5,266 matches
-
academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226346_a_227675]
-
academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226345_a_227674]
-
academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226344_a_227673]
-
academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226341_a_227670]
-
academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226342_a_227671]
-
academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226347_a_227676]
-
academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236353_a_237682]
-
academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229438_a_230767]
-
ordinii și progresului economic, cultural, stiințific și social-politic, ar coincide cu o perioadă de... represiune sexuală, astfel încât energia populației să fie înmagazinată în sistemul social-economic și politic al fabricilor și uzinelor. Și tocmai în acea Bélle Époque (1870- 1914), corespunzătoare prosperității occidentale, au început să se liberalizeze moravurile, iar femeile occidentale să se emacipeze; în acea epoca a început sexul să devină, lent, dar sigur, discurs public și fascinație cotidiană. Coco Chanel (1883-1971) stă mărturie a unui nou tip de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
au creat astfel falii între o medie culturală și socio-profesională și "elita", într-un mod politic planificat. Societatea modernă prin modul cum se manifestă este una a cutremurelor și a dezastrelor ideologico-discursive. Departe de democrație, departe de libertate, departe de prosperitate... Societatea modernă este departe de democrație atunci când se manifestă în termeni "de stânga", "de dreapta". Societatea modernă este departe de libertate atunci când acele firave condiții de libertate (dacă nu cumva de îndoctrinare liberă!) sunt monopolizate intelectual și politic. Societatea modernă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
departe de democrație atunci când se manifestă în termeni "de stânga", "de dreapta". Societatea modernă este departe de libertate atunci când acele firave condiții de libertate (dacă nu cumva de îndoctrinare liberă!) sunt monopolizate intelectual și politic. Societatea modernă este departe de prosperitate atunci când nu avem capitalism (definit prin posibilități multiple de a alege în cadrul aceleiași societăți), ci o Formă sălbăticită de economie de piață, bazată pe practici oligarhice și pe instrumentalizarea pieței de capital. Economia și societatea românească (1990-prezent) suferă de efectul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societăți în curs de industrializare. Progresul modern nu se poate institui, nu poate deveni o realitate decât prin supravegherea și prin controlul populației, astfel încât energia, forța, puterea populației să fie investite în proiecte comune (ca, de exemplu, națiunea, statul politic, prosperitatea economică generală). Ideea de progres se află la intersecția dintre relațiile oamenilor cu puterea politică. Raporturile de guvernare presupun controlul populației și înțelegerea mecanismelor macro- și microeconomice. Nu este deloc întâmplător că demografia și economia politică au început să devină
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
statul ca idee și construcție politică în exercițiu nu se mai poate afirma decât într-un spațiu al concurenței politice și economice 119, iar formarea sa depinde de această competiție internă și externă. Luptă între jockey cu "efecte colaterale": limitarea prosperității civililor! În acest context politic, filosofia morală a lui Adam Smith (1723-1790), viitoarea economie politică, se poate afirma, iar concurența și profitul devin factorii providențiali ai unui sistem economic și politic în curs de formare. Profesorul de la Universitatea din Glasgow
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că are o elită care să se ocupe de problemele societății. La fel, și prostia elitelor este restructurată în cazul unor suverani ale căror gândiri sunt bine articulate pe rezolvarea problemelor de fond ale societății. Parteneriatul putere-cunoaștere devine echivalent cu prosperitatea societății în Occidentul industrializat. Nu și pentru Europa Centrală și Sud-Estică... Michel Foucault are o concepție "etatistă", sau cel puțin greșită din perspectivă istorică, atunci când spune la ultimul său curs din seria Securitate, teritoriu, populație (1977/78) că "statul are
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a avea un stat care să le gestioneze necesitățile, să le garanteze libertățile și proprietățile, să le administreze veniturile într-un mod echilibrat și corect. Astfel că societățile europene au pus în practică anumite principii, ca, de exemplu, fericirea generală, prosperitatea comună, administrarea corectă și echilibrată, apărarea intereselor comune, securitatea civililor pe care statul și reprezentanții lui le-au asumat ca atare spre "progresul general". Ideea progresului societăților din Europa s-a exprimat prin necesitatea creării unor state care să le
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
guvernare, dincolo de nefastul principiu al reprezentării. Cine ne reprezintă? Cum suntem reprezentați? Puterea a însoțit permanent iluzia puterii, printr-un joc dialectic al opozițiilor și al luptelor între diverse facțiuni umane. Acest joc occidental, acreditat drept progresist și aducător de prosperitate prin teoriile filosofice moderne, de la Adam Smith la ultimii gânditori occidentali, nu face decât să întrețină conflictul social modern și global din societățile noastre. Încă mai există naivi sau, poate, cinici gânditori moderni ce văd drept elemente-cheie pentru o societate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
drept elemente-cheie pentru o societate liberă și prosperă competiția (sau concurența). Acești filosofi-sofiști nu înțeleg aproape deloc istoria Occidentului și a formării capitalismului, un mod de viață, dar nu "sistem". Dacă Occidentul a devenit relativ prosper prin competiții și în detrimentul prosperității celorlalți pentru că a acumulat și a monopolizat o cantitate mare de resurse materiale și umane din restul lumii, nu aceeași formulă a lui a acumula cât poți prin concurență și competiții, de multe ori lipsite de fair-play, se mai poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acumula cât poți prin concurență și competiții, de multe ori lipsite de fair-play, se mai poate susține în dinamica relațiilor interumane de azi peste tot în lume. Tocmai prin menținerea cu mari costuri a acestei relații dezechilibrate a fost posibilă prosperitatea economică a Occidentului, începând din secolul al XVII-lea. Legea fundamentală a economiei lui Adam Smith: activitatea economică prosperă numai în libertate este singura rămasă valabilă. Însă, prin concurență sau prin competiție, libertatea însăși este pusă sub semnul întrebării. Se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de duhurile malefice, rituri de propițiere, confruntări simbolice cu măștile care Întrupează forțele răului, acte magice, ofrande și sacrificii). Întregul ansamblu „este conceput pentru a dramatiza concluzia unei anumite etape a vieții și pentru a aduce, prin proceduri cvasimagice, fertilitate, prosperitate, căldură sau ploi În anul care vine” (Th. Gaster, 1987, vol. XIII, p. 148). Prin contopirea registrelor, riturile de trecere ale vieții indivizilor, riturile politice și riturile calendaristice pot genera un complex simbolic unitar; așa cum observă J. Hoskins (2004, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
face public acest complex simbolic. Spillman (1997, pp. 57-93), pornind de la analiza centenarului și bicentenarului SUA, identifică trei elemente esențiale: națiunea, temporalitatea (momentul fondator, viziunea Întemeietoare proiectată În viitor, confirmarea ei În prezentul glorios) și valorile comune (teritoriul național, cultura, prosperitatea etc.). Într-o lucrare frecvent citată, P. Connerton (1995, p. 65) consideră că reconstituirea comemorativă se Întemeiază pe o articulare calendaristică, pe una verbală și pe una gestuală. Din punctul meu de vedere, comemorarea poate fi definită prin spațiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
facilitat întâlnirea crucială cu Ismail, Turnavitu ajunge asistentul personal al binefăcătorului său, îndeplinind sarcini derizorii precum aservirea cultului personal al superiorului, prin ritualul care consta în măgulirea zilnică "pe rochie cu un pămătuf muiat în ulei de rapiță, urându-i prosperitate și fericire"63 sau îndeplinirea unor funcții echivalabile cu cele de ambasador sau de ministru care se joacă de-a politica externă, ca și omologii lui din realitate, despre ale căror misiuni, de multe ori, se poate spune că "se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 105. 69 GOANA DUPĂ AUR Deși cu puțin timp mai Înainte se descoperise cupru (1842) și mai târziu argintul (1883 la Broken Hill), dintre toate aurul (12 februarie 1851 la Edward Hargraves) a creat cea mai mare speranță de prosperitate pentru coloniști, declanșându-se „Goana după aur”. Aurul apare, aici, sub forma nisipurilor aurifere, cel mai lesne de exploatat, extragerea făcându-se prin metoda primitivă a cernutului cu sita sau tigaia, sau filoane aurifere (bulgări de aur, cam o mie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu Încetul căutătorii de aur se transformă În minieri salariați, angajați de diferite societăți. În aceste orașe miniere locuite de mulți aventurieri, viața era trepidantă, nu lipseau jafurile și Încăierările, dar mai puțin decât În California nord-americană. „Goana după aur”, prosperitatea unora, a dus și la Înmulțirea actelor de jaf și tâlhărie, din partea foștilor deținuți și a sărăcimii (atacau diligențe sau căruțe cu aur)154. Fixarea taxelor pentru eliberarea autorizațiilor de prospectare și impozitele lunare pentru extracția aurului deosebit de ridicate din partea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vin alb, pizza, rock’n’roll, hippyoți, emanciparea femeilor, puterea studenților. Legătura tradițională cu cultura britanică era tot mai slabă, iar influențele americane păreau să fi fost În parte absorbite. Dezvoltarea a devenit sloganul național, postere puneau accent pe pace, prosperitate și progres și nici chiar sosirea rock’n’roll-ului american nu părea să distrugă calmul social. Au apărut grupuri nonconformiste, de liberi cugetători, scriitori (Germaine Greer 148 cu Femeia-eunuc, Lilian Roxon cu Enciclopedia rock ului), poeți (A.D. Hope, James McAuley
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
turnuri ascuțite aurite, splendide 165 opere de artă, plaje Întinse, bordate de șirul bătrânilor cocotieri, laguna albastră), Cambodgia cu inegalabilul complex de temple hinduse de la Anghor, Vietnamul cel vitregit de soartă, divizat, decimat de bombe, dar visând la progres și prosperitate, Malaysia plină de farmec și apetit pentru ritmuri Înalte de dezvoltare, un „tigru asiatic” ce continuă să uimească În ultimele trei decenii prin performanțe notabile... Ne apropiem de punctul terminus și printre valurile Înspumate ale Pacificului se deslușesc tot mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]