7,841 matches
-
piardă treptat din cota sa socială - și așa scăzută - și a Început să fie discreditat pentru ineficiența sa. Cum să pretinzi bune maniere și respect pentru ceilalți, când aceste comportamente s-au dovedit total neagreate de „masele largi”? Cum să reclami o atitudine atât de simplistă, ca oprirea și condamnarea hoțului care ți-a pătruns În casă, când și el are drepturi și te poate incrimina pentru rele tratamente sau chiar pentru atentat la integritatea lui fizică și morală? Ai tu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tensiune electrică permanentă în toate circuitele neuronale. Menținerea acestei „tensiuni” electrice necesită, evident, un consum energetic permanent și continuu, indiferent dacă această tensiune este sau nu folosită. Ca și energia electrică, energia nervoasă nu poate fi „stocată”, menținerea ei permanentă reclamând un consum continuu de energie chimică. Dependența activității electrice cerebrale de metabolismul glucozei este sugerată de inhibiția potențialelor evocate postsinaptice atunci când glucoza este suprimată prin administrarea de barbiturice sau de halotan. Totuși, acest gen de anestezie nu suprimă activarea simpatică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
de revolu?ia agriculturii care punea �n mi?care statele, �n Europa. Pentru a resorbi criză social? pe care o cuno?teau vechile societ??i occidentale, nici industria nu ap?rea că o solu?ie credibil? pe termen scurt. Unii reclamau mai cur�nd liberă circulă?ie a produselor �ntre regiuni, �ntre ??ri, pentru c? inova?iile pe care le-au cunoscut agricultură ?i comer?ul cereau o l?rgire a spa?iilor ?i a pie?elor (Necker, 1775). Aceste reac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-i exploateze toate poten?ialit??ile. �n acest caz, semnifică?ia pozitivismului se l?mure?te: el nu se limiteaz? nici un moment la decretarea superiorit??îi empirismului asupra ra?ionalismului (care nu trebuie confundat cu ra?ionalitatea din care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s? pun? din principiu unitatea ?tiin?ei. �ntr-un mod cu totul nou, el clasific? ?tiin?ele dup? gradul lor de pozitivitate sau, dac? prefer?m, �n func?ie de capacitatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ul a numeroase dificult??i care ?în de spargerea doctrinei. Dincolo de dezacordurile mai pu?în �n privin?a fondului c�ț a importan?ei acordate unui element �n raport cu un altul �n edificarea socialismului, to?i cei care se reclam? de la socialism consider? produc?ia bunurilor ?i a serviciilor unul dintre obiectivele esen?iale ale vie?îi �n societate care presupune muncă laolalt? ce nu se reduce la activitatea economic? desf??urat? de c?tre indivizii �n?i?i. Sociali
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
f?cut?, sociologia a fost asimilat? �?tiin?ei morale� pe care pozitivi?ții voiau s? o substituie moralei tradi?ionale. La r�ndul s?u, organicismul a ap?rut ca fiind curentul cel mai original, dar lucr?rile ce se reclamau de la el nu prezentau nici o unitate, fiecare autor dezvolt�ndu-?i ideile f?r? a se preocupă prea mult de cele ale vecinilor. A?a c? nu este deloc uimitor s? constat?m c?, �n lipsa acumul?rilor, teritoriul sociologului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale (1878) III. Disputa pentru autoritate �ntre Fran?a ?i Germania (1890-1918) Na?terea sociologiei � că ?tiin?? specific? a socialului � poate fi identificat? cu u?urin??. �ntre 1890 ?i 1900, �n numeroase ??ri s�nt difuzate opere majore care se reclam? ca fiind ale ?tiin?ei sociale, apoi ale sociologiei, �n timp ce se creaz? reviste, societ??i savante, catedre �n facult??i, ?coli ?i institu?îi diverse care dau disciplinei o prim? a?ezare institu?ional?. Inso?ind aceast? mi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? depind? succesul s?u pe termen lung. Problemele edit?rîi sociologiei Pu?ini cercet?tori aveau o idee clar? � �n afară durkheimienilor � �n privin?a a ceea ce trebuia s? fie aceast? ?tiin?? a socialului de la care mul?i se reclamau. Publicul cu at�ț mai pu?în, chiar �n frac?iunea lui mai luminat?. Editorii �n?i?i se ar?tău circumspec?i �n fă?a unei �mode�, c?reia, �n fond, nu-i sesizau bine sensul. �ns? la sf
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1918-1920) i-au dat scrisori de noble?e fiind socotit? capital? �n revelarea raporturilor �ntre un individ ?i mediul s?u (Thomas, 1923; Znaniecki, 1936). c? majoritatea acestor lucr?ri r?m�n descriptive ?i adesea ele nici nu se reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
manifestă violent părerea de rău. (N-am putut evita ariciul, a venit o altă mașină din față și m-a orbit.) M. a reușit s-o liniștească. Johan a spus o poveste de prost gust. Anul trecut mai mulți tineri reclamați la poliție pt. că au jucat fotbal cu un arici. Au fost sancționați pentru torturare de animale. Johan e de părere că a fost o chestie "barosană" (!) Nu m-am putut abține, i-am tras puștiului un perdaf zdravăn. N-
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Mă doare-n c... dacă e real sau scos din burtă." Declar că e deplasat să mă duc la subalterni și să-i rog să mătrășească pontajul. Acest fapt ar deteriora grav încrederea în conducerea ISA. În plus angajații pot reclama la organizațiile sindicale. (Se poate presupune că Oficiul pentru contractele colective de muncă o să ia la bani mărunți datele cu privire la programul de lucru.) Gård foarte agitat și nepoliticos. Nu se fac excepții. Până și ministrul și-a predat raportul cu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
simpatii locale. În mod clar atitudinea noastră îngăduitoare nu a fost primită cu inima deschisă de către populație. Acum nu se mai poate face nimic. Le-am comunicat funcționarilor că de acum înainte toate contravențiile și tentativele de contravenție se vor reclama la poliție. 11 septembrie "Ministere angajează specialiști în protecția mediului", anunțuri în mai multe cotidiane naționale. Cererile se adresează Departamentului pentru protecția mediului. (Așadar n-a mințit șeful de birou Andrén!) Ne promisese 20 de funcționari pentru ISA "prin intermediul unei
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
românească, fie ea lumea occidentală - a fost în eroare. Chiar și incapacitatea de a duce până la capăt crucea pe care i s-a năzărit că o alesese în 1971 este trecută pe lista slăbiciunii celorlalți. Câtă vreme dl Breban nu reclamă merite imaginare, nici un om de bună-cuviință nu-i poate reproșa că, după întoarcere, a tăcut mâlc, rezistând „numai” prin cultură. Cei mai mulți am ales această cale. Dar dl Breban e făcut să pluseze, chiar dacă așa ceva îl aruncă în minciună ori doar
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lucruri în care nu pot fi în dezacord cu dl Breban. Firește, nu neapărat din motivele invocate de Domnia sa: „e mult prea agitat ca să fie verosimil și un prea prost actor al acelei ambiții pe care o cunoaștem cu toții, ce reclamă: «Dă-te la o parte (în numele «dreptățiiă) să mă așez eu!Ă”. E inutil să-l întreb pe dl Breban când, cum și al cui loc am încercat să uzurpez. Evident, ar fi la fel de inutil ca dl Breban să mă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
prin asumarea responsabilității sociale corporative de către afaceri. Capitolul 5 este dedicat Sustenabilității și tehnologiei. Pe lângă alte determinante, dezvoltarea tehnologică este condiționată și de acțiunile și retroacțiunile mediului social. Actualmente, mediul social, sub forma unor grupuri din ce în ce mai largi și mai interesate, reclamă depășirea spațiului autorestrictiv al științei și "democratizarea dezvoltării tehnologice". În mod concret, "democratizarea" are semnificația de angajare onestă a afacerilor și a universităților cele mai reprezentative instituții umane de gestionare a cunoașterii într-o comunicare responsabilă cu societatea-, deschidere la
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
reprezentative instituții umane de gestionare a cunoașterii într-o comunicare responsabilă cu societatea-, deschidere la valorificarea tuturor surselor și canalelor de reprezentare a lumii, precum și orientare a dezvoltării tehnologice spre eco-tehnologie și evoluție a capacităților și competențelor umane. Comunicarea responsabilă reclamă depolitizarea practică a limbajului științific și o mai substanțială implicare în dezvoltarea echilibrată a lumii în "noua ordine mondială". Un punct special este dedicat raportului știință-tehnologie și angajabilității lor autentice în sustenabilitatea lumii. În același registru este tratată și economia
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
carnea și sângele oamenilor care au fost proprietarii și managerii lor și au împuternicit-o, ca persoană reală, să conducă afaceri în numele lor, să achiziționeze valori, să angajeze muncitori, să plătească taxe și să meargă la tribunal pentru a-și reclama drepturile și pentru a-și apăra acțiunile"16. Ca ilustrare a concluziei avansate de Bakan referitoare la permisivitatea și limitele "bunăvoinței" reglementărilor statuate de guverne, am putea cita un articol dintr-un ziar american Sierra Magazine ce relatează despre un
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pe relația stat-instituții internaționale sau mai precis pe "procesul prin care actorii politici din unități naționale distincte au fost convinși să-și transfere loialitatea, aspirațiile și activitatea politică spre un centru nou, mai mare, ale cărui instituții dispun de sau reclamă suveranitatea asupra statelor naționale preexistente"22. Proiectarea instituțiilor internaționale a vizat inițial diminuarea costurilor tranzacțiilor economice prin reglementarea și dirijarea schimburilor transfrontaliere. O nouă ordine mondială avea nevoie de cadre regulatorii: convenții, acorduri multilaterale etc. Acestea au fost formulate și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la capacitatea de empatie și altruism autentic față de celălalt, și nu la performanțele actoricești individuale de a accesa seturi de roluri și personalități multiple. Acesta este un semnal de alarmă al erei informaționale, dacă nu cel mai important. Era informațională reclamă "magistrale" de gândire, vedere, vorbire insolit digitalizate dar, mai ales, "magistrale" de simțire profund umană. Cere maturizare spirituală și soluții neechivoc responsabile pentru gestionarea "relelor" din cutia Pandorei. Fiecare timp a avut parte de surprizele bune și rele ale propriilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
capacității oamenilor de a acționa ca cetățeni activi în cadrul grupurilor, rețelelor sau organizațiilor comunitare și nici întărirea capacității instituțiilor și agențiilor de a lucra în dialog cu cetățenii pentru a produce ameliorarea, îmbunătățirea stării prezente. În aceeași măsură, dezvoltarea comunitară reclamă alocarea de fonduri pentru susținerea proiectelor comunitare, precum și monitorizarea eficienței investițiilor. 4.4.1. Despre specialiști în sustenabilitate Cei care operaționalizează și instrumentează strategiile de dezvoltare durabilă, principiile, metodologiile acestestui proces sunt recunoscuți ca practicieni sau specialiști în sustenabilitate. Este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
geo-strategice și multe altele, filtrul cel mai puțin îndoielnic de estimare valorică a tehnologiei și rezultatelor ei rămâne cel de asigurare a nevoilor prezente fără a periclita viitorul lumii. Ceea ce face rezonabil discursul prin care grupuri multiple de stakeholders autorizați reclamă dreptul de a lua parte, alături de oamenii de știință, la procesul decizional legat de emergența tehnologiilor. Sau altfel spus, activarea unui proces deliberativ autentic. "Ințelege, te rog, că pentru mulți dintre noi hegemonia actuală a profesioniștilor este cu adevărat înfricoșătoare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
poate fi atins cu un suport concertat și responsabil din partea cercetării științifice și tehnologice. Pe lângă alte determinante, dezvoltarea tehnologică este condiționată și de acțiunile și retroacțiunile mediului social. Actualmente, mediul social, sub forma unor grupuri din ce în ce mai largi și mai interesate, reclamă depășirea spațiului autorestrictiv al științei și "democratizarea dezvoltării tehnologice". În mod concret, "democratizarea" are semnificația de angajare onestă a afacerilor și a universităților, adică a celor mai reprezentative instituții umane de gestionare a cunoașterii într-o comunicare responsabilă cu societatea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mai reprezentative instituții umane de gestionare a cunoașterii într-o comunicare responsabilă cu societatea, deschiderea la valorificarea tuturor surselor și canalelor de reprezentare a lumii, precum și orientarea dezvoltării tehnologice spre eco-tehnologie și dezvoltare a capabilităților și competențelor umane. Comunicarea responsabilă reclamă depolitizarea practică a limbajului științific prin implicarea în dezvoltarea mai echilibrată a lumii în "noua ordine mondială", a țărilor din lumea a treia și a țărilor emergente. Fapt inițiat deja, ce-i drept din cu toate alte considerente decât cele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
caracteristici identificate pentru statutul de "influențători de branduri" sunt: educație și venit peste medie, mai informați (inclusiv asupra sectoarelor economice și a companiilor) și mai activi social decât majoritatea, variabila "vârstă" nu este semnificativă, în cele mai multe țări au sex masculin, reclamă mai des decât majoritatea nemulțumirile legate de produse, sunt statornici în alegerile de achiziție de bunuri în funcție de reputația companiei aleg sau evită constant anumite companii și, foarte important, au putere de influență asupra comportamentului de cumpărare al celor din jurul lor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
națională va conduce în mod direct la național-socialism: în etapa protonațională de autodefinire, națiunile vechii Europe au recurs la un proces de răspândire generală a evreilor (1290, 1394, 1492, 1497). În mod corespunzător, noile naționalisme, care după 1789 se vor reclama de la modelul francez al dreptului la autoafirmare al popoarelor, vor folosi antisemitismul în scopul unei delimitări mai accentuate a propriei identități: cu excepțiile notabile ale Italiei și Greciei, toate vor fi antisemite. După instituirea „raionului rusesc” (1791), apariția unor crize
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]