7,062 matches
-
lumii, un timp apăsător și întinat, de aici nevoia de a se purifica. Sentimentul de sfârșit de lume se deslușește într-o exasperantă monotonie, o lentă dezagregare a lumii: plouă peste veac, peste fostul dumnezeu, peste gurile ce au tăcut, plouă peste tot ce simțim: "Plouă istoric și postum/ ploaia de dincolo". În acest context lupta împotriva destinului rămâne singurul sens al existenței ("Balaurul","Zarurile sunt aruncate"): "Balaurul cu șapte capete,/ Degeaba pierde unul dintre ele/ Că-i sare altul viu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întinat, de aici nevoia de a se purifica. Sentimentul de sfârșit de lume se deslușește într-o exasperantă monotonie, o lentă dezagregare a lumii: plouă peste veac, peste fostul dumnezeu, peste gurile ce au tăcut, plouă peste tot ce simțim: "Plouă istoric și postum/ ploaia de dincolo". În acest context lupta împotriva destinului rămâne singurul sens al existenței ("Balaurul","Zarurile sunt aruncate"): "Balaurul cu șapte capete,/ Degeaba pierde unul dintre ele/ Că-i sare altul viu din rană./ Al cărui bărbieri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
despre care apoi au discutat (respectiv, cele amintite mai sus, de actor, regizor, spectator). Revenind la ideea proiectului în sine, nu pot să nu remarc prezența în fiecare sâmbătă a elevilor, în ciuda faptului că până acum la fiecare întâlnire a plouat cu găleata, dorința lor de a fi parte din ceea ce se întâmplă acolo, de a ne însoți pe drumul acesta pentru a descoperi împreună ce înseamnă cunoașterea trans. Camelia Circa-Chirilă 3.1.7. "Măștile" morții Diana Rotaru ARGUMENT Următorul scenariu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
un referent ficțional, concret sau abstract. În funcție de tipul percepției senzoriale, imaginile artistice se clasifică în: - vizuale: Neguri albe, strălucite / Naște luna argintie (M. Eminescu, Crăiasa din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
belșug. De ase menea, cînd tună de timpuriu. Se crede că este bine a pune primăvara, cînd se trage cu plu gul prima brazdă de arătură, pe brazdă, pîne și sare, ca cîm pul să aducă mult rod. Dacă va ploua în ziua de Moși de vară [sîmbăta dinaintea Rusaliilor], va fi anul mănos. Toamna, cînd găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănos. Toamna, cînd găsești în ghinda de stejar vierme arată că anul viitor va fi productiv; dacă îi muscă, va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o broască va ucide pe maică-sa; deci numai acela ucide broaște, a cărui mamă este deja moartă. Cînd ai călca o broască de iarbă, e un mare rău. Cine omoară broasca îi stîrpește vaca. Să nu omori broască, că plouă. Să nu omori broaște, că atunci pînea ce o vei frămînta nu va dospi după mîna ta. Cînd broaștele cîntă întîi primăvara, e bine să te dai de trei ori de-a „curu-n cap“ dacă voiești să fii sănătos peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va merge rău. Să nu pornești la drum cu piciorul stîng, că-ți va merge rău. Se crede că nu este bine a dormi în ziua de Paști, căci la din contra, acela, călătorind undeva, totdeauna va trebui să fie plouat. Cînd cineva pleacă la drum, presară-i făină pe prag, ca să-i meargă în plin. Cînd pleci la drum, să-ți faci cruce. Cînd pleci de acasă, fă-ți cruce și te roagă lui Dumnezeu să-ți ajute. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd corbul croncănește lîngă vreo casă, se crede că va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.) Cornișor Făcîndu-i-se cuiva rău și neputînd să verse, este bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băiet va fi mult iubit de fete. La naștere, dacă-l va pune moașa pe copil pe o cămașă de-a tatălui, va umbla mai mult după tată-său (îl va iubi); și contrariul, după mamă. Se crede că dacă plouă în ziua aceea în care spală gospodina albiturile bărbatul n-o iubește; dacă însă este timp frumos afară, apoi se crede c o iubește. Fetele mari nu se duc la vădane să le facă pe dragoste sau pe ursită, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bun. E foarte aleasă pomana cînd o faci cu o icoană. După icoana ce a stat pe pieptul mortului stă patruzeci de zile sufletul lui. Cînd icoana făcătoare de minuni are stropi de apă (e asudată) e semn că va ploua. Ied Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de necaz. Cel care mănîncă supă la masă să bea după ea vin, ca să nu-l împungă vreun bou. Se crede că fata care mănîncă cîntînd va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care s-a dat acea pomană. Cei ce vin la mort nu se petrec, că nu-i bine. Să nu treci calea mortului, că-ți amorțește mîna. Se crede că dacă sapă cineva o groapă pentru un mort și apoi plouă în acea groapă, mortul merge în rai. Se crede că dacă mor copiii nu este bine a plînge mult, c-apoi aceștia pe ceea lume vor trebui să beie lacrimile. Se crede că cineva căruia i-au murit mai înainte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să ducă gunoiul la hotar. Se crede că pînă a nu se face sviștania în casa mortului, după ce acesta a fost înmormîntat, casnicii umblă, fără a vedea aceasta, pînă la genunchi în sîngele mortului. Cînd pe-un mort îl plouă pe drum, are să mai ție mult timp ploaia. Dacă i-a murit cuiva cineva și nu-l poate uita, scîrbindu-se* totuna, se crede că, dacă va înturna cofa cu gura în jos și va bea apă de pe fundul cofei de pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că e bună de mușcătură de șarpe. în ziua de Mucenici se fac niște colăcei cu nucă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și o para* de ar gint, ca să aibă copilul care a stat în acea casă noroc de bani. Dacă în timpul nunții se încîlcește peteala* e semn că tinerii ce se căsătoresc vor avea noroc, vor fi oameni gospodari. Care-i plouă la nuntă are noroc. Mireasa cînd se suie în car să plece la biserică, la cununie, plînge, ca să aibă noroc la sămă nat cînepă. Dacă se ia ceva de la însurăței, se crede că li se ia norocul. Colțurile batistelor mirilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar întoarce starostii*. Cel care pleacă la un drum și-și ia cu dînsul și mîncare, și la întoarcere mai aduce din acea mîncare, să n-o mănînce flăcăii și fetele, căci li se va întoarce nunta de la biserică. Dacă plouă în ziua nunții e semn că mireasa va plînge cam des. Femeia care se gîdilă la orice atingere e semn că va lua soț tînăr. Cînd cineva mănîncă din oală, îi plouă la nuntă. Cînd rămîne lapte în strachină, plouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
li se va întoarce nunta de la biserică. Dacă plouă în ziua nunții e semn că mireasa va plînge cam des. Femeia care se gîdilă la orice atingere e semn că va lua soț tînăr. Cînd cineva mănîncă din oală, îi plouă la nuntă. Cînd rămîne lapte în strachină, plouă la nuntă. Nici o însurătoare cu farmece nu-i trainică. Cînd își face cutare fată de măritat, atunci pe acela după care face fata îl dor toate oasele - și numai îl vezi uscîndu-se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plouă în ziua nunții e semn că mireasa va plînge cam des. Femeia care se gîdilă la orice atingere e semn că va lua soț tînăr. Cînd cineva mănîncă din oală, îi plouă la nuntă. Cînd rămîne lapte în strachină, plouă la nuntă. Nici o însurătoare cu farmece nu-i trainică. Cînd își face cutare fată de măritat, atunci pe acela după care face fata îl dor toate oasele - și numai îl vezi uscîndu-se pe pi cioare; tot s-ar duce, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bună de vite cînd li se împietrește ugerul. E bine să se ia cu capul și pielea goală. în ziua de Paști nu e bine să doarmă omul, că apoi acel om e somnoros peste întreg anul și vara îi plouă pologul*. Lumînările ce rămîn de la Paști să le aprinzi cînd pleacă dănacii și fetele mari la horă; și să treacă printre ele, ca să se uite lumea la ei ca la Domnul Hristos. în prima zi de Paști, femeile iau din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bătrîni să nu-i vorbești de rău, că le iei din păcate. Cînd se naște copilul, el ia șapte păcate din păcatele maică-sii pentru a-i răsplăti durerile. De asta nu se poate om fără păcate. Cine împușcă cînd plouă capătă păcate. Păcură Sub patul unde e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de Ajunul Crăciunului sau al Bobotezei va plînge tot anul. Ploaie Dumnezeu, cînd i-i gîndul să ploaie, toacă n cer și cucoșii aud - și de asta vestesc și ei moloșagul de cu sară. De aia nu mai plouă, c-au început popii să se tundă. Ploile sînt legate prin farmecele țiganilor care fac cărămidă, și mij locul de a le dizlega e de a-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au început popii să se tundă. Ploile sînt legate prin farmecele țiganilor care fac cărămidă, și mij locul de a le dizlega e de a-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci cînd plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ. Se crede că cînd intră jidovii în sărbătoarea cuștelor va ploua. Cînd se îneacă cineva, va ploua patruzeci de zile. Dacă moare cineva de moarte năprasnică în păduri, la înmor mîntarea lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a le dizlega e de a-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci cînd plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ. Se crede că cînd intră jidovii în sărbătoarea cuștelor va ploua. Cînd se îneacă cineva, va ploua patruzeci de zile. Dacă moare cineva de moarte năprasnică în păduri, la înmor mîntarea lui vor fi ploi mari. Nu ședea pe pragul ușii, că-ți va ploua la nuntă. Dacă ești bătrîn, îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]