5,690 matches
-
conceptului de „scriitor”, cu infiltrații tot mai abundente în opera literară, sunt urmărite cu o asiduitate care nu se pierde în divagații. Aprecierea estetică însoțește discret, dar îndeaproape, o demonstrație în care unele, lucide, constatări sunt în răspăr cu anumite prejudecăți ce stăruie în istoria literară (de pildă, prejudecata diletantismului absolut al unor autori care, chiar dacă într-o manieră naivă, erau totuși preocupați de specificul poeziei, al literaturii). Din noianul inform al atâtor scrieri se conturează treptat, cu limpezime și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
în opera literară, sunt urmărite cu o asiduitate care nu se pierde în divagații. Aprecierea estetică însoțește discret, dar îndeaproape, o demonstrație în care unele, lucide, constatări sunt în răspăr cu anumite prejudecăți ce stăruie în istoria literară (de pildă, prejudecata diletantismului absolut al unor autori care, chiar dacă într-o manieră naivă, erau totuși preocupați de specificul poeziei, al literaturii). Din noianul inform al atâtor scrieri se conturează treptat, cu limpezime și cu logică stringentă, o construcție originală, ambiționând a se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
părinții elevilor 2. Sursele conflictului În categoria surselor se încadrează următorii factori: a. aspectul fizic; b. mediul social / economic; c. aspectul minoritar; d. popularitatea și conformismul; e. performanța școlară; f. caracterul și temperamentul; g. inteligența; h. comportamentul; i. hobbyuri; j. prejudecata. 3. Cauzele conflictelor elevi - elevi · folosirea uni obiect personal fără acceptul posesorului; · lipsa de înțelegere față de celălalt; · obrăznicii; · glume nepotrivite; · pâra; · jignirea; · violență fizică. 4. Metode de soluționare a conflictului: a. abandonul (retragere fizică sau emoțională dintr-un conflict, de
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
și care s-ar putea să capete popularitate; nu am omis termenii care nu mai sînt la modă, deși au fost cîndva. M-am concentrat asupra termenilor folosiți în legătură cu narațiunile verbale mai curînd decît cu cele non-verbale: cred că această prejudecată reflectă prejudecățile naratologiei înseși. M-am străduit să nu neglijez vreo direcție importantă: m-am inspirat din tradiția anglo-saxonă inițiată de Henry James și Percy Lubbock, tradiția germană venind dinspre Lämmert și Stanzel, formaliștii și semioticienii ruși, structuraliștii francezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-ar putea să capete popularitate; nu am omis termenii care nu mai sînt la modă, deși au fost cîndva. M-am concentrat asupra termenilor folosiți în legătură cu narațiunile verbale mai curînd decît cu cele non-verbale: cred că această prejudecată reflectă prejudecățile naratologiei înseși. M-am străduit să nu neglijez vreo direcție importantă: m-am inspirat din tradiția anglo-saxonă inițiată de Henry James și Percy Lubbock, tradiția germană venind dinspre Lämmert și Stanzel, formaliștii și semioticienii ruși, structuraliștii francezi și poeticienii din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vede efectul acestei îmbunătățiri în comportamentul său: Huckleberry Finn); (b) intriga revelației (protagonistul ajunge să-și cunoască condiția: Despre vrăjitoare de Roald Dahl), (c) intriga afectivă (protagonistul se schimbă în atitudini și sentimente, dar nu și în filosofie: Mîndrie și prejudecată); (d) intriga dezamăgirii (protagonistul își pierde idealurile, ca și simpatia destinatarului, și sfîrșește în disperare sau moarte: Marele Gatsby). ¶Aristotle 1968 [1965]; Chatman 1968; Crane 1952; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; N. Friedman 1955a, 1975; Pavel 1985; A. Wright 1982. tipuri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
imagine care determină acțiunea; teorii raționaliste, care pun gândirea în centrul acțiunii; teorii ale rolul factorului afectiv, conform cărora sentimentele stau la baza actului motric; teorii ale rolului inițiativei, ce pun pe primul plan participarea activă, chiar și ruperea de prejudecăți, în realizarea de acțiuni; Considerăm că, în ansamblu, la baza mișcărilor stau trei categorii de necesități (după Albu, 1971, p. 72-73): a - Necesități biologice, de adaptare a speciei la condițiile de viață. Acestea au dus la dezvoltarea mijloacelor de apărare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
importante. 17.6. Vitalitatea iudaismului mijlociu În timpul ultimelor secole din mileniul I î.C. și la începutul primului secol d.C. constatăm existența în Israel a unor grupuri diferite, fiecare cu doctrinele, etica și practicile sale. Deseori, în bisericile creștine întâlnim prejudecata că iudaismul mijlociu ar fi fost o mișcare fosilizată în doctrină, încremenită în practici reci și legaliste, orientată total spre observarea literei moarte a preceptelor antice, fără să fie preocupată deloc de realitatea care o înconjura, ajunsă la momentul potrivit
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și legaliste, orientată total spre observarea literei moarte a preceptelor antice, fără să fie preocupată deloc de realitatea care o înconjura, ajunsă la momentul potrivit pentru a fi înlocuită de o mișcare mai vie și mai dinamică, adică însăși Biserica. Prejudecata aceasta presupune în cel care o repetă o crasă ignoranță a izvoarelor. Este adevărat că uneori această preconcepție datează din chiar timpul Bisericii de la început și se pare că reiese din unele pasaje ale Noului Testament, dar totodată e la fel de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
atitudine științifică și să vedem ce sunt ele. Sunt conștient de faptul că mare parte din ceea ce voi spune, în special despre natură și matematică, îi va plictisi pe mulți matematicieni. Abordarea mea experimentală este destul de străină de mentalitatea și prejudecățile lor. Asta este! Inspirația pentru acest articol mi-a venit de la un articol similar, intitulat Irezonabila eficiență a matematicii în științele naturale 8, al lui E.P. Wigner. De notat că am lăsat deoparte o bucată din titlu, iar cei care
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
întrebării: are matematica pură vreo legătură cu știința? Există un motiv foarte simplu să refuzăm un răspuns facil, care ne spune că în unele privințe răspunsul ar putea fi la fel de bine nu, sau măcar poate. Acesta este motivul întruchipat în prejudecățile cu a căror analiză mi-am început discursul și cu care vom avea de a face la un nivel și mai profund înainte de a înțelege într-un mod satisfăcător întrebarea pe care am pus-o. Trebuie să vedem natura întrebării
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
alți câțiva matematicieni ar putea fi îndreptățiți să se bucure că există în orice caz o știință, care este chiar a lor, a cărei depărtare de activitățile umane obișnuite ar trebui s-o păstreze elegantă și curată. Mai există o prejudecată de care trebuie să ne ferim. Este firesc să presupunem că există o mare diferență între utilitatea matematicii "pure" și cea a matematicii "aplicate". Aceasta, însă, este doar o iluzie: există o distincție clară între cele două tipuri de matematică
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
decât nouă capete, sau cel mult unsprezece; dar aici sunt prea multe, sunt în Anglia, în Germania, în Italia, în Franța, așa încât chiar și el ar fi renunțat la luptă. De aceea, mă adresez doar oamenilor de bun-simț și fără prejudecăți. În ultimii ani au fost publicate numeroase lucrări în domeniul matematicii pure și al filosofiei matematicii cu scopul de a extrage și izola elementele logice ale raționamentului matematic. Aceste lucrări au fost analizate și expuse foarte clar chiar aici de către
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cei vinovați de păcatul de a da atât de puțină atenție materiei și mușchiului. Și atunci, cum învață cineva și, mai apropiat de ceea ce tocmai discutăm aici și acum, cum îi predăm despre ce, cum și de ce? Am propriile mele prejudecăți cu privire la toate acestea, dar formația profesională și experiența mă îndreptățesc să mă pronunț doar în privința unui singur lucru. În privința celorlalte două, o voi face rapid și în treacăt. În privința faptelor, sunt destul de încurcat. Cum pot să învăț datele despre Napoleon
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de mirare că, în căutarea înțelepciunii, cărturarii medievali nu căutau să găsească idei noi la semenii lor, ci se întorceau către unii greci antici, precum Aristotel și neoplatonicienii. Deoarece acești gânditori medievali importau filozofia și știința anticilor, au moștenit și prejudecățile lor: o teamă de infinit și o groază de neant. Cărturarii medievali au etichetat neantul ca rău - iar răul ca neant. Satana era un nimic, la propriu. Boethius argumenta după cum urmează: Dumnezeu este atotputernic. Nu există nimic pe care Dumnezeu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
la polii opuși. Imaginarul ... un refugiu frumos, minunat al spiritului divin - aproape un amfibiu între ființă și neființă. GOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ Zero nu este singurul număr care a fost respins de matematicieni timp de secole. Așa cum zero a suferit din cauza prejudecăților grecești, și alte numere au fost ignorate, numere ce nu aveau nici o logică geometrică. Unul dintre aceste numere, i, deținea cheia proprietăților stranii ale lui zero. Algebra oferea un alt mod de a privi numerele, neavând nici o legătură cu ideile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a reprezentat o idee înfricoșătoare pentru mulți oameni de știință și filozofi. A durat multă vreme până când astrofizicienii să se pună de acord în privința caracterului finit al universului nostru - în privința faptului că, în realitate, a avut și el un început. Prejudecata împotriva universului finit este veche. Aristotel a respins ideea creației din neant, deoarece el credea că neantul nu ar fi putut exista. Însă de aici a rezultat un paradox. Dacă universul nu se putuse naște din neant, totuși ceva trebuie
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cunosc, de fapt, opera lui Caragiale. Și-atunci, ce le predau ei elevilor? E simplu: îi fac să treacă pe lîngă frumusețea literaturii, ca niște orbi ce călăuzesc alți orbi, și le transmit doar o colecție inutilă, uscată, deformatoare de prejudecăți și clișee. Cu atît mai ușurat am fost cînd am găsit, nu mai mult de zece la sută, și lucrări așezate și raționale, ale unor profesori de nădejde. Dar, vai, pierdute printre munți de maculatură. Voi sunteți sarea pămîntului", spune
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o privire mai atentă, am descoperit o ușă deschisă și o minte închisă. Toată lumea acționează după un un set de informații stocate în memorie și adunate din experiențele anterioare. Provocarea în lucrul cu oamenii este să nu lăsați acele experiențe, prejudecăți, percepții, predispoziții și predicții să vă blocheze gândirea. Pe când îmi trimiteam raportul de consultanță unei companii cu mai multe filiale din Detroit, președintele acesteia mi-a apreciat analiza și recomandările de restructurare a companiei. A continuat să îmi explice că
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
care și-o asumă teatrul în susținerea fundamentului burghez al societății: daca teatrul se limitează la poetizarea moralei burgheze, în române se procedează la o critică necruțătoare. Dramaturgii se limitează la conflicte înguste de dragoste, de onoare, de bani, de prejudecăți morale, pe când secolul are probleme grave, tratate în marile cicluri ale lui Balzac și Zola. Odată cu revoluția, teatrul iese în stradă; episodul napoleonian, încărcat cu imagini și mișcare, trimite verbul pe planul al doilea. Teatrul își deplasează "scenă" din sălile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și anumite idei considerate eterne, deși nici ele nu pot scăpa istoricității, fiind ale unui anume timp-loc; rațiunea ultimă a atașamentului bloomian pentru cultura - și, în genere, lumea - elină nu poate fi în nici un caz această pur și simplu banală prejudecată a filozofilor „fără organ” pentru istorie. Altele trebuie să fie argumentele unuia care susține relansarea modelului paideic al Eladei în plină (post)modernitate. Din fericire, Bloom însuși le oferă, deci îi putem trece cu vederea diversele idiosincrazii și erori categoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții de agrement, și drame istorice, ce preiau elemente de recuzită romantică (efecte tari, deghizări), amestecă monologuri prea ample și dialoguri fără savoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
artă revine lui Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, N. Argintescu-Amza, M. H. Maxy. Alți colaboratori: Oscar Lemnaru, Demostene Botez, Gala Galaction, Al. Rosetti, Nina Façon, Victor Kernbach. Sub pseudonimul Aristarc, directorul revistei susține „Cronica mizantropului”, Camil Petrescu este titularul rubricii „Cascada prejudecăților”, iar Petre Pandrea face „Cronica ideilor”. G. Călinescu realizează și o suită de prezentări ale unor curente artistice: impresionism, gongorism. Apar traduceri din Federico García Lorca, Thornton Wilder, Benjamin Fondane (B. Fundoianu), John Dos Passos, Boris Pasternak, Guillaume Apollinaire, Aldous
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
pe o stradă înzăpezită, cu un pahar băut la crâșma din colț, cu lectura ziarului) până la limbajul prețios al metaforelor întemeiate pe sinestezie sau pe etimologie, acestea fiind înlocuite cu vocabule cât mai exacte, alese din vocabularul unui intelectual fără prejudecata separării stilurilor. Tot subordonată relației esențiale a poetului cu lumea este relația de de-realizare a universului, de înlăturare a contururilor aparente, spre a sugera sentimentul înstrăinării de sine, spaima de neant, perceperea morții ca prezență ubicuă - sentiment niciodată numit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
s-a dorit a fi o ironie usturătoare. Desigur Paulescu, prin convingerile sale, se înscrie în curentul creaționist, adept al principiului lui Lineu care spune „Există atâtea specii pe pământ câte dintru început au fost create de Ființa nemărginită’’. Fără prejudecată, aplicând metoda experimentală, logica științifică și dovezile științifice acumulate de-a lungul timpului, Paulescu reușește să demonstreze fără echivoc că: așa cum în materia brută energia este agentul (cauza) care produce efectele cunoscute, tot așa în lumea viețuitoare, supuse unei finalități
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]