6,389 matches
-
ofițerilor germani. Era primul exemplar de o asemenea grupare. vizite Luni, 24 mai, ne fu o zi de sărbătoare: pentru prima oară după două luni vedeam și puteam vorbi cu prietene. Pe nevestite, sosiră Zoe Romniceanu și Didina Cantacuzino. Sub pretextul că la Pasărea mormântul mamei-mari Kretzuleasca amenința cu ruina, dobândise Didina un Ausweiss pentru mănăstire. Trăsura le era încăr cată cu tot felul de provizii pentru noi, printre care o șerbetieră imensă cu înghețată de cafea într-un hârdău cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
primit. A dejunat cu noi și ne-a spus că Eszterhazy a succedat lui Tisza, că Ionel a refuzat pacea fără anexiuni, că germanii sunt furioși. Venise, așa-zis, pentru a cumpăra stofe de la mănăstire. N-avea însă nevoie de pretext, căci germanii tremurau înaintea oricărui elvețian, la discreția cărora erau pentru schimbul prizonierilor pe frontul occidental și tratative de orice fel. Wangler ne spuse că, grație lui, stabilimentul și băile de la Govora erau intacte, pe când cele de la Călimănești erau cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trimis o mică sumă spitalului românesc din Râmnic, iar restul l-am împărțit cu d. Wangler la comunele dimprejurul Govorei pe o rază de 12-13 kilometri. D-na amiral Ursianu ne ceru în numele fratelui ei, d. Puricescu, acești bani, sub pretextul că are dreptul să știe cui se dau, deoarece este în vecinătate și moșia d-lui Vintilă Brătianu. Această insinuare m-a revoltat și i-am răspuns că d. prefect are negreșit dreptul de control și că-l rog chiar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
păruse de doritoare să facă îmbunătățiri și pe cât criticase pe mama, deodată îi pieri pofta de a înfăptui ceva. Reclamă îndată tăierea tuturor copacilor dimprejurul casei, plantați de tata și crescuți odată cu noi. Aci Ionel fu inexorabil, și dânsa, sub pretextul că nu are mână liberă, lăsă în paragină toată grădina de lângă casă. Acum nu se mai putea plânge că are o cameră prea umbrită, se mutase într-a mamei, care dădea pe terasă și avea destul soare, dar aceasta nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
folosința familiei regale. Prin urmare, nu mai aparținea familiei regale. Ba cum, doi experți francezi, Hautecœur, conservatorul Muzeului Luxembourg, și Culina (?), directorul cabine tului de expertize de la Louvre, au fost aduși de rege ca să-i evalueze din nou colecția, sub pretext de a reînnoi, pe baze mai sigure, asigurarea lor, în realitate, pentru a fi vândute din nou statului, cu prețul de un miliard, plătibil în trei rate! Actele cesiunii din 1927 au fost făcute de d. Titulescu. În fine, într-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înlocuiască pe Ionel, demisionat ca protestare pentru știrbirea Banatului, prin trecerea Torontalului la sârbi, și impunerea clauzei minorităților. Gigurtu, scos din minister, după două zile de neactivitate, este impus de Fabricius și reintră în cabinet ca ministru de stat, sub pretext că o eroare de tipar îi omisese numele în decretul regal... ce se poate crede... Abia subscrie Tătărescu acest act infam, și este înlocuit cu Gigurtu președinte de Consiliu cu întregul minister al Gărzii de Fier și al germanofililor patentați
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fi un semn că generalul Antonescu își vede situația față de legionari și răspunderea față de țară. 23 ianuarie 1941. Războiul civil de care îi era frică generalului Antonescu dacă ar fi pedepsit pe asasinii lui Iorga și Madgearu s-a dezlănțuit. Pretextul a fost asasinarea unui ofițer german, aghiotant al lui Hansen, de un grec cu care avusese un conflict într-o cafenea din pricina unei femei. Amândoi băuseră cam mult. De frica germanilor, s-au luat măsuri de ordine. S-au arestat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
meditativă nu trebuie confundată cu lenea, dar nici lenea cu meditația. * Euforia prelungită încețoșează rațiunea. * A sta unul lângă altul nu înseamnă întotdeauna a fi împreună. * Numai tăcerea înțeleptului e de aur. * Amintirile - păsări întoarse din țările calde. * Prima dragoste - pretext pentru următoarele. * Handicapul înțeleptului: nu poate dialoga cu proștii. * Primul copil: pofta vine iubind. * Cocoșul nu cântă pentru leneși. * Ceasul cu cuc nu este o pasăre mecanică: dar nici un deșteptător. * Zâmbetele false schimonosesc chipul. * Mirosul fin este o particularitate a
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
povești; MEDIU: recunoașterea personajelor și poveștile din care fac parte; MAXIMAL: precizarea personajelor, poveștilor din care fac parte și autorul lor. OC2: Obiectiv de exersare: să prezinte momentele acțiunii, susținute de imagini; NIVEL: MINIMAL: identificarea momentele acțiunilor, pe baza imaginilor pretext; MEDIU: descrierea succint a imaginilor ilustrate; MAXIMAL: integrarea imaginilor în succesiunea evenimentelor. OC3: Obiectiv de performanță și evaluare: să reproducă cuvinte și expresii din poveștile cunoscute; NIVEL: MINIMAL: reproducerea unor fragmente din povești, însoțite de elemente de expresivitate. MEDIU: preluarea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
New York, 1924, 2, pp. 156: "Nu a fost scopul său să instruiască tiranul, ci prin dezvăluirea sfaturilor sale secrete să-l expună și să-i expună națiunile în suferință... Scopul acestei înțelepțiri a oamenilor a fost să instruiască națiunile sub pretextul instruirii pricipilor...". 41 Edițiile din 1532 ale acestor două cărți realizate de editorul Antonio Blândo din Romă sunt legate într-un singur volum: Princeton University, Firestone Library, Rare Books, 7510.606. 1532. 42 Într-o anexă la Angelo Ridolfi, Pensieri
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
evenimentelor, este un roman de fantezie biografică (subliniat) sublinierea aparține autoarei, n.n., Ct.C. Lucrarea nu urmează cursul istoric al evenimentelor vieții lui Mihai Eminescu, constituindu-se într-o suită de "momente" care îmbină scene din viața reală a poetului pretexte pentru construirea unei alte existențe, paralele cu scene "închipuite" sau inventate de autor". Iar ceva mai încolo, tot într-o notă: "Consider că a sosit momentul să privim lucrurile foarte obiectiv. După ce Eminescu a fost tras de mâneca dreaptă, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ocupă, oricum am lua-o, o "poziție dominantă în imaginarul colectiv românesc" iar acea sintagmă poet național iritându-i pe mulți dintre cei ce doresc (îndreptățit sau nu) "a redesena canonul" literar românesc, "erodând congelatele "tabuuri naționale", oferă un adevărat pretext de bătaie. Numai că, vrând-nevrând, "Eminescu a devenit un brand cultural popular, cu certă bază emoțională" (subl.n., Ct.C.). Tocmai de aceea, Adrian Dinu Rachieru nu acceptă (de neconceput, de altfel) că "Eminescu, satisfăcând complexele noastre identitare într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe cât de reală pe atât de gravă: "Noii inchizitori porniți să epureze tradiția națională nu-l contestă doar pe Eminescu, ci practic, prin Eminescu, toată elita culturii românești care l-a mărturisit de-a lugul timpului [...]. "Poetul național" devine astfel pretextul major al unei campanii concertate de culpabilizare globală a trecutului românesc". În sfera acestei campanii s-a plasat și intervenția lui Horia Roman Patapievici, care în volumul Politice, definea poporul român ca "o umbră fără schelet, o inimă ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că handbalista a părăsit echipa fără a anunța conducerea clubului și, mai grav, fără motiv. , a declarat antrenoarea băcăuană. Gabriela Manea a mai precizat că Oana Bondar a inventat un scandal cu clubul, cu scopul de a-l folosi drept pretext pentru plecare, adăugând că golgetera echipei este la zi cu drepturile financiare. , a afirmat Gabriela Manea. Reamintim că, înainte de aducerea ei la Știința Bacău, Oana Bondar (fostă Herman) prindea echipa HCM Baia Mare din an în Paște, cu precădere în partidele
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Reșița. Grigore Popescu (președinte Energia Pandurii Tg. Jiu): Cu o zi înaintea meciului de Liga Națională dintre Știința MD Bacău și Energia Pandurii Tg. Jiu, presa gorjeană a lansat zvonul că formația lui Vasile Stângă ar dori amânarea jocului sub pretextul drumurilor închise de “generalul iarnă”. Contactat de bacaulsportiv.ro, președintele grupării gorjene, Grigore Popescu, a spus că a fost vorba de discuții telefonice cu Federația Română de Handbal, dar nu s-a făcut niciun demers scris:, ne-a declarat Grigore
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
activitate necesară dar nerentabilă economic. Copiii Însă, pot și trebuie educați. Altminteri vor Îngroșa rândurile delincvenților și, dacă nu vor muri În pușcărie, pe acelea ale bătrânilor cerșetori. Culegând orice cerșetor Într’o astfel de instituție nu va mai exista pretextul activității firmei Milogul SRL, rămasă fără “salariați”. Chinezul are o vorbă: “dacă vrei să ajuți pe cineva, nu-i da un pește, ci Învață-l să-l prindă”. Energia e cumplit de scumpă, iar natura o gospodărește cu zgârcenie. Plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai strânse cu cel de sus aș fi putut anticipa vremea În locul și momentul În care sunt recepționat; alta de fiecare dată. Dar, indiferent ce vreme e, vă rog să vă imaginați o iarnă Încă adevărată, cu ger și omăt. Pretextul capitolului de față mi-a fost oferit de un bun prieten, artist la propriu și la figurat, ajuns eroul unui fapt banal: și-a prăpădit cheile casei undeva prin zăpadă. L’am mângâiat cu sfatul de a aștepta, chiar chelfănit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru că uneori omul a mai grijit-o și văruit-o, iar acum n’o mai face? Dar, În același timp, a folosit-o, deci a uzat-o. N’am aflat răspuns nici până astăzi, dar voi folosi acest subiect ca pretext al capitolului de față. Acea casă e un loc smuls naturii, mai mult, administrat de om conform dorințelor sale, nu atât de ordin biologic cât de ordin spiritual. Și dacă am spus organizat și, Încă, spiritual, nu trebuie să adaug
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la singular, căci unul sau oricum doar câțiva sfințesc locul, și au ce, Întrucât oamenii, la plural, pângăresc același loc. Astfel de gânduri au Însoțit receptarea unei informații din Basarabia pe care, pentru că a ajuns trunchiată, o folosesc doar ca pretext al comentariilor de astăzi. Deci cineva, adică o organizație de protecție a mediului, a reușit să obțină o finanțare, culmea externă, pe care a Început s’o folosească pentru a Însănătoși câțiva afluenți ai Prutului care, pe lângă poluarea chimică, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
s’o lăsăm doar ca subiect de meditație. Până la urmă, tot natura hotărăște. “Radiosfera”, 21 octombrie 1996, ora 12,07 103. Oameni și veverițe la cules Ce veți fi zicând astăzi, ascultându-mă? Poate: iar mănâncă ăsta ciuperci! Mărturisesc, drept pretext al subiectului de astăzi, că-mi plac În strachină, dar În natură mai abitir. Căci ciupercile se culeg, sunt “obiectul muncii” uneia dintre ocupațiile primordiale ale omului, lângă vânătoare și pescuit - tot un fel de vânătoare... sau poate de cules
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bineînțeles, n’am provocat astăzi, și din neștiință, un nerecuperabil. Regretul va fi atunci târziu, și Într’o lume mai săracă. “Radiosfera”, 18 noiembrie 1996, ora 11,52 107. Marea toamna(ˇ) La data receptării mesajului meu el, mai precis pretextul, nu mai constituie decât o târzie rememorare a aniversării Stațiunii biologice marine de la Agigea; ocazie cu care am confruntat imaginea mentală, formată demult, cu aceea reală, marea pe care o priveam cu ochii minții astă vară cu aceea reală a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
brad frumos Nu vă alarmați! Nu doresc să demolez un obicei, chiar dacă prea recent. Cel mult, să-i opun tradiția, adică perenitatea și un alt mod de a gândi - ecologic - deosebit de acela care ne Îngăduie orice atac Împotriva naturii sub pretextul de a fi oameni, adică - pe atunci - stăpânii lumii. E vorba de ceea ce tăiem, “Împodobim” - de parcă natura n’a pus În el destulă frumusețe - și-i cântăm “o, brad frumos”, deși agonia nu-i deloc frumoasă... Iar pe urmă, dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la o plăcere atâta timp cât și un lux odată dobândit devine o necesitate imperioasă - poate ar trebui să medităm puțin. Nu de altele, dar Îngăduința aceluia ar fi de prisos... Că eu propun un anume subiect, că acela poate fi doar pretextul pentru a medita la altceva, e o altă poveste; esențialul e ca meditația să existe, fiind proprie esenței umane. Subiectul pe care-l propun? Nimic altceva decât noaptea ce ne așteaptă și care nu e de sărbătoare, de destindere, ci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
scopul satisfacerii unei nevoi este jocul copilului. Acesta satisface tendința naturală spre activitate a ființei umane în primii săi ani de dezvoltare. Trăsătura specifică a activității ludice o constituie caracterul fictiv al scopului, faptul că acesta nu este decît un pretext pentru desfășurarea activității. De pildă, fetița spală rochița păpușii nu pentru că este murdară, ci pentru că simte nevoia unei activități. Așa se și explică de ce copilul se angajează cu toată ființa lui într-o activitate care îi solicită totuși un efort
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ales cei mici, au nevoie de multă securitate pentru a-și putea permite puțină libertate (32, p. 483). Alți autori francezi apreciază nondirectivitatea drept expresia "cea mai crudă a sadismului: a lăsa prea devreme copilul pradă slăbiciunii sale și, sub pretextul de a educa simțul său de responsabilitate, a-l abandona dezordinii" (33, apud 5, p. 229). În astfel de condiții, cum vor putea ajunge elevii să-și cultive conștiința morală? Dacă la R. Cousinet, C. Freinet întîlnim ideea unei pedagogii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]