5,282 matches
-
din acest grup, de altfel puțin renumit, a fost Pietro Pomponazzi (1462-1525), care, ținând cont de materialismul s]u filosofic, de epistemologia să sceptic] și teoria etic] cvasiutilitarist], ar aprecia mediul filosofic contemporan ca fiind înrudit. În acest timp, în Peninsula Iberic], tradiția tomist] a persistat într-un grup de catolici neo-scolastici. Majoritatea afirmațiilor lor consistau din a extinde și a comenta pe marginea scrierilor lui Toma din Aquino și ale lui Aristotel, contribuind și la tradiție prin încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și a invoca permanent figura strămoșului cruciat denotă o grijă atentă la apelul mobilizator venit dinspre domn, ca principal agent al "ridicării la oaste" sub semnul istoriei mereu solicitante. Europa occidentală, după stăvilirea în secolul VIII a invaziei arabe în Peninsula Iberică, prin Carol de Martel și Charlemagne, a cunoscut pericolul islamic doar în timpul cruciadelor întreprinse, din ce în ce mai slab organizate în timp și mai puțin eficiente, până la eșecul total al proiectului militar în secolul XV. Expedițiile anti-păgâni lăsau însă acasă o lume
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unitate regională astfel stabilită, conferindu-i o identitate politico-geografică proprie numai sieși sau altfel spus, un anumit unilateralism identitar regional. Astfel, chiar și la o evaluare mai puțin profundă a realităților istorico-geografice și geopolitice din Maghreb, comparativ cu cele din peninsula arabă de exemplu, rezultă diferențieri regionale clare, identificabile chiar și între unități mult mai apropiate precum peninsula arabă și Egipt, despărțite doar de Marea Roșie și având substrat etno cultural comun, dar care din punct de vedere politico-geografic și geopolitic funcționează
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
unilateralism identitar regional. Astfel, chiar și la o evaluare mai puțin profundă a realităților istorico-geografice și geopolitice din Maghreb, comparativ cu cele din peninsula arabă de exemplu, rezultă diferențieri regionale clare, identificabile chiar și între unități mult mai apropiate precum peninsula arabă și Egipt, despărțite doar de Marea Roșie și având substrat etno cultural comun, dar care din punct de vedere politico-geografic și geopolitic funcționează fiecare ca niște unicate cu particularități interne proprii sub toate aspectele (nivelul și dinamica conflictualității, orientarea spațială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
de integrare politico-teritorială, orientarea intereselor economice etc.). Compararea celor două areale este ilustrativă în acest sens: Egiptul este profund interesat de integrarea în structurile organizaționale euro-mediteraneene și de predominarea schimburilor și investițiilor de capital cu spațiul U.E., comparativ cu monarhiile peninsulei arabe, integrate prioritar în cadrul structurilor regionale din Golful Persic (Consiliul de Cooperare al Golfului ș.a.) și cu relații economice preponderente cu spațiul Asiei orientale. Această realitate atestă obiectivitatea unui alt principiu pe care ne bazăm demersul de regionare politicogeografică și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
să le stabilim trebuie să aibă valorile și caracteristicile parametrilor luați în calcul, cât mai puțin diferențiate în interiorul “unicatului” regional. În baza acestui principiu pot fi identificate o serie de ansambluri politico-geografice relativ omogene sub aspectul condițiilor politico-geografice, precum aria peninsulei arabe, unde majoritatea elementelor în cauză sunt relativ similare: modul de constituire a teritoriului statal, tipologia frontierelor, modelul politicoadministartiv, prioritățile de integrare regională, orientarea spațială a opțiunilorstrategico-economice șistrategicomilitare. Totodată, derivat din coroborarea primelor două principii enumerate, avem în vedere în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
conflictual, dinamica integrării în structuri regionale și internaționale, dinamica potențialului militar, fundamentele și evoluția orientării spațiale a fluxurilor comerciale, investițiilor de capital, comerțului cu armament și asistenței militare străine. După acest criteriu pot fi individualizate areale precum spațiul monarhiilor din peninsula arabă, ce se distinge prin rata redusă a conflictualității, similaritatea orientării spațiale a fluxurilor economice și investițiilor de capital, ponderii cheltuielilor militare și infrstructurilor militare. De asemenea, arealul arabofon mixt est-african (somalezo-Eritrean),se individualizează ca o unitate caracterizată prin valori
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
aceluiași criteriu se înscrie trasarea limitelor dintre subunități de rang inferior din cuprinsul unităților mai largi menționate mai sus, precum limita dintre subunitatea arabo-mediteraneeană și subunitatea vest-sahariană (atlantico sahariană) din Maghrebul extins, dintre subunitatea central-nordică și cea sudică (yemenito-omaneză) a peninsulei arabe, dintre arealul levantino-iordanian și cel mesopotamian (irakian) a regiunii circumisraeliene sau limita dintre subunitatea est-sahariană (ciadiano-sudaneză) și subunitatea Eritreanosomaleză din cuprinsul ariei arabofone mixte est-africane. C. Parametrii de referință și procedeele de regionare folosite Pentru operarea criteriilor de regionare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
cu entități nearabe - îndelungatele dispute cu Iranul), precum și pe baza intrării Irakului după 2003 pe orbita exclusivă a intereselor economice și militare ale S.U.A. Tot pe baza parametrului conflictual, ca element de referință dominant, a fost stabilită subunitatea sudică a peninsulei arabe (Yemen și Oman), în care rata conflictualității (în speță conflicte interne) s-a dovedit a fi net superioară față de monarhiile din restul peninsulei, grefată pe un substrat confesional asemănător în cele două state (o pondere semnificativă a Islamului de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
Tot pe baza parametrului conflictual, ca element de referință dominant, a fost stabilită subunitatea sudică a peninsulei arabe (Yemen și Oman), în care rata conflictualității (în speță conflicte interne) s-a dovedit a fi net superioară față de monarhiile din restul peninsulei, grefată pe un substrat confesional asemănător în cele două state (o pondere semnificativă a Islamului de nuanță șiită-zaidiții din Yemen sau ibadită-în Oman).
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY Limbă ergativă aborigenă, din Australia, stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. YUPIK Limbi din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de sud și centrală a peninsulei Alaska și în nord-estul Siberiei. Caracter aglutinant, polisintetic, afixal. Fiecare cuvânt conține obligatoriu numai o rădăcină, aflată în poziție inițială. Sufixele cazuale sunt la finalul cuvântului. Limbă ergativă. Verbul se acordă atât cu subiectul, cât și cu obiectul, cu excepția situației
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Palestina, mănăstirile siriene și grecești s-au răspândit în toată Italia meridională până la Roma. Acest lucru a avut loc, îndeosebi, în momentul culminant al controversei asupra cultului icoanelor, când mulți călugări au fugit din Orient pentru a se stabili în peninsula italiană. Evident, au venit cu tot cu repertoriu. Prezența limbii grecești în multe cântece din repertoriul gregorian, îndeosebi în cele care aparțin straturilor arhaice, este încă un indiciu care arată că, în primele secole, creștinii celebrau și, deci, cântau în limba greacă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Pe lângă aceste grupuri importante, „care trăiesc la marginea chiar a frontierelor astăzi cerute de România, aceasta ar trebui să enumere toate satele românești risipite pe câmpia ungurească”, în mai multe provincii ale Imperiului rus până în Siberia, pe românii din mijlocul Peninsulei Balcanice, în Macedonia, în Albania și Grecia. S-ar fi realizat astfel „un stat factice și risipit”, cu o „constituțiune geografică” izvor de conflicte fără de sfârșit cu statele vecine, cu care România „dorește să trăiască întotdeauna în încredere reciprocă, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Rusiei, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și începutul celui următor, unii domni români s-au orientat spre o alianță cu aceasta, împotriva Imperiului Otoman. După cum se știe, Rusia se va înfățișa ca eliberatoarea popoarelor creștine din Peninsula Balcanică, urmărind în fond expansiunea în această zonă și transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) și-a îndreptat privirile către Rusia și în 1656 „s-a parafat primul tratat” între cele două state. Ne reține atenția
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din ele patru guvernăminte ruse. Împrejurările ne-au silit, până la sfârșit, să ne mulțumim cu un câștig mult mai modest. Din ceea ce am dobândit, am alcătuit provincia (oblasti - în slavă) Rusiei”. Această extindere a însemnat pentru Rusia o apropiere de Peninsula Balcanică, cu putința de a sta cu un picior solid la Dunăre, pentru a se „putea întinde în viitor mai departe în paguba imperiului turcesc, potrivit dorinței politicii Ecaterinei a II-a”. S-a rotunjit Noua Rusie „dând siguranță Odesei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
familiară și cunoscută ansamblului populației românești de pe ambii versanți. Lungă vreme, domnii țărilor române au continuat să aibă posesiuni În Transilvania, În regiunile de unde veniseră, amintind originea lor geografică. Sud-Estul Europei, așa cum l-a definit Nicolae Iorga, coincide geografic cu Peninsula Balcanică. Pentru geografi, limitele peninsulei variază, limita ei de nord fiind când situată pe malul Dunării, când Înglobând ansamblul ținuturilor românești și al ținuturilor locuite de slavii de sud. Cum este definită social aria culturală a Sud-Estului Europei? În ce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
românești de pe ambii versanți. Lungă vreme, domnii țărilor române au continuat să aibă posesiuni În Transilvania, În regiunile de unde veniseră, amintind originea lor geografică. Sud-Estul Europei, așa cum l-a definit Nicolae Iorga, coincide geografic cu Peninsula Balcanică. Pentru geografi, limitele peninsulei variază, limita ei de nord fiind când situată pe malul Dunării, când Înglobând ansamblul ținuturilor românești și al ținuturilor locuite de slavii de sud. Cum este definită social aria culturală a Sud-Estului Europei? În ce fel această definiție se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două sexe este egal În determinarea rudeniei, de pildă. Definirea sângelui Într-o societate tribală justifică solidaritatea socială, drepturile asupra proprietății, structura politică, ordinea ceremoniilor religioase. Supraviețuiri ale vieții tribale se Întâlnesc și la greci; le găsim În Creta, În Peninsula Mani (Alexakis, 1980) din sudul Peloponezului sau printre saracatsanii transhumanți crescători de oi (numiți karakaciani În Bulgaria). Supraviețuiri ale unei vieți tribale există și la aromânii transhumanți, care Își spun armâni și pe care grecii Îi numesc vlasi, sârbii țințari
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar exprimă o anumită situație socială. Asfel, cele mai numeroase turnuri sunt cele unde trăiește o societate tribală sau apropiată de cea tribală. Cele mai tipice și cunsocute sunt turnurile și casele-turn ale regiunilor albaneze sau ale Muntenegrului și ale peninsulei grecești Mani. Când traversezi aceste regiuni, ești izbit de numărul turnurilor, ca și de faptul că ele sunt locuite de ansamblul categoriilor sociale. Viața tribală este mai totdeauna Întovărășită de vendetta, răzbunarea instituționalizată, care explică apariția turnurilor și caselor fortificate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aromânii), descendenți ai populației romanizate din Balcani, nu sunt nici astăzi recunoscuți ca minoritate etnică. În timp ce Romei i se contestă În Italia rolul de capitală, În pofida trecutului său imperial (dată fiind asocierea sa cu zona meridională, mai puțin dezvoltată În peninsulă), Atena, În schimb, Își păstrează un atare rol, deși ea nu a controlat niciodată Întregul teritoriu elenic. Pe de altă parte, trecutul imperial este revendicat În scopuri iredentiste În Italia lui Mussolini, dar și În Grecia regimului coloneilor, dintre 1967
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
clipa în care ne gândim că în Italia, mai ales în sud, există o brânză identică, denumită... caciocavallo (cascavaddu în Sicilia)! Există două ipoteze privind originea cașcavalului. Prima susține că brânza în cauză este italienească și că a migrat din Peninsulă către Turcia și, de acolo, către Balcani; numele ar fi pur italienesc - cacio ar proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal) ar desemna fie un tipar pentru brânză, fie o ștampilă în formă de cal
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai proaspăt, a fost numit kașkaval. În strania călătorie a cașcavalului prin nordul Mediteranei, nu trebuie neglijat rolul de „transmisioniști“, poate chiar de producători al vlahilor, al românilor sud-dunăreni, care, pe vremuri, alcătuiau comunități răspândite din Dalmația, adică foarte aproape de Peninsula Italică, până în Asia Mică (în Bithinia). Teodor T. Burada a cercetat toate aceste insule ale românității sudice și a consemnat existența unor vlahi nomazi, păstori și neguțători, care străbăteau sud estul continentului. Ei vindeau o brânză renumită încă de pe la sfârșitul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mare parte dintre ele se reduc la asocierea cu brânzeturile), iar acestea au devenit „naționale“ printr-o preluare simplă, conservatoare, nu printr-una creativă, în care alte ingrediente ar fi putut fi folosite. În Italia, polenta a plecat din nordul peninsulei, ca un preparat culinar regional, dar în ultimele decenii a izbutit să se adapteze unor regiuni cu oferte gastronomice diferite. De aceea, italienii, spre deosebire de noi, au pus aproape orice în polenta lor, diversitatea rețetelor fiind năucitoare. Această naționalizare a polentei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
asociat consumului unor vinuri seci. El a observat că, în toate țările în care exista o atracție pentru mâncăruri dulci, băuturile erau și ele dulci: în Italia, majoritatea vinurilor prețuite în epoca despre care vorbim erau dulci-licoroase (călătorii francezi prin Peninsulă au scris că s-au obișnuit cu greu cu aceste adevărate siropuri alcoolizate). În Anglia, băutura națională era ale, care nu trebuie confundată cu berea de astăzi, căci se făcea fără hameiul care dă gustul amărui; altfel spus, era o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la alcătuirea unor volume de poezie românească în traducere italiană. Bunele raporturi pe care le întreține cu o serie de scriitori italieni importanți (Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale ș.a.) contribuie la netezirea căilor de acces la promovarea literaturii române contemporane în Peninsulă. I se editează la Milano un volum de versuri în traducerea unor nume de răsunet ale vieții literare italiene (Tachicardia di Atlante, 1971). În ultimul deceniu de viață animează o serie de activități culturale în județul natal, unde a fondat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]