7,232 matches
-
având înaintea acestei din urmă avantagiul vieței, acea pieliță caldă, dulce, netedă care lăsa urme dac-o atingeai.” Cuplul primordial se reface astfel într-un spațiu mirific ce are toate atributele paradisiace al spațiului originar. Insula lui Euthanasius este un paradis regăsit în care cei doi, Cezara și Ieronim, își găsesc împlinirea prin iubire. Femeia este un prototip al pasiunii paradisiace și al inocenței sufletului originar. Indirect, prin ea, poetul cu aspirații romantice năzuiește să ajungă la conștiința de sine. În
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
militează pentru o societate (mai) civilă trebuie să recunoască nu numai că violența este adesea antiteza societății civile, ci și faptul că oricare formă cunoscută de societate civilă tinde să producă aceeași antiteză violentă, ceea ce o împiedică să devină un paradis al armoniei nonviolente. Această contradicție internă în funcționarea societății civile și anume tendința de a fi un paradis pașnic al necivilității nu a fost recunoscută de teoria inițială din secolul al XVIII-lea a spiralei ascendente spre civilizare și, mai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ci și faptul că oricare formă cunoscută de societate civilă tinde să producă aceeași antiteză violentă, ceea ce o împiedică să devină un paradis al armoniei nonviolente. Această contradicție internă în funcționarea societății civile și anume tendința de a fi un paradis pașnic al necivilității nu a fost recunoscută de teoria inițială din secolul al XVIII-lea a spiralei ascendente spre civilizare și, mai recent, de strania tăcere privind violența din cadrul renașterii teoriei statului și a societății civile. Dar care este sursa
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
subliniază cu delicatețe responsabilitatea femeii de a-și hrăni și întreține pacea și frumusețea sufletească, în casă și în sufletul celor dragi. Sfântul Ioan Gură de Aur crede că femeia cu darurile sale poate transforma căminul ei într-un adevărat paradis duhovnicesc. Ea este chemată să înfăptuiască acest lucru, mai ales cu bărbatul său și să-și transforme locul de muncă într-un paradis duhovnicesc, prin credință și iubire creștină. Femeia creștină și menirea ei Din paginile Sfintei Scripturi și din
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Ioan Gură de Aur crede că femeia cu darurile sale poate transforma căminul ei într-un adevărat paradis duhovnicesc. Ea este chemată să înfăptuiască acest lucru, mai ales cu bărbatul său și să-și transforme locul de muncă într-un paradis duhovnicesc, prin credință și iubire creștină. Femeia creștină și menirea ei Din paginile Sfintei Scripturi și din viața curată a creștinismului primar aflăm ce mare rol au avut femeile în îndreptarea creștină a vieții. Domnul Iisus a dat sens vieții
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
iar mama ne face întotdeuna să simțim că aparținem unei clase alese.” John Lancaster Spalding „Maternitatea are un efect foarte umanizant. Totul ajunge să se reducă la esențial.” Meryl Streep „Cele mai dulci sunete dăruite muritorilor Sunt Mama, Acasă și Paradis.” William Goldsmith Brown „Mama este o ființă care atunci când vede că sunt numai patru porții de plăcintă pentru cinci persoane, spune că nu i-a plăcut niciodată plăcinta.” Tenneva Jordan „Expresia «mamă muncitoare» este tautologică.” Jane Sellman „Iubirea unei mame
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și înflorită"); bărbatul (guvernator-patron și viitor iubit, probabil) este inaccesibil și seducător; eroina în ciuda unei avalanșe de banalități are o "natură independentă", este strălucirea blondă, nepoata unui celebru muzician; nu își dorește decît un singur lucru: să trăiască în acest paradis! Dimensiunea enunțiativă Intertextul cultural funcționează pe deplin în procesul de actualizare a contractului enunțiativ propus. Să revedem paragraful al doilea. Dar strălucirea blondă și natura independentă a lui Rosary o fac ATÎT DE DIFERITĂ de tinerele portugheze... [ÎNCÎT]... Este o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a omului, de unde se scurge în pante contrarii, ceea ce numim, adevăruri"218. Odată cu impunerea acestei viziuni, solemnitatea tragică se casează și lumea reflectată este lumea obișnuitului și a concretului. Este lumea vieții morale "care nu mai e o sucursală a paradisului, ci o junglă unde viața este făurită din omoruri". Domenach își intitulează sugestiv a doua parte a lucrării sale Renașterea Tragediei. În mod paradoxal, tragicul renaște într-o societate dominată de aparentă fericire și de "lucruri". Tragicul reînvie în acest
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Viziunea Vîrstei de aur se confundă întru totul cu aceea a unui timp nedatat, incomensurabil, care nu poate fi contabilizat, despre care se știe doar că se situează la începutul aventurii umane, fiind un timp al inocenței, al fericirii. Acest paradis pierdut, inseparabil de atîtea visuri ale oamenilor menținute de-a lungul istoriei, a fost conceptualizat, raționalizat, teoretizat, fiind numit stare de natură, printr-o anumită reflecție filosofică impusă în Europa în secolul Luminilor. Este, desigur, inutil să subliniem importanța acestei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
S-ar putea evoca în acest sens însăși tradiția religioasă a mîntuirii (cel puțin așa cum a fost împărtășită de majoritatea credincioșilor), pentru care destinul omului se situează între două vîrste binecuvîntate, cea de dinaintea căderii și cea de după mîntuire, aceea a paradisului pierdut și a Ierusalimului regăsit, condiții în care sfîrșîtul lumii este perceput ca o întoarcere la începutul lumii. Pe planul mai apropiat al analizei politice, constatarea nu i-a scăpat în nici un caz lui Marx, care, cu prilejul revoluției franceze
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ORIGINILOR Zile neștiute! Binele, frumosul, dreptatea Curgeau ca un torent, fremătau în pomul vieții ... Nimic nu se întinase... nimic nu îmbătrînise Zile pure! Nimic nu sîngera sub unghie, sub dinte Viețuitoare fericită era nevinovăția... Hugo evocă în Legenda secolelor Edenul, paradisul pierdut, "vremurile dintîi ale pămîntului", atunci cînd în tufăriș "mielul și lupul pășteau alături". Vremuri ale fericirii, ale grației neprihănite, ale strălucirii celei dintîi aurore. "Primul soare deasupra primei dimineți", va spune Péguy la rîndul său, evocînd memoria Evei, cea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
lui Robert Lenoble, Istoria ideii de natură, Albin Michel, Paris, 1969. 44. Vezi Charles Rihs, Filosofii utopiști. Mitul Cetății comunitare în Franța secolului al XVIIl-lea, Marcel Riviere, Paris, 1970. 45. Vezi Jean Cazeneuve, Fericire și civilizație, Gallimard, Paris, 1966. Evocînd paradisul promis și paradisul pierdut, autorul insistă, semnalînd suprapunerea imaginilor, asupra faptului ca, în religiile mîntuirii, paradisul de la sfîrșitul vremurilor nu se confundă cu Edenul originar. Orizontul mitic este cu totul diferit. Fericirea originară e precară, omul ce-și păstrează independența
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Istoria ideii de natură, Albin Michel, Paris, 1969. 44. Vezi Charles Rihs, Filosofii utopiști. Mitul Cetății comunitare în Franța secolului al XVIIl-lea, Marcel Riviere, Paris, 1970. 45. Vezi Jean Cazeneuve, Fericire și civilizație, Gallimard, Paris, 1966. Evocînd paradisul promis și paradisul pierdut, autorul insistă, semnalînd suprapunerea imaginilor, asupra faptului ca, în religiile mîntuirii, paradisul de la sfîrșitul vremurilor nu se confundă cu Edenul originar. Orizontul mitic este cu totul diferit. Fericirea originară e precară, omul ce-și păstrează independența față de Dumnezeu fiind
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
utopiști. Mitul Cetății comunitare în Franța secolului al XVIIl-lea, Marcel Riviere, Paris, 1970. 45. Vezi Jean Cazeneuve, Fericire și civilizație, Gallimard, Paris, 1966. Evocînd paradisul promis și paradisul pierdut, autorul insistă, semnalînd suprapunerea imaginilor, asupra faptului ca, în religiile mîntuirii, paradisul de la sfîrșitul vremurilor nu se confundă cu Edenul originar. Orizontul mitic este cu totul diferit. Fericirea originară e precară, omul ce-și păstrează independența față de Dumnezeu fiind considerat ca esențialmente slab. În schimb, beatitudinea de la sfîrșit ține de perfecțiunea venită
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este cu totul diferit. Fericirea originară e precară, omul ce-și păstrează independența față de Dumnezeu fiind considerat ca esențialmente slab. În schimb, beatitudinea de la sfîrșit ține de perfecțiunea venită din cer, adică de contopirea creaturii umane cu Dumnezeu. Cel dinții paradis e unul al regretelor, cel de al doilea e al speranței. 46. Reprodus de Danielle Leger, art.cit. Afirmația este atribuită lui Brice Lalonde. Acesta ilustrează foarte bine ambiguitățile mișcării ecologiste contemporane, care e văzută prin ceea ce este reversibil: regresiune
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la antici și la moderni Jean-William Lapierre, Viață fără Stat? *** Măștile puterii Eseuri de ieri si de azi Ștefan Afloroaei, Întîmplare și destin Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt Nicolae Balotă, Societatea deschisă Georges Bataille, Partea blestemată Charles Baudelaire, Paradisuri artificiale Nicolai Berdiaev, Filosofia lui Dostoievski Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și ale religiei Henri Bergson, Eseu despre datele imediate ale conștiinței Henri Bergson, Teoria rîsului Leon Bloy, Mîntuirea prin evrei. Sîngele săracului Dan Botta, Unduire și moarte
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acestui efort cumulativ; sunt subliniate astfel o continuitate a formării de sine, o continuitate a responsabilității față de ceilalți și nevoia de efort continuu, care trimite la viitor (să nu uităm, cele două mari povestiri specifice modernității capitalismul și socialismul plasează paradisul în viitor, chair dacă aceste povestiri sunt opuse în substanța lor); ca atare, se poate considera că idealul nu face altceva decât să propună o țintă care nu este niciodată prea îndepărtată, precum și energia interioară necesară pentru apropierea de ea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a atras atenția Carl Schmitt: Ultima sa tresărire și-a exprimat-o într-o scrisoare în care spune: vom redeveni atunci ca sălbăticiunile pădurii și florile câmpului. Aceasta este adevărata nostalgie a unui seamăn posedat de eu. Acesta este noul paradis. Acestea, natura și dreptul natural, eliminarea alienării și înstrăinării de sine într-o corporalitate fără probleme. Fericirea adamică a Grădinii desfătărilor pe care Hieronymus Bosch a zugrăvit-o ca pe o goliciune albă pe pânză. Dar la acestea se adaugă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
tehnicii ca forme fundamentale ale nihilismului occidental; Techne. Le radici della violenza (Techne. Rădăcinile violenței, 1979), dedicat examinării diferitelor manifestări ale dezrădăcinării epocii contemporane. Urmează cărțile apărute la editura Adelphi: Legge e caso (Lege și întâmplare, 1979), Il parricidio mancato (Paradisul ratat, 1985), La tendenza fondamentale del nostro tempo (Tendința fundamentală a vremii noastre, 1988), Oltre il linguaggio (Dincolo de limbaj, 1992) și mai ales Destino della necessità (Destinul necesității, Milano 1980), Il giogo (Jugul, 1989), Tautótes (1995) și La Gloria (2001
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Francisc Anicet și felului cum decade și i se destramă familia. Proiectul inițial, de a prezenta istoria lui Francisc Anicet și a celor doi fii ai săi, se modifică. Întoarcerea din rai devine romanul unei generații aflate sub imperiul unui paradis spiritual. Întreaga construcție a romanului stă sub semnul formei predominante pe care o ia discursul narativ, sub semnul monologului interior. Firul epic, deși fragmentat uneori excesiv lasă, de la început până la sfârșit, impresia de căutare continuă a unei unități. Tehnic vorbind
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
legate inevitabil de anumite imagini. Conceptul de fericire, indiferent că este capacitatea de a da sens lumii, de a te bucura de mulțumirea celor din jur, de a fi în echilibru cu tine însuți și cu universul sau este acel paradis pierdut și un ideal imposibil de atins, este definit prin atribute generale care conduc implicit spre anumite tipuri de reprezentări. Astfel, capacitatea omului de a identifica și gândi prin intermediul unor atribute generale, de a abstractiza pe trepte ierarhice obiectele și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cuvintele fiind simboluri, iar ideile transmițând arhetipuri. Mitul ar fi o "poveste care legitimează cutare sau cutare credință religioasă sau magică, legenda și somațiile ei explicative, basmul popular sau povestirea românescă"248. În acest sens, mitul este o călătorie în paradisul pierdut care explică și justifică viața și existența omului. În termenii lui Durand, mitul este înțelegerea simbolică a lumii cu zeii și demonii ei. Lumea mitică apare ca pretext pentru altceva, ca o lume imaginară, însă, așa cum arată Ernst Cassirer
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginilor publicitare evidențiază prezența unor reprezentări și stări dezirabile pentru individ, dar care de multe ori nu sunt foarte departe de ceea ce numim utopia miturilor tradiționale. În acest sens, mitul familiei fericite, al frumuseții ravisante, al conducătorului salvator sau al paradisului terestru nu sunt cu nimic mai realiste decât fertilitatea dată de scoici și stridii, vindecarea prin simpla atingere a regelui sau supraviețuirea lui Noe în mijlocul potopului. Diferența constă în forma în care ajung aceste mituri noi la individ și felul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
chiar și sumară, a societății moderne arată că miturile au dobândit noi forme, putând fi regăsite într-o multitudine de manifestări culturale: artă, religie, politică sau publicitate. La acestea se adaugă industria loisir-ului, care promite accesul la un anumit paradis pierdut. Jeppe Sinding Jensen susține că indiferent dacă nu mai găsim astăzi mituri în forma lor narativă, le reîntâlnim ca metafore, imagini sau scheme în nenumărate forme ale gândirii umane. Am convingerea că aceste părți de mituri, pe care structuraliștii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acest sens, regele avea un rol important în asigurarea ordinii sociale, întrucât trebuia să impună dreptatea, să-i ocrotească pe cei slabi, și în asigurarea prosperității, fiind responsabil cu fertilitatea țării. Esența reprezentării simbolice a regelui era legată de un Paradis Pierdut în care guverna Binele așa cum îl concepea Platon. "Perioada embrionară din cadrul ritualului a viitorului suveran corespundea unui proces de maturizare a Universului și foarte probabil era în legătură cu maturizarea recoltelor"338. Schimbarea ritualului era o modificare a ordinii cosmice și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]