5,452 matches
-
Din catihisie, partea a II-a Din istoria naturală, regatul animalelor Școala reală (clasa a III-a) Anul IV Din sintaxul limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria naturală, urmare Din aritmetică (regula de trei, purtarea registrelor) Geometrie și mecanică populară Desenul B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și independență personală, dar și de individ dorit, de obiect al unei iubiri arzătoare. Îndrăgostitul este de cele mai multe ori tânăr, fermecător, de o virilitate impunătoare. Uneori el provine dintr-un „neam cam prost” (IV, 1), însă are „simțiri alese, nobile purtări”112 , este acceptat nu pentru poziția socială deținută, ci pentru calitățile sale. Asistăm la o democratizare a relațiilor interumane, la o valorificare accentuată a potențialului fiecărui individ. Este aventuros, dornic de a-și avea persoana îndrăgită alături, acționează mereu doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
162, îi evidențiază spiritul ales, cultivat, elegant. Aduce un elogiu cuvântului iscusit ales și bine spus: „precum în nopțile senine steaua e podoaba bolții, iar primăvara floarea este a câmpiei înverzite, la fel și-o vorbă iscusită este podoabă a purtărilor alese, a poveștilor și a ceasurilor de petrecere.”163 Distincția personală și educația îngrijită se vădesc în felul ei de a vorbi. În universul Decameronului un personaj este stimat numai dacă are acest dar al povestirii. Afinitățile se dezvăluie prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
această zi, să vă fie de învățătură”168. Nu uită să aducă un elogiu membrelor grupului, ce reprezintă un etalon pentru celelalte femeii ale epocii: „căci, după cum prin darurile inimii vă deosebiți de celelalte femei, la fel și prin bună-cuviința purtării se cade să vă osebiți de celelalte toate.”169 Este un spirit evlavios, rostește toate „întru mărirea celui ce dăruiește viață” 170 . Povestirile ei sunt diversificate, dovedind imaginație și bun gust, pun accent pe valoarea inteligenței umane, care nu este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ceea ce le-a făcut pe celelalte, care au aflat întâmplarea, să cedeze mult mai ușor avansurilor masculine. Deznodământul este proiectat din nou în sfera ironiei. Ca și Pampinea, Filomena știe valoarea inestimabilă a cuvântului: „o vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care o va descoperi întâmplător în pustietate, va duce un trai smerit „în strai cernit de văduvă”, „mereu ascultătoare, cinstită și supusă”205. Este tot ceea ce sistemul social al epocii cerea de la o femeie. Beritola vorbește mereu frumos, ales, are purtări nobile, cumpătate, modeste. Ca și celelalte membre ale grupului, Emilia manifestă totală toleranță față de păcatele carnale, reușește să le găsească chiar și o justificare logică, înscriindu-le în sfera omenescului căruia toate îi sunt permise sau nu trebuie să i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rău bărbații - suntem mai gingașe ca ei și mult mai schimbătoare.” 219) și crede cu tărie într un primat al dragostei („Trăiască pururi dragostea și moară câți îi sunt potrivnici!” 220). Neifile, „pe cât de frumoasă, pe atât de aleasă în purtări”221, acceptă cu timiditate juvenilă și pudoare, „plină de gingășie” 222 , să se înscrie în rândul povestitorilor, urmează aceeași linie aristocratică pe care grupul o păstrează în ceea ce privește manierele alese și cultura. Deși în povestirile ei din primele două zile imaginile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în notă). 478 Ibidem, p. 31. 130 femei din înalta societate 479 și nu unei monahii, care a ales modestia, evlavia și retragerea de lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin din creațiile sentimentale: „Năsuc alung și ochii de smarald,/ Iar gura - cum îi fraga pârguită./ și ce mai frunte! Naltă și boltită,/ De-o șchioapă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Preaminunate demoazele/ Pe una neasemuită;/ și am credință nendoită/ Că precum soarele de vară/ Mai viu și mai frumos dogoară/ Decât oricare astru-n noapte -/ Lună sau stele, cele șapte -/ și ea pe cele mai semețe/ Le întrecea în frumusețe,/ Purtare și drăgălășie,/ și drămuită voioșie,/ Iar gingășia ei - minune.../ [...] Chip hotărât și vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Legenda ..., pp. 29-30. 649 Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 54-55. 650 Ibidem, p. 58. 180 Nici un cusur n-avea: socot/ Că era dreaptă cumpănire/ În toată-a ei alcătuire.”651 Femeia deține toate calitățile cerute într-o epocă în care formalismul purtării nu putea fi încălcat: „Da, fiinc-atâta de frumos/ Danța, atâta de duios/ Cânta, și-atâta de unduios/ Zburda, și-atât de luminos/ Căta, și-așa prietenos/ Vorbea, cu sunet mângâios,/ Cum n-a mai fost ca ea vreodată/ Minune binecuvântată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mâinilor, având o perfecțiune fizică de invidiat, de aceea va trezi și interesul altui bărbat, ce o siluiește, pentru că știe că altfel nu poate accede la inima femeii: „S-a fost pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul păr, mlădiul trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese agresorului ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
determină până și reacțiile cele mai spontane. Personajul chaucerian dobândește valențe noi, apare ca fiind altruistă, nu se gândește doar la reputația proprie, ci mai mult la cea a soțului, pe care nu vrea să-l înjosească cu nimic prin purtarea ei și al cărui nume consideră că nu trebuie întinat cu nimic („Le-a spus că soțul pentru a ei vină/ Nu-și poarte numele târât prin tină,/ Aceasta nu răbda-va ea.” 696). „Lucreția lui Chaucer este un fel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
frecventă decât glăsuirea în limbi populare diferite era, așa cum apare relatat în viețile sfintelor medievale, înțelegerea latinei, care le facilita accesul la textele scripturistice, le înlesnea implicarea în practicile evlavioase și participarea la activitățile liturgice.”759 Rugăciunile, dar mai ales purtarea ei sfioasă, atrag adepți la religia lui Hristos: „Constanța este înfățișată ca aducând la creștinism o singură persoană prin intermediul predicii; în celelalte cazuri atât ceea ce face, cât și ceea ce spune devine un exemplu pentru convertirea altora. În acest sens, modul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
medievală. 778 Discursul argumentativ al Prudenței se apropie, ca ton, de operele Cristinei de Pizan, apărătoare a principiului feminin.779 Personajul feminin vine să arate că femeia poate fi partener egal al bărbatului, un sprijin real pentru acesta și, prin purtarea ei, se face demnă de tot respectul. Femeia este aici principiu al răbdării și al echilibrului, care temperează dorința masculină de răzbunare violentă, nu este doar simbol al carnalității, ci se poate converti și într-unul al rațiunii. Relațiile între
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu-ți ies niciodată din cuvânt/ Măcar de-ar fi să intru și-n mormânt.”790 Ca și Beatrice a lui Dante, Grizilda este desăvârșită și virtuțile ei sunt cunoscute și apreciate de către toți supușii: „Căci, în virtute pururi deplină,/ Purtarea ei fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nimeni n-o-ntrecea./ și lumea, negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a dovedi ce știe și ce poate,/ Ci cumpătat grăia ca o crăiasă,/ Vădind în toate creșterea i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 234 Donnele demonicate sunt, fără îndoială, niște adulterine, care dau glas și dezlănțuire instinctelor celor mai ascunse și în același timp firești, dar care găsesc, aproape de fiecare dată, o justificare pentru purtarea lor. Vinovați de decăderea lor morală sunt soții geloși, autoritari, bătrâni sau prea rigoriști (II.10, IV.10, V.10, VII.5, Mai din Povestirea neguțătorului). În povestirea a zecea din cea de-a doua zi a Decameronului, Dioneo își
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a luat în calcul nimic din ceea ce ar fi trebuit să însemne rațiune sau cel puțin cumpătare: „Își zugrăvea în gând icoana-i dulce,/ Frumusețea-i, boitul tras ca prin inel/ și anii fragezi, brațul subțirel,/ Înțelepciunea ei și gingășia,/ Purtarea matură și vrednicia.”889 Ianuarie încalcă și preceptele Bisericii și legea naturii prin dorința de a se căsători la o vârstă apropiată vizibil de bătrânețe, deși le aduce pe amândouă ca argumente în susținerea planurilor sale.890 Nunta lor debordează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
celor din jur. Marele merit al poemului Troilus și Cresida este acela de a eșua în oferirea unor răspunsuri la întrebările pe care le ridică și în suspendarea personajelor între idealuri și impulsuri contradictorii.”976 Naratorul chaucerian găsește o scuză purtării Cresidei: „Este atât de impresionat de durerea ei, încât îi atenuează vina, sau chiar o va absolvi de tot ce este acuzată, dintr-o compasiune autentică. A fost pedepsită destul; și, în definitiv, nu era decât o femeie vulnerabilă.” 977
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vulnerabilitatea femeii pentru a-și satisface bunul său plac și a o determina să îl accepte în locul lui 1003 Ibidem, pp.198-199. (trad. n.) 1004 Ibidem. 1005 Ibidem, p. 200. 270 Troil.1006 Trei argumente nu îi scuză tinerei femei purtarea, ci doar i-o explică. Cresida nu este o eroină cu un punct de vedere bine conturat, nu-și apără poziția cu o atitudine defensivă, se lasă purtată de evenimente pentru că trăiește într-o lume care o reduce la tăcere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem, p. 495. 278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Emilian a fost soția profesorului Ștefan Emilian, coleg și prieten cu Ștefan Micle. Soțiile profesorilor universitari din Iași, între care și Veronica Micle, ba încă ea în primul rând ca soția rectorului, reprezentau înalta societate a intelectualității urbei, dădeau tonul purtării alese, inițiativelor umanitare, înaltelor simțiri și cugetări patriotice ori familiale. Ele au fost scandalizate de-a dreptul când au auzit apoi au și văzut că, după moartea rectorului, în august 1879, în loc să-și pună doliu și să-i facă parastasele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui Mihai nu te îngriji, scumpă mamă. Mihai este rugat să primească un post destul de însemnat; chiar de nu va avea pensie, nu mă tem că vom muri de foame. Știu acum să fac ca Mihai să merite stima prin purtare, cum merită prin talent. Sincer și din inimă vă spun, scumpă mamă, că boala mea a deșteptat pe Mihai ca din somn și a prins minte, gândindu-se ce-ar face dacă m-ar pierde pe mine. Proverbul turcului: o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pierde pe mine. Proverbul turcului: o lovitură gravă aduce cu sine o experiență de mare folos.” Observăm că și Hanrieta are idei (cam fixe!) despre ereditate, dar mai ales că înțelege un lucru: fratele ei trebuie să „merite stima” prin purtare, așa cum o merită prin talent. Hanrieta vorbește, aici, despre ceea ce numim îndeobște imaginea cuiva: Eminescu trebuie să se îngrijească de imaginea proprie. În concepția Hanrietei asta înseamnă să fie îmbrăcat mereu curat,elegant, să se poarte „frumos”, să nu stea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]