8,364 matches
-
integrarea tineretului în societate, pedagogul german G. Kerschensteiner a urmărit crearea unei teorii cu o arie de cuprindere mai limitată: atașarea tineretului muncitoresc, asupra căruia se exercita influența mișcării socialiste, față de statul bazat pe o economie capitalistă. Lucrările de istoria pedagogiei apărute în occident în ultimele decenii îl prezintă pe Kerschensteiner ca pe un reprezentant al educației noi. (18) Este adevărat, pedagogul german face în repetate rînduri referiri la activitatea întemeiată pe interese, pe tendințele și dispozițiile elevului (19) dar, pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu este altceva decît caracterul ajuns la conștientizarea autonomiei. Deci, prin conținut, noua formulare a scopului nu este mult diferită de prima, pentru că elementul esențial este tot cel etic. Atunci cînd în precizarea categoriei de personalitate intervin și concepte specifice pedagogiei culturii, valorile apreciate de el în mod special sînt tot cele etice. Chiar dacă întîlnim la Kerschensteiner unii termeni frecvent utilizați de reprezentanții educației noi (activitate, libertate, interese, spontaneitate etc.), creația sa principală, de care i-a rămas legat numele Arbeitsschule
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
atît un izvor de cunoștințe, cît, mai ales, un mijloc de formare a deprinderilor motrice și un izvor de virtuți cetățenești. Spiritul "educației noi" a apărut la G. Kerschensteiner în urma unor sedimentări progresive (20, p. 212), pe un fond de pedagogie socială, în care educația avea un caracter preponderent eteronom. Din cele relatate cu privire la Natorp, Durkheim și Kerschensteiner rezultă că, deși toți acordau factorului social prioritate în domeniul educației, numai unul dintre ei teoreticianul francez și-a întemeiat ideile pedagogice pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deși toți acordau factorului social prioritate în domeniul educației, numai unul dintre ei teoreticianul francez și-a întemeiat ideile pedagogice pe o minuțioasă analiză sociologică. Astfel încît dacă toți sînt prin interpretarea pe care o dau fenomenului educației exponenți ai pedagogiei sociale, Durkheim elaborează premisele unei pedagogii sociologice. 3 O SINTEZĂ A AUTORITARISMULUI ȘI LIBERALISMULUI ÎN EDUCAȚIE DISCIPLINA LIBERĂ Autorul acestei sinteze a fost FR. W. FOERSTER (1869-1966). Profesor la Universitățile din Zürich, Viena, München, retras după 1940, în S.U.A., Forester
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în domeniul educației, numai unul dintre ei teoreticianul francez și-a întemeiat ideile pedagogice pe o minuțioasă analiză sociologică. Astfel încît dacă toți sînt prin interpretarea pe care o dau fenomenului educației exponenți ai pedagogiei sociale, Durkheim elaborează premisele unei pedagogii sociologice. 3 O SINTEZĂ A AUTORITARISMULUI ȘI LIBERALISMULUI ÎN EDUCAȚIE DISCIPLINA LIBERĂ Autorul acestei sinteze a fost FR. W. FOERSTER (1869-1966). Profesor la Universitățile din Zürich, Viena, München, retras după 1940, în S.U.A., Forester s-a bucurat, în primele decenii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interrelații cu alții Foerster este considerat ca un pedagog social. După cum vom vedea, pedagogul român G. G. Antonescu a fost puternic influențat de Foerster, rămînînd însă un teoretician al educației individualiste (cf. 2). 4 "EDUCAȚIA NOUĂ" O "REVOLUȚIE COPERNICIANĂ" ÎN PEDAGOGIE " Școlile noi", mișcarea pentru activitatea extrașcolară, ca și aceea privind educația estetică, interesul deosebit manifestat pentru cunoașterea copilului prin cercetările pedologice și de pedagogie experimentală, precum și interesul pentru viața copilului, interes exprimat cu atîta căldură de Ellen Key, au condus
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rămînînd însă un teoretician al educației individualiste (cf. 2). 4 "EDUCAȚIA NOUĂ" O "REVOLUȚIE COPERNICIANĂ" ÎN PEDAGOGIE " Școlile noi", mișcarea pentru activitatea extrașcolară, ca și aceea privind educația estetică, interesul deosebit manifestat pentru cunoașterea copilului prin cercetările pedologice și de pedagogie experimentală, precum și interesul pentru viața copilului, interes exprimat cu atîta căldură de Ellen Key, au condus către o nouă concepție asupra educației, fundamental diferită de aceea promovată în secolul al XIX-lea. Se aprecia că, dacă aceasta pusese în centrul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Maria Montessori); - satisfacerea trebuințelor temei al unei "educații funcționale" (Éd. Claparède); - interesul copilului criteriu principal în organizarea conținutului și desfășurarea instrucției (O. Decroly). 4.1. Activitatea practică sursă a cunoașterii John Dewey este unul din cei mai mari teoreticieni ai pedagogiei; fiind o expresie a condițiilor specifice din perioada puternicei industrializări a Statelor Unite, concepția sa pedagogică s-a impus încă de la începutul secolului XX, devenind, în scurt timp, baza teoretică a sistemului de învățămînt american. Bucurîndu-se de o longevitate puțin obișnuită
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vedere care ne amintește de J.-J. Rousseau și care va fi reluat, la cîțiva ani după apariția Crezului pedagogic, în Școala și societatea. Aici, J. Dewey consideră că, prin teoria sa asupra educației, a realizat o "revoluția coperniciană" în pedagogie: copilul devine soarele în jurul căruia se învîrtesc mijloacele de educație (4, p. 103). Educatorului nu-i rămîne decît să se sprijine pe "instinctele rudimentare" ale naturii umane. După ce a insistat atît de mult asupra aspectului psihologic, pedagogul american se întoarce
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a depășit opoziția dintre concepția sociologică și cea psihologică a educației. În realitate, pedagogul american n-a trecut dincolo de aceste tendințe, ci le-a păstrat pe amîndouă, punînd accentul cînd pe aspectul psihologic, cînd pe cel sociologic. Această caracteristică a pedagogiei deweyiste va deveni mai evidentă pe măsură ce vom înainta în cunoașterea aspectelor sale esențiale. Cred că un bun punct de pornire pentru explicarea acestei concepții îl constituie teoria sa asupra imaturității copilului. Vechea pedagogie, spunea Dewey, privea imaturitatea ca o lipsă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cînd pe cel sociologic. Această caracteristică a pedagogiei deweyiste va deveni mai evidentă pe măsură ce vom înainta în cunoașterea aspectelor sale esențiale. Cred că un bun punct de pornire pentru explicarea acestei concepții îl constituie teoria sa asupra imaturității copilului. Vechea pedagogie, spunea Dewey, privea imaturitatea ca o lipsă, ca un aspect negativ al vîrstei fragede, căreia i se opunea maturitatea adultului. În consecință, procesul educației era înțeles ca o trecere de la imaturitate la maturitate, de unde rezulta fixarea ființei umane într-un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un punct de vedere diferit de al tuturor celorlalți teoreticieni. În sprijinul tezei sale el aduce trei argumente: unul furnizat de biologie, iar celelalte două de realitățile sociale americane. a) A admite existența unui scop al educației în maniera vechii pedagogii înseamnă, după opinia lui Dewey, a accepta ideea stagnării, a opririi procesului de dezvoltare, înseamnă, în ultimă instanță, a nega principiul evoluționismului. b) În condițiile ritmului accelerat de dezvoltare a societății, impus de revoluția industrială, nu este posibilă previziunea asupra
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vedere psihic, mai bine. I-a venit atunci ideea să aplice pentru educarea copiilor normali metodele folosite cu cei "anormali". În 1907 a creat așa-numita Casa dei bambini; rezultatele au fost, de asemenea, bune. În prima sa lucrare, Metoda pedagogiei științifice (12), Maria Montessori își manifestă insatisfacția față de pedagogia experimentală. Totul arăta ea, referindu-se la cercetările experimentale se reduce la măsurători antropometrice și la întocmirea unor statistici care surprind doar semnul exterior al realității psihice infantile. În locul unor astfel
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să aplice pentru educarea copiilor normali metodele folosite cu cei "anormali". În 1907 a creat așa-numita Casa dei bambini; rezultatele au fost, de asemenea, bune. În prima sa lucrare, Metoda pedagogiei științifice (12), Maria Montessori își manifestă insatisfacția față de pedagogia experimentală. Totul arăta ea, referindu-se la cercetările experimentale se reduce la măsurători antropometrice și la întocmirea unor statistici care surprind doar semnul exterior al realității psihice infantile. În locul unor astfel de cercetări ea propune observarea copilului în condițiile educației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
directe, M. Montessori lasă impresia că se bazează pe o concepție filosofică pozitivistă, vrînd să dea teoriei sale o bază științifică. "Casele copiilor" pe care le-a creat le considera ca laboratoare ale științei umane, iar prima sa lucrare Metoda pedagogiei științifice cuprinde chiar în titlu intenția de științifizare a pedagogiei. Winefried Böhm, de la Universitatea Würzburg (Germania), evocă o serie de analiști ai operei Mariei Montessori care considerau că teoria acesteia este dominată de utopie și mesianism și, în consecință, nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
concepție filosofică pozitivistă, vrînd să dea teoriei sale o bază științifică. "Casele copiilor" pe care le-a creat le considera ca laboratoare ale științei umane, iar prima sa lucrare Metoda pedagogiei științifice cuprinde chiar în titlu intenția de științifizare a pedagogiei. Winefried Böhm, de la Universitatea Würzburg (Germania), evocă o serie de analiști ai operei Mariei Montessori care considerau că teoria acesteia este dominată de utopie și mesianism și, în consecință, nu răspunde exigențelor științifice stricte. Ea nu oferă criteriile care ar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
spre crearea mediului care ar stimula manifestarea acestor însușiri psihice de origine misterioasă (cf. 10 bis, p. 150). Există în teoria pedagogică a Mariei Montessori un efort de a realiza o sinteză între știință și religie, între aspirația spre științifizarea pedagogiei care trebuia să ajungă prin cercetări experimentale la descoperirea legilor de dezvoltare a copilului și elementele religioase care intervin în explicarea acestei dezvoltări. Ponderea acestui ultim aspect al concepției sale va crește mai ales în ultimii ani ai vieții. Copilul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
stimulilor externi, corespunzători perioadelor senzitive, stimulii trebuind să fie determinați pe cale experimentală. M. Montessori a efectuat numeroase experimente pentru a stabili materialul didactic denumit de ea "material de dezvoltare" corespunzător unei anumite perioade de vîrstă a copilului. Manifestîndu-și dezacordul față de "pedagogia experimentală" de la începutul secolului XX, pentru faptul că nu îngăduia copilului să se manifeste în libertate, ea a folosit totuși pe scară largă experimentul, atît pentru cunoașterea, cît și pentru educarea ființei umane în creștere. În cercetările sale, în mod
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tot așa nu se poate spera la o transformare a acestei societăți numai printr-un anume sistem de educație. Maria Montessori credea însă în forța propulsivă a educației. 4.3. Satisfacerea trebuințelor temei al unei "educații funcționale" La congresul de pedagogie, care a avut loc în 1907 la Geneva, tînărul medic, dar cu preocupări de psihologie, ÉDOUARD CLAPARÈDE (1873-1940) și-a exprimat dezacordul față de școala contemporană lui, pentru faptul că făcea abstracție de particularitățile individuale ale elevilor, organizînd instrucția la nivelul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Realizarea unei educații funcționale ridică însă o întrebare, la care Claparède însuși a căutat un răspuns: Cum se poate da o formă atrăgătoare procesului de însușire a diverselor obiecte de învățămînt? Evoluția socială scria pedagogul elvețian în Psihologia copilului și pedagogia experimentală a mers mai repede decît evoluția individuală, necesitățile individuale nu coincid întotdeauna cu cele sociale. De aceea, individul este obligat să se ocupe de lucruri pentru care nu are un interes imediat. Astfel trebuie să învețe tabla înmulțirii, ortografia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel de condiții, copilul nu mai este pus în situația de a recepta cunoștințele în vederea unei "aplicații" ulterioare; ele se dobîndesc în procesul activității. Claparède vede în această teorie asupra educației, care ia jocul ca model de activitate, fundamentul unei pedagogii cu adevărat științifice. Tocmai din perspectiva acestei teorii critică el unele teze ale altor reprezentanți ai educației noi. Astfel, el apreciază că termenul de "școală activă", propus de Pierre Bovet și larg răspîndit de Ad. Ferrière este deosebit de ambiguu. El
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nondirectivitatea. În teoria "educației funcționale" simțim și slăbiciunea "educației noi". Claparède a elaborat o teorie a educației întemeiată mai ales pe legile dezvoltării biologice a organismelor. "Natura" scria el "face bine ceea ce face; ea este mai bun biolog decît toți pedagogii din lume și chipul în care procedează ea ca să facă din copil un adult trebuie să fie singura lor călăuză" (21, p. 94). Iată punctul slab al teoriei lui Claparède: copilul de om devine om adult, potrivit, mai ales unor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
idei, în care mai mult critică școala tradițională decît să formuleze o teorie nouă. 4.4. Interesul copilului criteriu principal în organizarea conținutului și desfășurarea instrucției Arătîndu-se, de la începutul activității sale, deschis față de tendințele și ideile noi din domeniul educației pedagogie experimentală, pedologie, "educație nouă" O. DECROLY (1871-1932) și-a căutat prin cercetări personale, un drum al său, care, deși face parte din curentul larg al "educației noi", își are propriile sale teze prin care se distinge de ceilalți mari teoreticieni
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
între ceea ce este datorat condițiilor externe și ceea ce aparține subiectului. Chiar dacă, în actul educativ, O. Decroly are în vedere și mediul social, în teoria sa pedagogică pune totuși pe prim plan copilul cu individualitatea sa. Ne aflăm, așadar, în fața unei pedagogii pedocentriste. Dacă dezvoltarea ființei umane este cu putință numai într-un mediu social adecvat, școala, aprecia Decroly, trebuie să creeze un astfel de mediu în care copilul să întîlnească ocazii autentice de viață, cu dificultățile proprii vieții, capabil să-i
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lui a stat la baza metodei complexelor, utilizată în U.R.S.S. în deceniul al treilea; de asemenea, pornind de la ideile lui Dewey, dar și de la centrele de interes, Kilpatrick a elaborat metoda proiectelor (Project Teaching). Cercetările sale au stimulat dezvoltarea pedagogiei experimentale, au îmbogățit teoria educației noi, au stimulat preocuparea pentru studierea copilului în mediul său natural (34). 5 ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA ROMÂNEASCĂ LA ÎNCEPUT DE SECOL XX Două erau marile probleme în jurul cărora se concentra viața socială și națională a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]