7,041 matches
-
2001), Bărbați și femei. Întâlniri cu Serge Moscovici (2007), Povești din cartierul Primăverii (2010), Viața lui Ceaușescu. Ucenicul Partidului (vol. 1), Viața lui Ceaușescu. Fiul Poporului (vol. 2), Viața lui Ceaușescu. Tiranul (vol. 3), (2014-2015). Reghina DASCĂL (n. 1954) este profesoară la Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne, Directoarea Centrului Interdisciplinar de Studii de Gen. Specialistă în studii culturale britanice și studii de gen, domenii în care a publicat articole și cărți dintre care menționăm: Feminist
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Private în British and American Studies (2001); Gender Studies in Romania: Between Subversiveness and Conservatism în Gender Equality in Higher Education, V. Maione (ed.) Franco Angeli (2005); The Long Shadow of the Lady, în Gender Studies (2006). Jacqueline HEINEN este profesoară emerită de sociologie, la Université de Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines, Franța. Domenii de cercetare: politici sociale, politici reproductive, cetățenia din perspectiva genului, politici publice comparate în Uniunea Europeană și Europa de Est. Publicații recente: coeditoare, cu I. Clair (eds.), Rétrospectives, Cahiers du genre (2013); cu S.
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care menționăm: Comunitarismul. Doctrină contemporană (2005); Doctrine politice moderne și contemporane (2005); Globalization and Policies of Development Paul Dobrescu, Andrei Țăranu, Alina Bârgăoanu (eds.) (2007); coautor cu Ștefan Stănciugelu: Resursele Puterii. Statul neopatrimonial în România (2010). Maria Nicoleta TURLIUC este profesoară la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Domeniile sale de interes includ: structuri și procese familiale, reacții la stres și traumă, devianță socială. A publicat volume, ca autoare: Psihologia cuplului și a familiei (2004
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și articolele publicate menționăm: A Gendered Perspective On Romanian Civil-Military Relations Female Engagement Teams-A Bridge Between Traditionaland Cosmopolitan Militaries (2015); The ineffective response of international organization sconcerning the militarization of women's lives Forthcoming (2012). Harriet SILIUS (n. 1948) este profesoară de Studii Feministe și coordonatoarea Institutului Studiilor Feministe la Universitatea Åbo Akademi, Finlanda. A publicat cărți și articole despre femeile în profesiile juridice, munca empirică în serviciile sociale din statul finlandez și statele europene, contractele genurilor, politica de cercetare în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o peronalitate apreciată În activitatea didactică dar și pentru distincția profesorului În formarea de caractere și talentul didactic În instruirea tinerilor școlari. Apropierea sa de Societatea Culturală „Ginta Latină”conferă un merit În plus În opera sa pedagogică. Ghivireac-Caba Silvia - profesoară, cu merite recunoscute pentru talentul pedagogic, este calificată ca „emerită În Învățămîntul din Ucraina”. Poetă, remarcată de critica literară, de inspirație tradiționalistă, prin frumusețea peisajului descris, sensibilitatea sentimentului idilic, mlădierea stilului, versuri ilustrând cadrul naturii pitorești. Poezia doamnei Ghivireac nu
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes, ca și contribuțiile din domeniul psihosociologiei, datorate profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, despre care cred că, din păcate, puțini dintre psihosociologi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Pierre Bourdieu, sociologul american ajunge la concluzia că "este prematur să abandonăm vreunul dintre modelele sociologice explicative din moment ce traseul fluxului modei în viața socială este unul deopotrivă vertical și orizontal" (idem, 205). Un an mai târziu, în 1993, Jennifer Craik, profesoară de științele comunicării și studii culturale la Universitatea din Canberra, lansează la Londra lucrarea The Face of Fashion. Cultural Studies of Fashion (1993). Pe parcursul unui număr de nouă capitole, Jennifer Craik analizează, prin intermediul metodei etnografice, relația dintre moda designerilor (moda
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin intermediul unui număr de 20 de propoziții, care indicau disponibilitatea de comunicare cu elevii, deținerea cunoștințelor relevante pentru actul didactic, precum și gradul de acceptare al profesorului. Variabila independentă a fost operaționalizată prin folosirea unor fotografii color care prezentau o femeie profesoară, redată în patru stiluri vestimentare: (1) îmbrăcată într-o cămașă cu mâneci largi și blugi fără curea; (2) purtând pantaloni de catifea de culoare închisă și un pulover de iarnă; (3) îmbrăcată într-o rochie cafenie cu mâneci lungi și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Rezultatele au indicat că stilurile vestimentare "extreme", blugii, respectiv costumul au înregistrat aprecieri pozitive. Blugii erau asociați mai mult profesorilor preferați de către elevi, chiar dacă celelalte caracteristici, competența profesională privind actul didactic și respectul impus clasei, au înregistrat scoruri mai scăzute. Profesoara îmbrăcată în costum a fost asociată opiniilor elevilor cu privire la autoritate, fiind considerată mai puțin sociabilă, dar mai potrivită profesiei (idem, 59). Autoarele susțin, în încheierea articolului, că diferitele atribuții și activități ale profesorilor reclamă stiluri vestimentare particulare: hainele neoficiale sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
așteptată a sistemului educațional din Irlanda, încremenit de 20 de ani într-un conservatorism profund. Reforma lui Jack Lynch prevedea diminuarea numărului de elevi din clasă, prelungirea vîrstei de frecventare obligatorie a școlii și înlăturarea interdicției care le oprea pe profesoarele care se căsătoreau să mai profeseze. Jack Lynch a continuat politică de deschidere inițiată de predecesorul său, avînd chiar o viziune mai amplă asupra Comunității Europene. În 1967, în timpul unui discurs în Camera Inferioară a Parlamentului Irlandez (Dail), el afirmă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
domnul profesor Nicolae Buruiana și pe plan cultural, sportiv sau la diferite olimpiade. În perioada cât a îndeplinit funcția de președinte al Comitetului raional de cultură Pașcani, corul Casei de Cultură - în majoritate alcătuit din cadre didactice sub conducerea regretatei profesoare de muzică Maria Mustețea, a fost laureat la București, iar pe linie sportivă: Gh.Onescu la atletism, premiat pe țară; Adrian Zamosteanu, coordonator lupte Qwan-Ki-Do; Constantin Tudose, medaliat cu bronz, pe țară, la box; Ion Istrate, medaliat cu argint etc.
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
competența profesională ci de identitatea personală și culturală, de felul de a fi în lume. În plus, aceste caracteristici nu au identitate univocă: ele depind de interacțiunea lor cu caracteristicile corespondente, așteptările și normele elevilor și ale familiilor lor. Aceeași profesoară, același profesor, vor provoca reacții individuale sau colective diferite. Dar mai ales, această judecată va evalua în funcție de istoria comună: un defect de pronunție sau un exces de greutate pot fi înduioșătoare sau iritante în funcție de pretențiile sau strategiile unuia sau altuia
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
stabilească În Australia și Noua Zeelandă, prin 1960, după ce emigrase În Brazilia, la Săo Paulo. Aventurieri, ca toți grecii și plini de mirajul călătoriilor, trimeteau scrisori pline de patosul business-ului și notele romantice față de patria adoptivă. Sosirea verișoarei mele Angelica, profesoară de limba engleză la Wellington, Într-o scurtă vacanță În țară, Împreună cu mama ei, două grecoaice frumoase, deștepte și descurcărețe, mi-a oferit prilejul unui fructuos dialog despre aceste meleaguri Îndepărtate. Realitățile noastre erau mai dure de la plecarea lor, fiecare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
țină piept valului de copii, frumoși În uniformele lor, care nu mai păstrau rândurile care le fusese impuse inițial. În sfârșit, zarva a mai fost potolită, și conducătorul unității școlare ne-a adresat urările tradiționale de bun venit și câteva profesoare ne-au oferit cadouri, câte un fular frumos tricotat, cu motive locale, numai bun pentru clima noastră mai rece, carpatină. În curtea școlii s-a derulat un program demonstrativ de lupte marțiale, la care au evoluat cu mândrie micii campioni
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
p.618). (Prof. Mihaela Tudor, Veni, vidi,...scribi, În „Bârladul”, nr.315, 21-27 ianuarie 2010, p. 12) NEMURIREA MOGULULUI SAU ETERNA „MAMA INDIA” După ce a trezit dragonii Japoniei și Chinei și după ce a continuat „experiența asiatică” În partea centrală, distinsa profesoară Oltea Rășcanu Gramaticu era firesc să-și Împlinească drumul prin tot acest continent, mai ales că o călătorie În India Îți asaltează toate simțurile, te face să devii un adevărat pelerin prin mituri și legendă. Leagăn de cultură și civilizație
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și până la 1 decembrie, directoarea trimite scrisori după scrisori (adrese, circulare) către primarul insensibil la rugăciunea ei și la faptul că, din cauza iernii aspre, În absența lemnelor, În școală „elevele sunt incapabile a mai scrie cu mâinile Înghețate, și chiar profesoarele sufăr neputându-se dezbrăca În clasă...”. Deznădăjduită, Aglae Poppesco reclamă situația la onor. minister, căruia i se adresează și revizorul școlar I. Ionescu- Lion, după ce nu primește nici el de la primar vreun răspuns. Abia după ce Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ne răspunde urgent de primirea combustibilului. Primiți, d-nă directoare, etc.” Evident, interesul forțat pentru situația școlii de fete impunea, măcar la sfârșitul iernii, oarece generozitate cavalerească. Iar Niță Necșulescu, primar, secondat de secretar, pare sensibilizat de situație elevelor și a profesoarelor abia acum. E galant („...la școală ce cu onoare o dirijați”), orgolios („5 (cinci) care de lemne”) și lăudăros ca un neguțător interesat să-și vândă marfa („lemne cer curat, prima calitate”). N-are importanță, din punctul lui de vedere
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
unor fenomene bine reprezentate cantitativ, cu relevanță pentru funcționarea limbii vechi în ansamblu. 1.2 Mulțumiri O cercetare științifică amplă este arareori un demers pe deplin individual, astfel că doresc să îmi exprim recunoștința față de mentorii și colegii mei. * * * Doamna profesoară Gabriela Pană Dindelegan m-a influențat profund chiar înainte de a o fi cunoscut în persoană: ca elev de liceu, am citit (întâmplător!) Elemente de gramatică și Teorie și analiză gramaticală, cărți care m-au îndrumat către lingvistică. Încă din primul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mult spirit critic toate articolele, capitolele, comunicările și notele pe care le-am scris, ci și pentru că îmi este mentor și model uman și profesional. Ceea ce îi datorez doamnei Dindelegan este deci incalculabil. Tot incalculabil este ceea ce îi datorez doamnei profesoare Alexandra Cornilescu. Doamna Cornilescu a avut generozitatea excepțională de a mă invita să îi fiu colaborator din perioada în care eram student la masterat. Cuvântul "colaborator" are un înțeles asimetric, întrucât doamna Cornilescu îmi este înainte de toate mentor și profesor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Discuțiile cu profesorul Roberts sunt caracterizate de un soi de "scepticism benefic", care m-a făcut de multe ori să ierarhizez mai bine componentele unei argumentații și să caut argumente mai solide pentru analizele lingvistice pe care le propun. Dintre profesoarele mele de la Facultatea de Litere din București, țin să le mulțumesc în special și doamnelor Camelia Stan și Rodica Zafiu. Doamnei Stan îi sunt recunoscător pentru încrederea pe care mi-a acordat-o ca profesor de seminar al cursurilor dumneaei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Wal, Sam Wolfe) și domnului Mircea Frânculescu (Societatea de Științe Filologice). Am avut șansa să întâlnesc profesori ai generațiilor trecute (profesorii profesorilor mei) ale căror cercetări și-au pus amprenta asupra activității mele; îmi îndrept gândurile de recunoștință către doamnele profesoare Florica Dimitrescu și Valeria Guțu Romalo și domnul profesor Dumitru Chițoran. Doamnele profesoare Virginia Hill (Universitatea din New Brunswick) și Gabriela Alboiu (Universitatea din York, Canada) mi-au pus la dispoziție manuscrisul lucrării Verb Movement and Clause Structure in Old
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
șansa să întâlnesc profesori ai generațiilor trecute (profesorii profesorilor mei) ale căror cercetări și-au pus amprenta asupra activității mele; îmi îndrept gândurile de recunoștință către doamnele profesoare Florica Dimitrescu și Valeria Guțu Romalo și domnul profesor Dumitru Chițoran. Doamnele profesoare Virginia Hill (Universitatea din New Brunswick) și Gabriela Alboiu (Universitatea din York, Canada) mi-au pus la dispoziție manuscrisul lucrării Verb Movement and Clause Structure in Old Romanian (Hill și Alboiu 2016), excelentă sursă de inspirație, fapt pentru care le
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din București, 51-62. Cornilescu, A. 2005. "Demonstratives and Minimality",Bucharest Working Papers in Linguistics 6, 1, 102-116. Cornilescu, A. 2007. "Despre trăsăturile periferice și cum le-am putea folosi", în: C. Stan, R. Zafiu, A. Nicolae (eds), Studii lingvistice. Omagiu profesoarei Gabriela Pană Dindelegan, la aniversare. București: Editura Universității din București, 43-56. Cornilescu, A., Nicolae, A. 2011a. "On the Syntax of Romanian Definite Phrases: Changes in the Patterns of Definiteness Checking", în: P. Sleeman, H. Perridon (eds), The Noun Phrase in
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
71-86. Zafiu, R. 2015. "Fi-mi-ar...!", Dilema veche, 595, 9-15 iulie 2015. Zafiu, R. 2016. "The Syntax of Moods and Tenses", în: SOR 2016 (sub tipar). Zafiu, R., Croitor, B., Mihail, A. M. (eds) 2009. Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo. București: Editura Universității din București. Zafiu, R., Dragomirescu, A., Nicolae, A. (eds) 2014. Limba română: Sincronie și diacronie în studiul limbii române. Vol. I. Gramatică. Fonetică și fonologie. Istoria limbii române.București: Editura Universității din București, 191-201
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la final imaginea unei „religii care este mai degrabă consumată decât experimentată, devenită un apendice al unui stil de viață, lipsită de orice dimensiune spirituală”, după cum spune cu o siguranță deconcertantă o reprezentantă a acestui nou val, doamna Cosmina Tănăsoiu, profesoară asociată la Universitatea Ame ricană din Sofia. Un exemplu printre altele posibile. Tot ea constată, cu o nedisi mulată mirare, faptul că în anul ceremoniilor religioase desfășurate „cu mare pompă”, printre care include și pelerinajele, se aud și „conver sații
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]