12,551 matches
-
Prin antrenament putem spune că imaginația creatoare nu a rămas în stare latentă. La fel, numărul elevilor ce au obținut calificativul „bine” este de 7 față de 6 inițial, numărul elevilor cu calificativul „suficient” a scăzut la 1; fapt cu totul remarcabil, nici un elev nu mai obține calificativul „nesatisfăcător” la evaluarea finală. Dacă la testarea inițială 4 elevi au găsit soluții unice, originale, la cea finală numărul lor s-a dublat. Antrenarea originalității este un proces anevoios pentru că aceasta depinde în mare
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Poeme publică Mihail Sevastos, dar și Demostene Botez, Radu Boureanu, Magda Isanos, alături de N. N. Teodorescu, Elena Heroveanu, G. Bărgăuanu. Aici Gala Galaction îl evocă pe Al. Macedonski, Al. A. Philippide scrie articolele Locul poeziei sociale, Urechea poetică. Cât privește proza, remarcabile rămân textele semnate de Mihail Sadoveanu (Alți oameni vechi, Solie la Alisandru Panțâru, M-am dus cu tata la vânat, Taina din prisaca Duruitoarei, Gazetele duducăi Profirița, Descântecele ursăriței, toate fragmente din romanul Lisaveta), ca și impresiile lui Gala Galaction
TORŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
și juxtapuse prin metoda, de asemenea dragă suprarealiștilor, a „cadavrului exquis”. Se remarcă în egală măsură Au Lobe du sel și La Provocation, volume tipărite în 1947, dedicate și adresate iubitei poetului. Ambele, dar mai ales al doilea, proză poetică remarcabilă, constituie un moment important în istoria suprarealismului european, fiind scrise direct în franceză, limbă care, de altfel, a fost cultivată de majoritatea suprarealiștilor români. Începând cu 1955, când publică Scriu negru pe alb, cariera poetică a lui T. ia o
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
nu reușește decât rar să depășească limita unei mediocrități conștiente, care mimează sau forțează, cu o oarecare perversă neputință agonică, adevărata poezie, definitiv pierdută. Un adevărat caz al literaturii române, el apare ca un poet schizoid: un autor cu o remarcabilă operă de început, egală valoric cu a celorlalți maeștri ai suprarealismului românesc, Gellu Naum și Gherasim Luca, dublat de un mediocru versificator comunist. Evoluând de la o imagistică de un onirism mai mult programatic și exterior - de unde și imixtiunile abstractizante ce
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Horia Gârbea ș.a. Cronica și comentariul literar, eseistica și publicistica beneficiază de contribuțiile lui Cornel Regman, Al. Protopopescu, Marin Mincu, Enache Puiu, Alex. Ștefănescu, Mirela Roznoveanu ș.a. Dintre tineri se remarcă Mădălin Roșioru, Lăcrămioara Berechet și Ileana Marin. Un compartiment remarcabil e reprezentat de interviurile și anchetele susținute și în anii ’80, dar și după 1989, titlurile dezbaterilor fiind edificatoare: Există un specific dobrogean? (1-2/1993), Scara de valori a literaturii române contemporane (3/1994), Care este politica editorială în privința debuturilor
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
Francis Ponge, Marcel Reich-Ranicki ș.a. Dezavantajul ține de abstragerea din actualitate, revista nemaiputând ține pasul, din cauza apariției neregulate și a lipsei de colaboratori stabili, cu producția literară „la zi”. Se va reorienta către formula tematică a „dosarului”, uneori cu rezultate remarcabile (de pildă, „Casă” și „acasă” la români, 1-2/1995), alteori cu inegalități frapante. După o întrerupere de aproape un an, T. își reia apariția în august 2000, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu. Mircea Tomuș revine ca redactor-șef, redacția incluzându
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
lui Ștefan Petică (1984) e o monografie în care se încearcă recuperarea unui premergător, în multiple sensuri, al literaturii interbelice. Biografia poetului e privită din unghiul operei, prin „descoperirea” aspectelor trecute cu vederea de criticii și istoricii literari anteriori: cultura remarcabilă, familiarizarea cu filosofia și poezia de ultimă oră, apetitul pentru ideile estetice, stăpânirea metodelor critice, sensibilitatea, suplețea și relativismul aprecierilor. Ca și atunci când analiza opera lui Zarifopol, se întrevede o tentativă de identificare cu ideile scriitorului asupra căruia își concentrează
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
Coșbuc (Homer, Odiseea), V. Bogrea (din lirica antică), Teodor A. Naum (Vergiliu, Eneida), Ștefan Bezdechi (din Tucidide), Ioan Georgescu (din Petőfi). În revistă a fost marcată comemorarea morții lui Dante și evocată figura lui Lev Tolstoi. T. a înfăptuit, cu remarcabilă consecvență, ceea ce și-a propus: să fie, având ca pivot Astra, în lupta culturală și națională, atât o „punte” între oamenii de rând și cărturarii Ardealului, cât și între aceștia și întreaga sferă de valori naționale. S. C.
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
și note privitoare la actualitatea literară ș.a.). Alături de poeziile cu caracter religios din „Luminătorul”, compuse în preajma primului război mondial, i-au apărut și altele, rod al experienței dure de pe frontul galițian, cum sunt și câteva povestiri. O contribuție cu totul remarcabilă este însă sinteza istorică Mișcarea culturală-socială în Basarabia după Unire (1918-1940), pe care nu a apucat să o vadă tipărită, dar o depusese într-o variantă dactilografiată la principalele biblioteci din țară. SCRIERI: Sub steagul străin (Povestire din vremuri grele
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
autorilor „clasici”. Astfel se întâmplă în Cincisprezece poeți (1968), în secțiunile de istorie literară din Carnet critic și din Istorie literară și poezie sau în lucrările monografice. De pildă, Cincisprezece poeți (pe copertă 15 poeți) cuprinde o serie de eseuri remarcabile, mai ales având în vedere perioada în care au fost scrise (începutul anilor ’60). Deși nu exclud unele exagerări (forțarea paralelismului între Eminescu și Bacovia, bunăoară), lecturile interesează încă prin acuratețea demonstrației și pertinența observațiilor, mai ales când e vorba
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
fie scris ceva ce nu există? Viitorul autor al Necuvintelor protestează și, ca urmare, rămâne repetent. Portăreii biografiei (oamenii documentului) au descoperit însă că elevul S. nu a rămas repetent în clasa întâi primară, ci a promovat, chiar cu note remarcabile. Respingerea scrierii e doar o fantasmă de-a lui. Lui S. i se potrivesc și alte fantasme care ies din comun. De pildă, aceea care face din el un campion la fotbal și la planorism. Adolescentul dorește nespus de mult
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
o postmodernitate pe care, în fapt, o inventează, alături de Marin Sorescu și Leonid Dimov. După Arghezi, Bacovia, Barbu și Blaga, S. este cel care schimbă într-o măsură considerabilă limbajul, temele și miturile lirismului românesc. Există la Nichita Stănescu un remarcabil farmec al „vorbirii”, al articulării discursului, al transparenței oraculare sau al obscurității oraculare, o inimitabilă, princiară gesticulație, un ceremonial de zile mari, un mod de „a face ordine” și de a stabili ierarhii printre cuvinte, printre lucruri, un mod de
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
atmosfera construită de prozator, cadrul colorat și viu, dens și profund, deloc decorativ ori superficial-etnografic, al vieții rurale. Culoarea locală nu este însă una închizătoare de perspectivă, limitând orizontul, ci participă la deschiderea către maxima generalitate a banalului particularizat, localist. Remarcabil este recursul la modalități expresive ori la particularități de viziune consubstanțiale cu universul existențial reconstituit, precum snoava populară sau fantasticul tradițional, mobilizate productiv în text, alături de procedările prozastice ale extremei modernități. Există și un mit al Imperiului, o componentă (ca
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
a unui iubit ce a părăsit-o, și prezentul, în așteptarea intervenției chirurgicale, dominat de neliniște. Cele două orașe, București, de unde pleacă Delia, și Roma, unde are loc operația, par străbătute de o tristețe și o descurajare asemănătoare. Un document remarcabil, de-a dreptul savuros este volumul Eu sînt ținta (1996), ce include interviul luat de T. lui Geo Bogza în intervalul „18 iulie 1992 (Snagov) - 14 septembrie 1993 (Spitalul Elias)”. Discuția este însoțită, de obicei, de câte un moto din
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist, adept al înnoirii mai ales la nivelul lexicului și al recuzitei imagistice. Fascinat de modernitate, ispitit și de postura militantă, permeabil la sugestii expresioniste, ca în remarcabilul poem Jazband cu lăutari țigani, a dat, în anii ’20 și ’30 din secolul trecut, o poezie asimilabilă unei anumite zone a avangardei interbelice românești. Cel mai „avangardist” text al său e, probabil, Madrigal icoană, mai ales prin punerea în
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Mai târziu, în 1926, i se va decerna Premiul Național pentru poezie. Autorul Baladelor vesele și triste se înscrie în poezia românească din secolul al XX-lea ca unul din puținii reprezentanți ai umorului liric. Spirit lucid, înzestrat cu o remarcabilă inteligență artistică, T. se definește în primul rând prin autoironie, prin cenzurarea propriilor sentimente. În același timp, se relevă ca poet al anotimpurilor, pastelist și miniaturist. În umorul lui se ascunde aproape totdeauna o notă de melancolie, uneori de tragism
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
a scris și proză, oscilând între schițe de tip I. L. Caragiale (O aventură) și evocarea naturistă sadoveniană (Țara de dincolo de negură). În volumul Scrisori fără adresă (1930), subintitulat „proză umoristică și pesimistă”, dominante rămân tot verva comică și spiritul parodic. Remarcabilă este Domnia lui Ciubăr-Vodă, inteligentă pastișă a stilului cronicarilor, împănat cu neologisme - acestea joacă un rol-cheie în mai toată opera lui T. -, autorul procedând la desolemnizarea lucrurilor sfinte, la „modernizarea” lor, de unde și efectul comic. A lăsat și o serie
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
este și o conferință din 1931, Cum am devenit ieșean, confesiune autobiografică, una din primele evocări ale cercului de la „Viața românească”. Deși nu se ridică la valoarea poetului, prozatorul T., mai ales ca memorialist, este notabil. G. Topîrceanu este un remarcabil poet liric și un mare artist, care în căutarea formelor corespunzătoare sufletului său se joacă cu degetul mic pe clapele unui pian, pe care, vrând, le-ar putea mișca într-o repezită și furtunoasă sonată. G. CĂLINESCU Nota definitorie a
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
ce îi sunt caracteristice. Se evită astfel inerția oricărei retorici, scepticismul autoironiei lasă gândului poetic o zonă stăpânită de posibil, aluzie, indirect și de vag: ceva, ca „un contur/ al lucrurilor ce mor spre dimineață.” Ciclul Nocturne închipuie „situații poetice” remarcabile tocmai pentru că sunt „banale și extraordinare” (Ștefan Aug. Doinaș), ceea ce le conferă aura trăitului și, prin deschidere simbolică, profunzime, o latură de mister. Nocturne, a doua carte, exploatează mai intens artificiul spațiului croit din repere simbolice, în care gesturi coregrafice
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
înfățișează echilibrat pe tot parcursul existenței publicației. Poezia va fi marcată și în T. de trei etape esențiale. Perioada 1957-1970 este dominată de ingerința obligatorie a realismului socialist, deși revista a produs, dincolo de subvalori și „valori” convenționale, destule realizări. Sunt remarcabile prezențele tinere, afirmate acum și în paginile publicației clujene: Nichita Stănescu, care debutează aici, la 17 martie 1957, cu un grupaj de versuri intitulat 1907, Ioan Alexandru, Angela Marinescu, Nicolae Prelipceanu, Matei Gavril, Vasile Igna, Horia Bădescu. S-au manifestat
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
exagerare, cum este întreaga dimensiune erotică a romanului. Mult mai reușite sunt deambulările prin spațiu și timp pe care Barto și J.T. le întreprind, reanimând un București interbelic în buna tradiție mateină. Căderea în lume (1987) reprezintă însă o revenire remarcabilă. Plasat de critică în imediata apropiere a Galeriei cu viță sălbatică, uneori chiar deasupra, romanul se distinge printr-o construcție mai strânsă, ca și prin eliminarea clișeelor ideologice. Se explorează, cu o îndrăzneală comparabilă cu aceea a lui Marin Preda
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Unity (1914-1920). Studiile și cercetările lui Emil Turdeanu, activitatea lui științifică și didactica au fost și sunt consacrate aproape în chip exclusiv culturii și literaturii române, aducând astfel în context mondial opere fundamentale ale medievisticii noastre; ele demonstrează o continuitate remarcabilă și o înaltă ținută, nu numai de ordin intelectual, dar și patriotic. DAN SIMONESCU SCRIERI: Trois mémoires sur Michel le Brave (în colaborare cu Al. Ciorănescu și Charles Göllner), București, 1938; La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
Patinoar, București, 1979; Un domeniu al meu, București, 1982; Astrele negre, București, 1983; Sintagmele nopții, București, 1987; Sonete din Nord, București, 1990; Ce mai e nou cu Apocalipsa, Timișoara, 1997; Climatul fulgerului, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Dan Ciachir, Un debut remarcabil, SPM, 1979, 470; Nicolae Ciobanu, Un elegiac modern, LCF, 1979, 14; Gheorghe Pituț, „Neobosita căutare a luminii”, LCF, 1979, 14; Ion Murgeanu, Ceva foarte aproape de torță, RMB, 1979, 10 864; Adrian Popescu, Ipostaze lirice, ST, 1979, 6; Laurențiu Ulici, Un
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
neam de țuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găești la literatură. Fără retur‚ VTRA, 1998, 7; Valentin F. Mihăescu, Spovedania unui păcătos, „Azi”, 1998, 26 octombrie; Dan Perșa, Jertfă și steag, TMS, 2000, 6; Tudor Cristea, Un roman remarcabil, „Litere”, 2001, 4; Cristina Ionică, „Lia Mora”, OC, 2001‚ 84; C. Rogozanu, Incest și naratologie, RL, 2001, 30; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 254-256; Daniel Cristea-Enache‚ Doi ochi albaștri‚ ALA‚ 2002‚ 605; Luca Pițu, Temele deocheate ale timpului nostru
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
a presiunii exercitate în țară la adresa lui T., oficialitatea orchestrând o campanie de presă de denigrare și „condamnare” a sa. Scriitorul răspunde prin alte texte date spre difuzare Europei Libere, eseuri politice de o radicalitate extremă. T. devine astfel cel mai remarcabil disident după Paul Goma. Hărțuit de autorități, depune în aprilie 1984 cererea pentru a fi lăsat să emigreze împreună cu familia. Autoritățile refuză să îi răspundă, iar după câteva luni T. i se adresează direct lui Nicolae Ceaușescu, printr-un memoriu
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]