11,123 matches
-
pentru evaluarea capacității vitale preoperatorii a fiecărui plămân. Primele intervenții chirurgicale cu sondă cu lumen dublu tip Carlens se efectuează după 1957, în majoritatea cazurilor inserția sondei de intubație efectuându-se sub anestezie locală. Tehnica este utilizată cu indicații relativ restrânse, mai ales în afecțiunile cu pericol mare de inundare intraoperatorie a plămânului decliv. Începând din 1995 se adoptă, în Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” un protocol de utilizare largă a sondelor cu lumen dublu, astăzi 80% din intervențiile chirurgicale pulmonare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
cratylean al numelui). În general, studiile se opun concepției semanticii clasice care nu recunoaște numelui propriu decât relația de denotație, și pledează pentru încărcarea cu semnificație, pentru spargerea rezistenței la sens a numelui propriu, pentru fondul cratilist minim sau mimologia restrânsă (François Rigolot), pentru "încărcarea", chiar "supraîncărcarea de sens" a numelui propriu în textul literar, nume supus demersului onomasiologic al romancierului și demersului semasiologic al lectorului (Christine Klein-Lataud). Detașarea de semantica referențialistă presupune adoptarea unei semantici interpretative pentru care sensul și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai bogate, despre care Biblia ebraică oferă o abundență de versiuni arhetipale. Rigolot se afiliază tezei lui Genette că există în înțelepciunea antică un fond cratilist care îl apropie, într-un sens, de atitudinea lingviștilor care acceptă existența unei mimologii restrânse. Întrebării care alimentează vechea dispută cu privire la sensul numelui propriu încearcă să răspundă Louis Hébert în Fondements théoriques de la sémantique du nom propre. Studiul numelui propriu - perceput diferit față de alte categorii de cuvinte, atât de către specialiști, cât și de nonspecialiști (nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și miza teoriei sale a cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului este total în afara rațiunii, chiar dacă este în afara logicului. Deși produce o "formulă a iraționalului", calea intectului ecstatic nu este irațională decât într-un sens restrâns al raționalității. Prin ideea intelectului ecstatic, Blaga face o încercare "de lărgire a cadrelor facultății noastre de înțelegere", așa cum s-a încercat de mai multe ori în istoria filosofiei 106, vrând ca "inteligența să primească în formule însuși iraționalul"107
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să renunțe la intelect, la rațiune, în felul în care proceda în epocă Henri Bergson 108. Deși face recurs la un element (antinomia, paradoxul) ce iese înafara canoanelor logicii clasice, acest lucru nu înseamnă abandonarea raționalității decât într-un sens restrâns al acesteia. În acest sens, în Cunoașterea luciferică 109, Blaga lămurește chestiunea raportului dintre irațional și rațional, angajându-se într-o analiză a problemei iraționalului 110. Cu această ocazie, el arată că "iraționalul" are un rol copleșitor, dominant în structura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concrete, pe când cunoașterea de tip II presupune intervenția în plus a factorilor stilistici, care îi conferă un caracter istoric și contextual. Prin aceasta, ea depășește limitele conceptului de cunoaștere obiectivă, intrând mai curând în zona creației. Operând cu un concept restrâns al cunoașterii, Kant nu a putut să vadă funcția de revelare de mistere a științei, latura ei constructivă sau teoretică și, implicit, lipsa ei de obiectivitate. Conceptul lucrului în sine este o dovadă în acest sens. El "este perceput de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o contradicție profundă care se reflectă, susține Drăgănescu, sub forma paradoxului MTM. Așadar, paradoxul MTM implică o realitate mai profundă. Aplicând modelul ontologic al inelului lumii materiale, acest paradox devine explicabil. El "nu este paradox decât în raport cu un model ontologic restrâns, adică la palierul universului închis...". Dacă îl raportăm la un model ontologic de genul celui care cuprinde ipoteza ortoexistenței, atunci devine "semnalul unei realități mai profunde"614. Aceasta înseamnă că paradoxul nu trebuie să mai fie o sperietoare pentru gândire
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu trebuie să mai fie o sperietoare pentru gândire. Paradoxul reflectă o limită a sistemului nostru de gândire numai într-un anumit cadru ontologic". El poate fi semnul unei alte realități, astfel că, deși face parte din sistemul cadrului ontologic restrâns, "este totodată și o deschidere a acestui sistem"615. Cred că apropierea de ideile lui Lucian Blaga sau de cele ale lui Basarab Nicolescu, după cum vom vedea, este destul de evidentă. Reîntorcându-se la cazul paradoxului MTM, Mihai Drăgănescu arată că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se abate de la principiile permanenței substanțiale", în condițiile în care conceptele inițiale ale științelor clasice au fost grav tulburate, iar microobiectul nu mai urmează legile clasice ale obiectului, înseamnă că "obiectul oarecare" al logicii clasice se referă la o clasă restrânsă, că regulile stabilite de Kant în logica transcendentală sunt doar suficiente, nu și necesare 788. Obiectul stabilizat, permanent, era domeniul logicii aristotelice. Noul spirit științific se confruntă, arată Bachelard, cu obiecte dinamice, "care n-ar avea, în repaus, nici o proprietate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că există nenumărate situații în care contradicțiile sunt acceptabile, mai mult, chiar necesare, astfel încât consideră că logica trebuie să cerceteze și condițiile în care o contradicție poate fi justificată 801. În multe cazuri, locul acordat principiului noncontradicției trebuie regândit sau restrâns: "principiul contradicției are o aplicare dificilă, variabilă, nuanțată și totodată marcată de un coeficient de îndoială"802. Încât, autorul conchide: "Dacă contradicția este o otravă pentru spirit, aceasta este o otravă necesară, la fel ca fosforul pentru creier. Trebuie să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noul spirit științific bachelardian își găsește cea mai bună reprezentare. Tot aici, antinomicul își află o deplină justificare, fiind una dintre diferențele cu care se înfățișează noua paradigmă. Reforma paradigmatică pe care o anunță Edgar Morin vizează, în sens mai restrâns, paradigma științei clasice, iar în sens mai larg, modul de gândire occidental din ultimele trei secole, pe care gânditorul francez îl numește "marea paradigmă a Occidentului"833. Prin ce se caracterizează "marea paradigmă a Occidentului"? După Morin 834, aceasta a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
avea totuși interese. După Regan, plantele și artefactele au interese în măsura în care le considerăm exemplarități ale genului lor sau ale tipului lor de prezență în lume. Astfel am deschide discuția cu privire la semnificația morală a acestei distincții. Replicii lui Regan la conceptul restrâns de interes propus de Feinberg i s-au alăturat Arbor, Taylor și Goodpaster 158, cu răspunsuri mai mult sau mai puțin similare. Rezultatul dezbaterii este sintetizat de Varner într-o definiție revizuită din perspectivă psiho-biologică a noțiunii de interes 159
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
case, un loc și un spațiu care nu este doar un spațiu fizic. Noi asociem anumite semnificații acestui loc. Tot noi putem construi ideea de comunitate și putem include în comunitate și altceva decât oamenii 267. În sensul cel mai restrâns prin natură înțelegem tot ceea ce nu este omenesc nici prin sine și nici prin origine. Așadar, excludem atât omenescul, cât și artificialul 268. Aceasta ar însemna atât că, din perspectiva a ceea ce este omenesc, natura este caracterizată prin straneitate, dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor generații viitoare, cum poate o persoană care nu există să facă o promisiune, astfel încât să fie îndeplinite condițiile de valabilitate ale unei obligații? Alternativa teoretică constă în redefinirea noțiunii de obligație. Astfel, putem defini obligația într-un sens mai restrâns, acela în care o persoană se obligă să ofere anumite servicii unor persoane pe care nu le cunoaște sau care nu s-au născut încă deoarece consideră că are datoria să facă acest lucru fără să pretindă ceva în schimb
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Ethics: An Introduction", www.igc.org/gadfly , data accesării 27 iunie 2015. 14 Vezi Hicham Stéphane Affeisa, "Preface", în Ethique de l'environnement. Nature, valeur, respect, Vrin, Paris, 2007. 15 În enumerarea acestor tendințe dezvolt o încercare de sistematizare mai restrânsă propusă de Luc Ferry, Le Nouvel Ordre Écologique. L'arbre, l'animal et l'homme, Grasset, Paris, 1992. 16 Pentru o discuție cu privire la înțelegerea eticii aplicate ca aplicare a eticii, vezi Valemtin Mureșan, " Este etica aplicată o aplicare a eticii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
determinării CTC constă în faptul că nu există rezultate fals pozitive, CTC fiind absente la subiecții sănătoși și în patologia pancreatică nemalignă [78]. Evaluarea CTC este considerată echivalentul surogat al biopsiei, având avantajul neinvazivității [69], iar într-un context mai restrâns reprezintă un marker surogat pentru prezența metastazelor [75]. Determinarea numerică a CTC are valoare și în urmărirea preși postoperatorie a pacienților cu CP. În cazurile de rezecție cu intenție curativă, numărul acestora scade, dar crește în cazul recurențelor [79]. Având
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
1). Chiștii conțin un lichid care poate fi clar, galben-pai, tulbure-purulent, uneori hemoragic, sau chiar brun (prin organizarea hemoragiei anterioare). în stadii inițiale, pot exista zone variabile de parenchim normal interchistic; în evoluție, acestea dispar, fiind sesizabile doar teritorii înguste, restrânse, de stromă fibroasă. B) MICROSCOPIA OPTICĂ îN ADPKD Chiștii apar la orice nivel al nefronului, de la tubii contorți la tubii colectori. Uneori, punctul de pornire poate fi capsula Bowmann; în aceste condiții, mici ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
intrase într-o periculoasă derivă politică! Atâta neînțelegere a nevoilor specifice modului nomad de viață nu putea veni decât dintr-o indiferență și ignoranță condamnabile. Acum priceperea lui era chemată să remedieze pe cât posibil lucrurile, deși în cadrul unui buget foarte restrâns; era vorba de a crea un spațiu al vastității și rătăcirilor pasionale în interiorul limitelor unei recunoașteri sociale modice a locatarilor. Nu un labirint dedalic, în care libertăți intolerabil de mari să se lovească neapărat de un zid, ci mai mult
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să rătăcească întrebător prin cotloanele întortocheate ale propriei conștiințe în încercarea de a restabili contactul cu un eventual dezmoștenit exilat în străfundurile ei și, poate, desfigurat de neiubire. Se face mult caz de felul imprevizibil cum survin evenimentele în sens restrâns - acela de fracturi în unghi ascuțit ale unui parcurs individual. Preferința pentru surpriză e creată de magia depărtării. Ne reconfortează credința că obstacolele ce ni se ivesc brusc în cale ar avea o proveniență misterioasă, în loc să fie clădite pe cât de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
esența evenimentelor, proceselor, fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau în mod independent. În sens mai larg, metoda este o practică raționalizată, o generalizare confirmată de experiența curentă sau de experimentul psihopedagogic și care servește la transformarea și ameliorarea naturii umane. În sens restrâns, metoda este o tehnică de care profesorul și elevii se folosesc pentru efectuarea acțiunii de predare-învățare; ea asigură realizarea în practică a unei activități proiectate mintal, conform unei strategii didactice. Deci, metoda pune în evidență o modalitate de lucru, o
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
se creează diferite stări de tensiune interioară care duc la cea mai importantă modalitate de învățare, cea prin descoperire. ”Cum influențează diferiți substituenți aciditatea fenolului?” “Cum influențează structura aminelor, bazicitatea acestora?” b) Întrebarea - problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restrânsă ca dificultate sau complexitate , abordând de regulă o singură chestiune. Nu urmărește răspunsuri predeterminate și nici nu reclamă simple expuneri ale faptelor, ci trebuie să trezească curiozitatea intelectuală, dorința de a găsi răspunsul. Se deosebesc de întrebările folosite la lecțiile
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
exprimate în principalele limbi de circulație internațională în funcție de prioritățile și caracteristicile reformelor învățământului și ale educației. În sensul cel mai larg, curriculum semnifică întreaga experiență de învățare dobândită în contexte educaționale formale, non formale și informale. În sensul cel mai restrâns (sensul tradițional), curriculum semnifica conținuturile învățării, obiectivate în planuri de învățământ, programe și manuale : 1. cursurile oferite de o instituție educaționala; 2. un set de cursuri ce constituie o arie de specializare Termenul de conținut curricular se referă la anumite
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
sursă și influență - mult prea comune și generale, considerate adesea cvasi-sinonime. În concepția Grupului Tel Quel din anii 60, intertextualitatea este o problemă cu caracter general și implicit, coextensivă discursului (Roland Barthes utiliza conceptul de "intertext infinit"). Intertextualitatea în "sens restrâns" În sens restrâns, intertextualitatea/ intertextul iau forma citatului, a aluziei, a clișeului. Citatul devine "blazon" al enunțului, în relația text-paratext. În ultimele decenii, intertextualitatea s-a dezvoltat ca un procedeu de succes (Mihăilă, 1985; S. Dumistrăcel, 2006; M.C. Cătănescu, 2007
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mult prea comune și generale, considerate adesea cvasi-sinonime. În concepția Grupului Tel Quel din anii 60, intertextualitatea este o problemă cu caracter general și implicit, coextensivă discursului (Roland Barthes utiliza conceptul de "intertext infinit"). Intertextualitatea în "sens restrâns" În sens restrâns, intertextualitatea/ intertextul iau forma citatului, a aluziei, a clișeului. Citatul devine "blazon" al enunțului, în relația text-paratext. În ultimele decenii, intertextualitatea s-a dezvoltat ca un procedeu de succes (Mihăilă, 1985; S. Dumistrăcel, 2006; M.C. Cătănescu, 2007) în limbajul jurnalistic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și metafore specifice/ individuale. Metaforele - generice supraordonate, având o sferă largă de cuprindere generează numeroase subansambluri de metafore specifice care mențin parțial, caracteristicile conceptului supraordonat, în baza unei relații logice. Metafora generică stabilește relații ierarhice, identifică conceptele metaforice cu sferă restrânsă, ca aparținând aceleași clase subordonate. "Pnoumoconioză" (cf. fr. pneumoconiose, n.f.) este o metaforă-generică formată prin interacțiune: constă în fuziunea dintre două modele preconceptuale distincte care permit apariția unui nou concept [ gr. πνεΰμα, -ατος (s.n.), aer, plămân + gr. κόνις, - εως (s.f.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]