8,290 matches
-
absență”, anihilate (sau doar temperate) de o „pândă” vizând „apariția salvatoare a lucrurilor” (Ion Pop). Poate că poetul va fi avut tot timpul sentimentul că adăpostea moartea („vidul”) în propriu-i trup și tocmai de aceea a căutat cu atâta patimă o salvare provizorie (și iluzorie) în frumusețea evanescentă a „lucrurilor”. În poemele sale euforice nu doar „plantele și animalele”, ci și existențele inanimate, străzile, clădirile, obiectele apar ca tot atâtea miracole, văzute cu ochii cuiva care parcă atunci le descoperă
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Urc în cer furtuna de stânci, / Dar râvnesc câmpul liniștii joase, / Mă roade dor de șesuri adânci”. Acum poezia parcurge o adevărată renaștere, în sensul de întoarcere la păgânătate. Senzuale încă din Destin, eroticele devin cu timpul adevărate explozii de patimă, și niciodată în lirica românească de neoavangardă nu au răsunat „strigări” mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul gâde sau ca în postuma Plugărie. O fuziune de extaz și
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
căile experiențelor umane, experiențe situate între sublim și prăbușire: infernul și căderea ființei, tentativa de a obține dreptul la demnitate. Rătăcirile eroului și treptele suferințelor (citește: experiențelor) alcătuiesc, în ultimă analiză, structura cărții și sensul ei ultim. Putere și prăbușire, patimă și asceză, dragoste și păcat, ideea de culpă și de injustiție, speranță și reîntoarcere în matca patimilor și a decăderii nu sunt altceva decât cercurile unui infern. ION VLAD SCRIERI: Poezii, București, 1916; Din Țara Zimbrului și alte poezii, Bârlad
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
dreptul la demnitate. Rătăcirile eroului și treptele suferințelor (citește: experiențelor) alcătuiesc, în ultimă analiză, structura cărții și sensul ei ultim. Putere și prăbușire, patimă și asceză, dragoste și păcat, ideea de culpă și de injustiție, speranță și reîntoarcere în matca patimilor și a decăderii nu sunt altceva decât cercurile unui infern. ION VLAD SCRIERI: Poezii, București, 1916; Din Țara Zimbrului și alte poezii, Bârlad, 1918; Pârgă, București, 1921; Amintiri despre Vlahuță, Slobozia, 1927; Poeme cu îngeri, București, 1927; Cartea misionarului (în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
mult aleargă. Nu mor câinii, când vor caii. Mai moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale. 2. Justețea motivațiilor. Motivațiile subiective sunt: orgoliul, ura, mânia, frustrarea, patima puterii, paguba etc. Cel mustrat decodează motivațiile subiective, agresivitatea lor și refuză mustrarea. Motivațiile obiective sunt: idealul, delimitarea ori lupta cu Răul ca principiu, progresul spiritual al celui mustrat, iubirea adevărată de aproape și au frumusețea și puterea de a
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
traducere rezumativă după Quintus Curtius Rufus. Dar principala lucrare a lui S. de H., scrisă în două variante, în 1826-1827, cu adăugiri până în 1829, este Cronica Banatului, sau, după titlul dat de el însuși, Istoria ultimului război a turcilor și patimile românilor în acel timp, precum și începutul militarizării în granițe. Cronica cuprinde însă istoria românilor în ansamblul istoriei universale, de la „facerea lumii” până la 1825. Prin prezentarea cronologică a evenimentelor și prin modul de utilizare a izvoarelor, nemenționate și puține la număr
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
iar Răsărit-a, semănat-a (1994) cuprinde mărturii ale obiceiurilor calendaristice de la Crăciun și Anul Nou. A mai tipărit culegerea pentru copii Lui, lui, lui... (1995, în colaborare) și Cântece populare pascale (1996), incluzând treizeci și trei de melodii cu versuri despre patimile lui Hristos. Alte piese cu note muzicale sunt adunate în volumele Folclor din nordul Moldovei (1983, în colaborare), Folclor din Câmpia Sorocii (1986). Culegeri: Trandafir bătut la poartă, Chișinău, 1980; Folclor din nordul Moldovei, Chișinău, 1983 (în colaborare); Folclor din
TAMAZLACARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290045_a_291374]
-
și urmările viciilor și să fie determinat să părăsească „societățile greșite”. Nu se va folosi o continuă reprobare, ci un permanent apel la accesibilitatea lui spre ceea ce este bun. Temperamentul coleric, o mare energie a voinței, veșnic activ, înclinat spre patima dominației, a mândriei și iritabil; să fie învățat să se supună autorității, din care acuză trebuie să li se impună conducerea părinților energic și hotărât, să fie învățați prin exerciții de voință a-și înfrunta mânia și să fie lămuriți
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
fiului, iar Isus este cel care va realiza această legătură ruptă, restaurând omul ca fiu al lui Dumnezeu, redându-i valoarea morală originară. În Evul Mediu creștin, nebunia era considerată ca suferința morală, fiind inclusă în „ierarhia viciilor”. Păcatele și patimile sufletești se amestecau. Instituția care era investită cu cenzurarea patimilor sau a păcatelor umane era Biserica. În Renaștere asistăm la o bruscă schimbare a atitudinii față de nebun și nebunie. D. Erasmus din Rotherdam publică un opuscul, devenit celebru, Elogiul nebuniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ruptă, restaurând omul ca fiu al lui Dumnezeu, redându-i valoarea morală originară. În Evul Mediu creștin, nebunia era considerată ca suferința morală, fiind inclusă în „ierarhia viciilor”. Păcatele și patimile sufletești se amestecau. Instituția care era investită cu cenzurarea patimilor sau a păcatelor umane era Biserica. În Renaștere asistăm la o bruscă schimbare a atitudinii față de nebun și nebunie. D. Erasmus din Rotherdam publică un opuscul, devenit celebru, Elogiul nebuniei, în care, pentru prima dată, Nebunia se prezintă ca personaj
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cartea Oltului, I-II, pref. edit., București, 1979; Al. A. Philippide, Poezii, pref. edit., București, 1981; ed. 2, București, 1986; Zaharia Stancu, Ce mult te-am iubit, pref. edit., București, 1983; Nicolae Labiș, Poezii, pref. edit., București, 1985; Mihail Sorbul, Patima roșie, pref. edit., București, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1990; Tudor Mușatescu, Titanic vals, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Dan Cristea, Militantismul artei, LCF, 1974, 33; Gabriel Dimisianu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 41
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
slujitori ai cultului, invocând însă și ilustre exemple din istoria culturii, că s-au lăsat pradă pasiunilor politice, integrându-se în corul urii de rasă și de partid. Benda oferă numeroase exemple de cărturari care au fost marcați de caracteristicile patimii politice, excelând prin excese, ură, idei fixe, urmărind rezultatele imediate, preocupați exclusiv de scopul propus, în dispreț față de argumente. Rolul lor nociv e cu atât mai mare cu cât au posibilitatea, în numele aureolei lor, să influențeze lumea. De la exemplul lui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu fanatism! -, noi aplaudam și scandam încă pe 21 decembrie 1989 lozincile comuniste. Masele au fost întotdeauna mult mai criminale decât individul singular, dictatorul instigator creează doar iluzia legalității faptelor odioase. Se poate face o paralelă și cu recentul film Patimile lui Cristos sau cu modul de prelucrare a vinovăției din Germania, însă nu știu câte „adevăruri” mai pot fi salvate la noi după 15 ani. Se poate discuta și de grade ale vinovăției, însă, psihologic vorbind, nu există nevinovăție - excluși pot fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Antiarhaism, scris de Teodor Scarlat, iar I.N. Copoiu îi dedică lui Sașa Pană textul programatic Gânduri în flăcări, o pastișă în manieră avangardistă. În numărul următor Sașa Pană figurează și el cu un fel de manifest, unde declară: „Dilatați-vă patima pătrunderii până la portalul îndoliat al resemnării și în ritmul nebuniei colective acidulați-vă coeziunea intermoleculară a spiritului”. Odată cu trecerea la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
Debutează în 1861, cu traduceri, la revista „Ateneul român” a lui V.A. Urechia, colaborând apoi la „Din Moldova”, „Gazeta de Iași”, „Originea”, dar mai ales la „Convorbiri literare”. Înzestrat cu o inteligență vie, sceptic și zeflemist, P. avea și patima cititului. Determinist convins la începuturile activității sale, adept al lui H. T. Buckle și Auguste Comte, eclectic în idei, a evoluat treptat către schopenhauerianism și apoi către budism. În ceea ce privește literatura, a fost un nonconformist, mai mult dintr-o atitudine etică
POGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
dintr-o imaginație onomasiologică aparte. Eroii cad adesea în transă, acțiunea desfășurându-se astfel sub semnul ambiguității, accentuată și de un onirism care precedă tehnica lui Gala Galaction. Adesea ei se comportă ca niște posedați. Bunăoară, Decebal e dominat de patima luptei și a puterii, iar drama lui se înscrie pe un fundal care, în concepția autorului, nu e național, ci etic. Această tehnică apropie proza lui P.-F. de basmul popular. Pe de altă parte, stilul este un amestec de
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
sau de cea logică, și să dea consistență stărilor psihice normale ori morbide. Aproape totul capătă aspectul unei confesiuni lirice, adesea cu o tonalitate poematică. Romanele Imposibilă, pânda (1993), Cea mai credibilă moarte (1995), Ninge de Paști în paradis (1996), Patimi în Labirint (1997; Premiul Național „Mihai Eminescu”), Infernul albastru (1999), precum și proza scurtă din Noaptea păsării de aur (2001) au ca numitor comun încercarea de a reconstitui suferințele unor personaje de condiție socială umilă, de obicei aparținând mahalalei, sau ale
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
Idee); „bolnav sunt/ de experiențe vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării de aur, pref. Constantin Dram, Iași, 2001; Sintagmele ochiului, pref. Al. Husar, Iași, 2003. Repere bibliografice: George Bădărău, „Imposibilă, pânda”, „Timpul”, 1994, 11; Ion Holban, Salonul refuzaților
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
euharistie, RL, 1992, 34; Romanița Constantinescu, Tentativă de seducere, RL, 1992, 44; Ioan Holban, Poezia ca o rană deschisă: Dorin Popa, CNT, 1993, 39; Teodor Georgescu, Salvarea prin iubire, „Timpul”, 1994, 3; Cristian Tamaș, „... pe viață și pe moarte, cu patimă dansez ...”, DL, 1994, 14; Octavian Soviany, Poezie și exorcism, CNT, 1995, 6; Nicolae Turtureanu, Un poet laureat: Dorin Popa, CRC, 1996, 13-14; Victoria Luță, Caligrafii poetice, RL, 1999, 31; Faifer, Faldurile, 111-113; Cistelecan, Top ten, 90-92; Bucur, Poeți optzeciști, 178-181
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
uimiri și mai rece/ dar neclintit nu abdic de la-nțelesul minunii/ roua din capelele crinilor nu s-a uscat pentru mine// Mă cunosc și mă judec eu însumi mai aspru cu vremea/ divizat și întreg, păcătos și ascet, înrobit oarbelor patimi/ și cast, ezitant și plin de tărie, rotund și impar;/ versant al vârstei mature prin tine urcușu-l-ncerc/ poartă-mi mâna să-mi sap trepte-n luciosul perete” (Cântec de vârstă, din volumul Vocea interioară, 1987). Din același poem poate fi
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
în temă și ingenios manierist în formă: „M-am îmbrăcat în cântec mai târziu / am așteptat să mi se-nchege chipul / la fel de-nalt cât pot de scund să fiu, / la fel să-mi știu granitul și nisipul”. SCRIERI: Patima muntelui, București, 1978; Lumile din strigăt, București, 1981; Locuitor în Oedip, București, 1983; Lacrima arlechinului, București, 1985; Stelele din adâncuri, București, 1988; Inițiere în obsesii, București, 1990; Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne, tr. Constantin Frosin, Galați, 1997; Paharul însângerat
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
arlechinului, București, 1985; Stelele din adâncuri, București, 1988; Inițiere în obsesii, București, 1990; Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne, tr. Constantin Frosin, Galați, 1997; Paharul însângerat, Galați, 2001; Inițiere în obsesii, Ploiești, 2002; În căutarea muntelui albastru, Focșani, 2003; Muntele patimii, Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Poeți în antologie, RL, 1976, 37; Al. Piru, „Patima muntelui”, LCF, 1978, 42; Laurențiu Ulici, Spiritul și litera tradiției, RL, 1978, 45; Constanța Buzea, „Patima muntelui”, AFT, 1978, 10; Mihai Dinu Gheorghiu, „Patima muntelui
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
peșterii - Dimitri de la caverne, tr. Constantin Frosin, Galați, 1997; Paharul însângerat, Galați, 2001; Inițiere în obsesii, Ploiești, 2002; În căutarea muntelui albastru, Focșani, 2003; Muntele patimii, Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Poeți în antologie, RL, 1976, 37; Al. Piru, „Patima muntelui”, LCF, 1978, 42; Laurențiu Ulici, Spiritul și litera tradiției, RL, 1978, 45; Constanța Buzea, „Patima muntelui”, AFT, 1978, 10; Mihai Dinu Gheorghiu, „Patima muntelui”, CL, 1978, 11; Alex. Ștefănescu, Spiritul însetat de real, „Scânteia tineretului”, 1978, 9 195; Valentin
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
Ploiești, 2002; În căutarea muntelui albastru, Focșani, 2003; Muntele patimii, Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Poeți în antologie, RL, 1976, 37; Al. Piru, „Patima muntelui”, LCF, 1978, 42; Laurențiu Ulici, Spiritul și litera tradiției, RL, 1978, 45; Constanța Buzea, „Patima muntelui”, AFT, 1978, 10; Mihai Dinu Gheorghiu, „Patima muntelui”, CL, 1978, 11; Alex. Ștefănescu, Spiritul însetat de real, „Scânteia tineretului”, 1978, 9 195; Valentin F. Mihăescu, „Lumile din strigăt”, LCF, 1981, 25; Liviu Papadima, „Locuitor în Oedip”, TBR, 1984, 207
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
Muntele patimii, Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Poeți în antologie, RL, 1976, 37; Al. Piru, „Patima muntelui”, LCF, 1978, 42; Laurențiu Ulici, Spiritul și litera tradiției, RL, 1978, 45; Constanța Buzea, „Patima muntelui”, AFT, 1978, 10; Mihai Dinu Gheorghiu, „Patima muntelui”, CL, 1978, 11; Alex. Ștefănescu, Spiritul însetat de real, „Scânteia tineretului”, 1978, 9 195; Valentin F. Mihăescu, „Lumile din strigăt”, LCF, 1981, 25; Liviu Papadima, „Locuitor în Oedip”, TBR, 1984, 207; Gheorghe Istrate, „Locuitor în Oedip”, LCF, 1984, 48
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]