea înapoi și spatele femeii atingea trunchiul copacului gros, oferindu-i sprijin. - Domnișoară Alma, copiii mei și-au
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
starea dinainte. - Dar ... - Ai obiceiul sâcâitor să contrazici. Nu te rețin cu forță la conac. Ești liberă să pleci când hotărăști după această luna. Pentru prima oară zâmbea. Expresia feței devenea mai relaxată. Alma simțea lacrimile că se scurg pe obraji. Lordul se încruntă: - Îți displace viața de aici? - Nu sire, nicidecum. Am fost tratată cu respect și apreciere. Sunt mulțumită. Nu acesta e motivulIi susținea privirea - Ai obligații față de o anumită persoană? Respiră precipitat, situația era delicată. Îi simțea răsuflarea
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
Eu mă cunoșteam foarte bine. Antrenorii mei, mai puțin A fost această rețetă de pregătire cea care a determinat-o să ajungă la performanțele remarcabile pe care le-a atins în gimnastică? „Pentru mine, nu. dacă mi-ar fi arătat obrazul, sunt sigură că aș fi avut aceeași determinare. Repet, când ajungeam la aparat, dădeam tot ce aveam mai bun din mine. Și se vedea asta. Nici jignirile, nici bătaia nu mă făceau să scot mai mult din mine. Eu mă
„Dar le băteați pe gimnaste?...” Răspunsul lui Octavian Bellu la jurnalul bătăilor scris de gimnasta Maria Olaru () [Corola-blog/BlogPost/337930_a_339259]
-
exprimi poetic și să vezi mai degrabă abstractul și absurdul din jur. E o formă de escapism? Sau tocmai ăsta e felul tău de a supraviețui contradicțiilor contemporane? Alexandrina: Lupt cu mine în fiecare zi ca să devin o insensibilă cu obrazul gros (poate astfel aș primi plăcere să trăiesc în această societate absurdă), dar tot nu reușesc. Tocmai de aceea stau înfipt ascunsă în carapacea mea comodă, din care ies rar, și prefer nici să nu intre nimeni aici. Și viața
Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul () [Corola-blog/BlogPost/337954_a_339283]
-
observi semnul atât de familiar, cu un loc liber de parcare lângă el. Aterizezi ca pe un portavion, strivind doi-trei strigoi în mașini electrice care doreau același loc. Oprești motorul, te dai jos, închizi ușa. Îți pipăi fața și simți obrazul neras, dar întreg. Te uiți la ceasul de pe mâna absolut normală și aștepți sub semnul pe care scrie Școală. Mai sunt 5 minute și se sună de ieșire.
Când te urci la volan încetezi să mai fii om () [Corola-blog/BlogPost/338023_a_339352]
-
vecinul de oglindă în timp ce mă săpunesc pe scăunel și sunt recunoscător că japonezii nu se manifestă ca italienii când se văd. Nu m-aș fi văzut luându-mă în brațe, scuturând mâna cu efuziune sau țocăindu-mă cu administratorul zgomotos pe obraz, având doar un prosopel aruncat sportiv pe umăr. Mai toate conversațiile începeau cu o constatare despre vreme, ceea ce iarăși nu m-a ajutat foarte tare să fiu eu cel care a inițiat o discuție. Mă gândeam: dacă după ce zic: „Cam
Să stai gol pușcă în cadă cu vecinul e acceptabil în Japonia. Ritualul îmbăierii când locuiești cu socrii și vrei să faci economie la apă () [Corola-blog/BlogPost/338015_a_339344]
-
să-și frece diamantul în cocina administrării firmelor în România. El, cel bun, cel drept și cel viteaz care nu putea să suporte nicio greșeală a colegilor din corporație fiindcă, se știe, pe el îl sună clienții și-i bat obrazul, nevoindu-se să salveze onoarea celorlalți, trântește și bușește acum suduind clienții care n-au niciun pic de răbdare, sunt nesimțiți și nu apreciază efortul, chiar dacă mai greșește, fiindcă la început așa se întâmplă, mai greșește omul. Tragi-comedia poate să
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
say hello with vagina", după cum zice, parodiind accentul străin, Dl Stern. We say good bye, Mr Trump. Zicem la revedere și știm că măcar aceste alegeri vă vor da o palmă (mică, de femeie, dar mare pentru omenire) peste acel obraz îngroșat de putere și privilegii.
O palmă mică, domnule Trump! Iată de ce ați pierdut () [Corola-blog/BlogPost/338121_a_339450]
-
privesc de pe margine, alții sunt curioși să afle de ce suntem acolo. Cineva le dă explicații în engleză. Vad ca vizavi e Café Nero. „Ce bun ar fi acum un ceai fierbinte!” Cu toții suntem parcă mai zgribuliți, copiii sunt roșii în obraji. „Am luat portocale și eugenii pentru cei mici”, zice un tânăr și le întinde o pungă să-și aleagă. Ai mei nu vor portocale și nici la Eugenia nu se înghesuie, că i-au schimbat ambalajul și nu o recunosc
Din Cambridge, am strâns în brațe toată România! Noi le vorbim românește, copiii ne răspund în engleză, dar dacă îi întrebi ce naționalitate au, spun răspicat că-s români () [Corola-blog/BlogPost/338151_a_339480]
-
efectele sociale în care includ și mentalul colectiv sunt cele care contează pentru orice cetățean și comunitatea căreia îi aparține și abia apoi calea pe care se ajunge la ele. O mână nevăzută dar pe care o simțim grea pe obrazul nostru ne lovește, diluându-ne viața de zi cu zi. Până când? De la diluție la disoluție nu mai este decât un pas.
O mână nevăzută mi-a crescut tariful la taxi și mi-a scăzut flacăra la aragaz. Efectul pe care Hexi Pharma l-a avut asupra mea () [Corola-blog/BlogPost/337785_a_339114]