5,338 matches
-
relativ este cuvânt introductiv în primul rând pentru propoziția atributivă, referentul său din propoziția regentă putând fi: Sunt și cazuri în care pronumele relativ nu are referent exprimat: "Cine poate, bea". Și alte tipuri de subordonate pot fi introduse prin pronume relative: Introducând o subordonată, pronumele relativ are în același timp o funcție sintactică în aceasta, putând fi:
Pronume relativ () [Corola-website/Science/316309_a_317638]
-
primul rând pentru propoziția atributivă, referentul său din propoziția regentă putând fi: Sunt și cazuri în care pronumele relativ nu are referent exprimat: "Cine poate, bea". Și alte tipuri de subordonate pot fi introduse prin pronume relative: Introducând o subordonată, pronumele relativ are în același timp o funcție sintactică în aceasta, putând fi:
Pronume relativ () [Corola-website/Science/316309_a_317638]
-
cuvinte prin derivare, compunere și alte procedee. Majoritatea cuvintelor moștenite face parte din vocabularul de bază: verbe ce desemnează funcții vitale fundamentale; substantive ce denumesc elemente din natură (animale, plante, elemente meteorologice), părți ale corpului, membri ai familiei, unelte; adjective, pronume, numerale. Cuvintele împrumutate reprezintă circa 7% din lexicul limbii maghiare actuale. Cele mai multe sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%). Încă din perioada din istoria limbii maghiare numită proto-maghiară (1000 î.Hr.
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
acțiunea verbului principal al propoziției, precizând totodată modul, timpul, cauza sau condiția acțiunii verbului principal. Gerunziul românesc provine de la forma corespunzătoare din limba latină: "cantandum > "cântând. Este marcat prin sufixul "-ând", la majoritatea verbelor, sau "-ind": "fugind". Urmat de un pronume neaccentuat conjunct, personal (cu excepția lui "o") sau reflexiv, i se adaugă vocala de legătură "-u-": "ducându-l", "văzându-se". În ceea ce privește alte forme verbale, gerunziul intră în compoziția formei de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
În gramatica tradițională, pronumele nehotărât sau nedefinit este o clasă de cuvinte eterogenă, a cărei definire s-a încercat în diverse feluri. Una din încercări este de a o defini prin enumerarea cuvintelor care fac parte din ea: "altul", "fiecare", "oricine" etc. Alta este
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
de cuvinte eterogenă, a cărei definire s-a încercat în diverse feluri. Una din încercări este de a o defini prin enumerarea cuvintelor care fac parte din ea: "altul", "fiecare", "oricine" etc. Alta este prin a spune ce fel de pronume nu sunt aceste cuvinte: nici personale, nici posesive, nici demonstrative, nici relative, nici interogative. Pronumele nehotărât se mai definește și ca un „pronume care înlocuiește un substantiv dând indicații foarte vagi asupra obiectului denumit de acesta”. Problema o constituie cuvintele
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
este de a o defini prin enumerarea cuvintelor care fac parte din ea: "altul", "fiecare", "oricine" etc. Alta este prin a spune ce fel de pronume nu sunt aceste cuvinte: nici personale, nici posesive, nici demonstrative, nici relative, nici interogative. Pronumele nehotărât se mai definește și ca un „pronume care înlocuiește un substantiv dând indicații foarte vagi asupra obiectului denumit de acesta”. Problema o constituie cuvintele care nu sunt acoperite de definițiile existente. De exemplu, de fapt unele nu sunt nedefinite
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
care fac parte din ea: "altul", "fiecare", "oricine" etc. Alta este prin a spune ce fel de pronume nu sunt aceste cuvinte: nici personale, nici posesive, nici demonstrative, nici relative, nici interogative. Pronumele nehotărât se mai definește și ca un „pronume care înlocuiește un substantiv dând indicații foarte vagi asupra obiectului denumit de acesta”. Problema o constituie cuvintele care nu sunt acoperite de definițiile existente. De exemplu, de fapt unele nu sunt nedefinite, bunăoară "tout" „totul”, "chacun" „fiecare”, "everyone" „fiecare” sunt
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
constituie cuvintele care nu sunt acoperite de definițiile existente. De exemplu, de fapt unele nu sunt nedefinite, bunăoară "tout" „totul”, "chacun" „fiecare”, "everyone" „fiecare” sunt definite de context. Altele nu pot fi excluse din alte clase de cuvinte, de exemplu pronumele "on" este considerat nehotărât, dar funcțional este un pronume personal: On ne sait jamais" „Nu se știe niciodată”. De asemenea, este discutabil dacă cele care exprimă o cantitate nedefinită sunt pronume sau numerale nehotărâte, de exemplu "all" „tot, toată, toți
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
De exemplu, de fapt unele nu sunt nedefinite, bunăoară "tout" „totul”, "chacun" „fiecare”, "everyone" „fiecare” sunt definite de context. Altele nu pot fi excluse din alte clase de cuvinte, de exemplu pronumele "on" este considerat nehotărât, dar funcțional este un pronume personal: On ne sait jamais" „Nu se știe niciodată”. De asemenea, este discutabil dacă cele care exprimă o cantitate nedefinită sunt pronume sau numerale nehotărâte, de exemplu "all" „tot, toată, toți, toate”, "several" „mai mulți/multe”. Pe de altă parte
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
fi excluse din alte clase de cuvinte, de exemplu pronumele "on" este considerat nehotărât, dar funcțional este un pronume personal: On ne sait jamais" „Nu se știe niciodată”. De asemenea, este discutabil dacă cele care exprimă o cantitate nedefinită sunt pronume sau numerale nehotărâte, de exemplu "all" „tot, toată, toți, toate”, "several" „mai mulți/multe”. Pe de altă parte, unele dintre cuvintele considerate pronume nehotărâte nu înlocuiesc un substantiv conform definiției pronumelui, de exemplu Quelque chose est arrivé" „S-a întâmplat
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
jamais" „Nu se știe niciodată”. De asemenea, este discutabil dacă cele care exprimă o cantitate nedefinită sunt pronume sau numerale nehotărâte, de exemplu "all" „tot, toată, toți, toate”, "several" „mai mulți/multe”. Pe de altă parte, unele dintre cuvintele considerate pronume nehotărâte nu înlocuiesc un substantiv conform definiției pronumelui, de exemplu Quelque chose est arrivé" „S-a întâmplat ceva”. În unele gramatici, unele categorii de cuvinte sunt tratate ca subclase ale pronumelui nehotărât, în altele ca clase de pronume aparte. În
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
discutabil dacă cele care exprimă o cantitate nedefinită sunt pronume sau numerale nehotărâte, de exemplu "all" „tot, toată, toți, toate”, "several" „mai mulți/multe”. Pe de altă parte, unele dintre cuvintele considerate pronume nehotărâte nu înlocuiesc un substantiv conform definiției pronumelui, de exemplu Quelque chose est arrivé" „S-a întâmplat ceva”. În unele gramatici, unele categorii de cuvinte sunt tratate ca subclase ale pronumelui nehotărât, în altele ca clase de pronume aparte. În gramatici ale limbii române se consideră o clasă
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
multe”. Pe de altă parte, unele dintre cuvintele considerate pronume nehotărâte nu înlocuiesc un substantiv conform definiției pronumelui, de exemplu Quelque chose est arrivé" „S-a întâmplat ceva”. În unele gramatici, unele categorii de cuvinte sunt tratate ca subclase ale pronumelui nehotărât, în altele ca clase de pronume aparte. În gramatici ale limbii române se consideră o clasă aparte cea a pronumelor negative. În gramatici ale limbii franceze însă, acestea sunt incluse printre cele nehotărâte, la fel ca și în gramatici
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
cuvintele considerate pronume nehotărâte nu înlocuiesc un substantiv conform definiției pronumelui, de exemplu Quelque chose est arrivé" „S-a întâmplat ceva”. În unele gramatici, unele categorii de cuvinte sunt tratate ca subclase ale pronumelui nehotărât, în altele ca clase de pronume aparte. În gramatici ale limbii române se consideră o clasă aparte cea a pronumelor negative. În gramatici ale limbii franceze însă, acestea sunt incluse printre cele nehotărâte, la fel ca și în gramatici ale diasistemului slav de centru-sud și ale
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
chose est arrivé" „S-a întâmplat ceva”. În unele gramatici, unele categorii de cuvinte sunt tratate ca subclase ale pronumelui nehotărât, în altele ca clase de pronume aparte. În gramatici ale limbii române se consideră o clasă aparte cea a pronumelor negative. În gramatici ale limbii franceze însă, acestea sunt incluse printre cele nehotărâte, la fel ca și în gramatici ale diasistemului slav de centru-sud și ale limbii maghiare. În gramatici ale acestei limbi intră în aceeași clasă pronumele nehotărâte și
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
cea a pronumelor negative. În gramatici ale limbii franceze însă, acestea sunt incluse printre cele nehotărâte, la fel ca și în gramatici ale diasistemului slav de centru-sud și ale limbii maghiare. În gramatici ale acestei limbi intră în aceeași clasă pronumele nehotărâte și cele numite generale (ex. "valamennyi" „toți, toate”), fără ca acestea din urmă să fie considerate o subclasă a primelor. În mai multe limbi există un sistem asemănător de formare a unor pronume nehotărâte din pronume interogative combinate cu anumite
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
ale acestei limbi intră în aceeași clasă pronumele nehotărâte și cele numite generale (ex. "valamennyi" „toți, toate”), fără ca acestea din urmă să fie considerate o subclasă a primelor. În mai multe limbi există un sistem asemănător de formare a unor pronume nehotărâte din pronume interogative combinate cu anumite elemente de compunere specifice: Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului, care pot coincide sau nu ca formă cu pronumele. În română există foarte multe pronume
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
intră în aceeași clasă pronumele nehotărâte și cele numite generale (ex. "valamennyi" „toți, toate”), fără ca acestea din urmă să fie considerate o subclasă a primelor. În mai multe limbi există un sistem asemănător de formare a unor pronume nehotărâte din pronume interogative combinate cu anumite elemente de compunere specifice: Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului, care pot coincide sau nu ca formă cu pronumele. În română există foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
ex. "valamennyi" „toți, toate”), fără ca acestea din urmă să fie considerate o subclasă a primelor. În mai multe limbi există un sistem asemănător de formare a unor pronume nehotărâte din pronume interogative combinate cu anumite elemente de compunere specifice: Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului, care pot coincide sau nu ca formă cu pronumele. În română există foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse specializări în privința felului de substantiv la care se pot referi
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
sistem asemănător de formare a unor pronume nehotărâte din pronume interogative combinate cu anumite elemente de compunere specifice: Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului, care pot coincide sau nu ca formă cu pronumele. În română există foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse specializări în privința felului de substantiv la care se pot referi: unele se referă numai la persoane (de exemplu "cineva"), altele numai la lucruri ("ceva"). Pronumele nehotărâte se diferențiază și semantic, având
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
pronume nehotărâte din pronume interogative combinate cu anumite elemente de compunere specifice: Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului, care pot coincide sau nu ca formă cu pronumele. În română există foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse specializări în privința felului de substantiv la care se pot referi: unele se referă numai la persoane (de exemplu "cineva"), altele numai la lucruri ("ceva"). Pronumele nehotărâte se diferențiază și semantic, având sensuri specifice. Astfel, pronumele "cineva", "oricine
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
coincide sau nu ca formă cu pronumele. În română există foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse specializări în privința felului de substantiv la care se pot referi: unele se referă numai la persoane (de exemplu "cineva"), altele numai la lucruri ("ceva"). Pronumele nehotărâte se diferențiază și semantic, având sensuri specifice. Astfel, pronumele "cineva", "oricine" și "altcineva" sunt diferite ca sens, deși toate se referă la o persoană. Din punctul de vedere al formei, în limba română pronumele nehotărâte pot fi: Din punctul
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse specializări în privința felului de substantiv la care se pot referi: unele se referă numai la persoane (de exemplu "cineva"), altele numai la lucruri ("ceva"). Pronumele nehotărâte se diferențiază și semantic, având sensuri specifice. Astfel, pronumele "cineva", "oricine" și "altcineva" sunt diferite ca sens, deși toate se referă la o persoană. Din punctul de vedere al formei, în limba română pronumele nehotărâte pot fi: Din punctul de vedere al folosirii ca pronume și/sau ca adjectiv
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
altele numai la lucruri ("ceva"). Pronumele nehotărâte se diferențiază și semantic, având sensuri specifice. Astfel, pronumele "cineva", "oricine" și "altcineva" sunt diferite ca sens, deși toate se referă la o persoană. Din punctul de vedere al formei, în limba română pronumele nehotărâte pot fi: Din punctul de vedere al folosirii ca pronume și/sau ca adjectiv pronominal, avem: Din punctul de vedere al flexiunii, pronumele și adjectivele nehotărâte pot fi: Pronumele nehotărâte pot exprima diverse părți de propoziție, aceleași pe care
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]