189,597 matches
-
doilea caz au crescut cu 40m 2 . Indicatorii privind existența utilităților vor fi analizați în mod diferențiat în cazul celor două regiuni datorită structurilor administrative diferite. Astfel în cazul Rgiunii Vest, totalitatea orașelor și comunelor va fi considerată valoare de referință la calculul indicatorilor. În 2011 în Dél-Alföld indicatorii privind utilitățile se situau în cele mai multe cazuri sub media din Ungaria. Toate localitățile din regiune erau racordate la rețeaua de apă, construirea rețelelor fiind finalizată în urmă cu mai multe decenii, însă
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
PREFAță Lucrarea “Rase autohtone de ovine și caprine”, elaborată de Conf. univ. dr. Constantin Pascal, poate fi considerată una de referință deoarece răspunde unor deziderate actuale, cel puțin din două considerente: reactualizarea performanțelor productive în raport de gradul de ameliorare a raselor; caracterizarea morfoproductivă a unor noi populații de ovine, cu perspective de formare a unor rase locale noi. Strădaniile autorului
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Sistemul de reguli se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor. Referințe bibliografice
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
două procese mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
moldoveni... (1998, pp. 183-185) Dintre cele trei „republici”, despre Câmpulung și Tigheci, ca și despre alte posibile formațiuni similare, informațiile istorice sunt reduse (Stahl, 1998, vol. I, p. 173). În afară de informațiile de mai sus provenite de la Cantemir și alte câteva referințe disparate și tangente ale unor terțe părți, izvoarele istorice nu s-au conservat, printre motive numărându-se în primul rând dispariția timpurie a formațiunilor respective. Cu totul altfel este situația Vrancei. Actul final al dispariției sale ca „republică” are loc
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este situația Vrancei. Actul final al dispariției sale ca „republică” are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, iar obștile sale continuă încă să existe, chiar dacă într-o formă alterată. În acest caz, nu numai că există referințe istorice timpurii și informații relativ detaliate cu privire la structura sa instituțională, dar s-a păstrat un număr edificator de documente originale emise chiar de forurile sale, precum și corespondență, legală sau de altă natură, cu alte instituții ale vremii. Din punct de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
procedură de avarie: dacă un individ sau un sat defectează, total sau parțial, de la plata obligațiilor care îi revin, nivelul imediat superior (satul, respectiv confederația) preia responsabilitatea acoperirii deficitului și apoi îl recuperează de la rău-platnic, respectiv îi aplică sancțiuni. În afară de referințele istorice arhaice, un prim eveniment major, semnificativ pentru întreaga confederație de sate, a fost prima aruncare cunoscută a munților din 1755, creditată în memoria colectivă ca prima împărțire a munților după cea originală, care se pierde în timp și care
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi este remarcabil, ceea ce, din motive de spațiu, va face obiectul unei publicații separate. Referințe bibliografice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
edit. Hestia, 1994; Sezonul de vânătoare Timișoara, edit. Hestia,1997; Antologia poeților ardeleni contemporani. Premii literare obținute de Sorin Gârjan: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România-1993; Premiul Uniunii Scriitorilor din România la Colocviile Nationale,, George Coșbuc’’-Bistrița 2003. Referințe critice, în volum: Dicționar al Scriitorilor din Banat; Dicționarul biographic al literaturii române; Lecturi simpatetice, etc. Ion Rășinaru, născut pe 2 ianuarie 1945 în orașul Moldova Nouă, cu domiciliul în Anina are diverse publicații, cum ar fi: Cioburile de silabe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
mult aspectul fizic și dragostea. Prioritatea vârstnicilor este sănătatea și tihna sufletească. Sfat Un sfat bun, oferit cu sinceritate și la timpul potrivit, te poate feri de unele neplăceri și greșeli. Trecutul Pentru vârstnici, principala realitate și unicul domeniu de referință este trecutul. Prezentul Singura dimensiune temporală acțională pentru copii este prezentul. Senectute Senectutea este mai ușor de parcurs pentru cei ce se pot deplasa și nu și-au pierdut limpezimea minții. Vârstă Nu toți vârstnicii sunt bătrâni. Naivitatea Naivitatea este
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
să-ți păstrezi cinstea și demnitatea într-o adunătură de răufăcători și mincinoși. Afaceri În afaceri cinstea și omenia arareori își află locul. Priviri Privirile iscoditoare și lunecoase ascund gânduri netrebnice. Vină Vina nu este mai mică dacă greșeala de referință este săvârșită și de alții. Injustiție Este grav, nedrept și inuman să fie pedepsiți oameni nevinovați. Dar este tot atât de grav ca cei ce săvârșesc fapte antisociale sau chiar crime să rămână nepedepsiți. Logică După o logică elementară, justițiarii care săvârșesc
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
mecanismelor sale transpar în carte și fac textul mai prietenos. Tehnica de analiză a lui Angelo Mitchievici este înșelătoare. Mai toate capitolele și subcapitolele încep cu discursuri teoretice, antropologice, mitologice sau de alt soi, creează racorduri, conturează o rețea de referințe, în care o bucată de text matein pică apoi ca o mănușă. De ce înșelătoare? Pentru că Mitchievici are plăcerea, aproape obsesivă, de a expune anumite idei fără a recunoaște că ele s-au născut din lectura Crailor..., făcând astfel din textul
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
în chip mirabil treapta celei mai mari notorietăți: "dacă, în lumea literară românească a ultimelor trei decenii, pronunțai numele Manolescu, toată suflarea gînditoare știa la cine te referi: la Nicolae Manolescu. A transforma un nume de familie comun într-o referință celebră - iată, pe meridianele noastre, cea mai spectaculoasă realizare! A făcut-o Eugen Ionescu, întîi la Paris, apoi în întreaga lume". Situat într-o atare perspectivă a "uimirilor" (totuși fără a miza pe senzațional, ci punîndu-și la contribuție o mare
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
mai mică mișcare greșită le-ar putea risipi farmecul în toate zările. De aceea ele, trebuie protejate cu toată delicatețea. Irina Mavrodin este unul din numele importante din literatura română a ultimelor decenii. Traducerile sale au dat versiuni românești de referință ale unor capodopere ale literaturii universale. Studiile și cursurile sale au dat multor critici mai vechi sau mai noi uneltele necesare pentru o mai bună înțelegere a literaturii și pentru comentarea profesionistă a specificității unor produse literare. Volumul uimire/étonnement
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
viață, dar relatată prin filtrul unei narațiuni moderne, cu inserții fluide ale trecutului într-un prezent privit printre gene, în care contează mai mult norii și stelele, iarba și florile, ploaia și frunzele decât evenimentele și contextul social. De altfel referințele sociale sunt foarte palide: bărbații maturi din roman fac plasamente la bănci, citesc ziarul "Universul", se întrunesc în serate vag aristocratice, de clasă mijlocie ce își asumă riscurile instabilităților financiare. Dintr-un asemenea motiv (ce pare a fi falimentul unei
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
80). Chiar și trecutul său se transformă. Marta, prima iubită, primește chipul Dorei, printr-o misterioasă transmutație care anulează timpul (p. 104-105). Radu Petrescu reprezintă cel mai bine intelectualismul artist al prozei noastre contemporane, un intelectualism de sorginte clar proustiană. Referințele cele mai frecvente în Ocheanul întors (1977) sunt frații Goncourt, Flaubert, Stendhal, Proust. El este un izolat prin echilibrul, simplitatea și claritatea pe care le caută, îndepărtate de turbulența și agitația romanului contemporan. Preocuparea sa esențială e analiza pasiunii (în
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
cu iriși strecurați discret prin gaura cheii. Și, ca să fim corecți până la capăt, cu informații verificate - deontologic - din minimum trei surse. Așa se explică atât notele (excesiv de) personale de jurnal pe care Iulian Băicuș le inserează pe neașteptate, cât și referințele critice eterogene sau complet bulversante de care nu se desparte nici o clipă. "22 iulie. Recitesc cele câteva rânduri adunate pe hârtie, prea fragmentare pentru a putea da o imagine globală a cărții. Să deschid cartea, să citesc cu ochii mi
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
fi scoase din țară sau readuse fără plata taxelor vamale, în baza adresei unității expeditoare sau primitoare din care să rezulte că bunurile sînt incluse în evidențele sale contabile. Secțiunea 2 Introducerea și scoaterea din țară a mostrelor, modelelor de referință, probelor pentru experimentări și cercetări, materialelor publicitare, de reclamă și documentare Articolul 153 Se considera mostre orice bunuri sau părți din acestea primite de la parteneri externi în mod gratuit pentru cunoașterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
vamale pentru mostre, emise de aceste unități. Articolul 160 În cazul operațiunilor de introducere sau scoatere temporară de mostre se aplică prevederile privind introducerea sau scoaterea temporară de bunuri. Articolul 161 Regimul vamal privind mostrele se aplică și modelelor de referință. Prevederile art. 157, 158 și 159 se aplică și mostrelor transportate de persoanele fizice străine venite în țară pentru tranzacții comerciale. Articolul 162 Materialele pentru probe, experimentări sau cercetări, precum și plantele și animalele pentru experiențe, pot fi introduse fără plata
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
fiecare fragment, fiecare întîmplare are rolul de a realiza o masă critică pentru o deflagrație, o eliberare care nu se mai produce. Filmul face parte dintr-un proiect mai mare intitulat Povestiri din Epoca de Aur, regizorul propunîndu-și evitarea unei referințe directe la comunism ca sistem și evidențierea unor situații limită ca în filmele lui Inarritu. Premiul Școlilor de film i-a revenit filmului Vineri în jur de 11, al foarte tinerei regizoare Iulia Rugină. Vineri în jur de 11 merge
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
îl situează pe receptor, așa cum observă Henry Pousseur, în mijlocul unei rețele de relații inepuizabile, alegând (dar știind bine că alegerea sa e condiționată de obiectul pe care-l urmărește) gradele sale de apropiere, punctele lui de revenire, scara lui de referințe (vezi Ștefan Niculescu: Eteromorfie pentru orchestră mare și Formanți pentru coarde cu sau fără alte instrumente). Sub aspect formal putem identifica opera deschisă cu sintagma lui Umberto Eco: opera în mișcare. Datorită compunerii și recompunerii virtuale a părților componente, o
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
folosim niște cuvinte al căror sens nu mai este însuflețit de nici un spirit, dovadă că "suflet" e un cuvînt la care recurgem din obișnuință, fără a mai avea pretenția că, întrebuințîndu-l, desemnăm ceva prin el. Și pentru că nu mai are referință, "sufletului" nu-i mai rămîne decît să intre în alcătuirea figurilor de stil. Al doilea lucru pe care îl afli parcurgînd lexiconul Termenii filozofiei grecești este că gradul de abstracțiune al unei limbi este un indiciu a cît de vîrstnică
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
omul are o porcărioară de ascuns de ceilalți și de sine de mai multe ori în viață a fost fericit că n-a avut cine să-l pedepsească..." (Antiteze). Copilăria deturnată, făptura omenească alterată prin neîmplinire constituie de asemenea pregnante referințe la contextul de opresiune în care s-a format autorul: "Ce năpraznic îi crește barba copilului bătrîn/ îi iese din obraji ca iarba dintr-un mormînt/ primăvara un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile// pliurile
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
Jurnalul său publicat în 1989, "drastic lucrat de ultima cenzură a acelor ani negri", unde "meditațiile lui găsesc colacul de salvare al lecturilor din autori clasici și deliciile muzicii". Deplângem la rândul nostru moartea lui Virgil Ardeleanu, un nume de referință al criticii literare de după 1960. în același număr din "Ramuri" Nicolae Prelipceanu scrie un acid comentariu despre suferințele limbii române, "agresată zilnic de mii și milioane de ori", iar Gabriel Chifu, în editorialul său, dezaprobă abdicările televiziunii publice de la rostul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]