8,987 matches
-
comună care să desemneze reușita școlară pentru întreaga populație; cea pe care o vizăm este media claselor V-VII. TABELUL 7.3. Corelațiile dintre mediile claselor V-VIII ale absolvenților gimnaziului și rezultatele lor globale din clasele V-VIII, respectiv reușita la testul național Media clasa a V-a Media clasa a VI-a Media clasa a VII-a Media clasa a VIII-a Corelații Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
că criteriul de repartizare în licee sau școli de arte și meserii a fost constituit de media aritmetică dintre punctajul la testul național și media globală din gimnaziu. Media de la finele clasei a VIII-a corelează cel mai puternic cu reușita la testul național, lucru firesc dacă ne gîndim că nivelul de pregătire la care a ajuns elevul în preajma acestui examen este cel mai relevant pentru performanța pe care o va înregistra. Acest fapt nu ne ajută, însă, în ideea de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de pregătire la care a ajuns elevul în preajma acestui examen este cel mai relevant pentru performanța pe care o va înregistra. Acest fapt nu ne ajută, însă, în ideea de a găsi o variabilă susceptibilă de a fi folosită în locul reușitei la testul național pentru toți elevii, deci și pentru cei care au finalizat doar clasa a VII-a. În tabelul 7.4 ne propunem să estimăm în ce măsură media generală din clasele V-VII, cunoscută pentru toți elevii, poate fi folosită
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
elevii, deci și pentru cei care au finalizat doar clasa a VII-a. În tabelul 7.4 ne propunem să estimăm în ce măsură media generală din clasele V-VII, cunoscută pentru toți elevii, poate fi folosită ca o măsură obiectivă a reușitei școlare. TABELUL 7.4. Corelațiile dintre mediile generale ale elevilor de clasa a VIII-a și reușita lor la Testul național Corelații Media generală V-VIII Media test național Media repartizare Media generală V-VII Coef. corel. Nr. subiecți Coef
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ne propunem să estimăm în ce măsură media generală din clasele V-VII, cunoscută pentru toți elevii, poate fi folosită ca o măsură obiectivă a reușitei școlare. TABELUL 7.4. Corelațiile dintre mediile generale ale elevilor de clasa a VIII-a și reușita lor la Testul național Corelații Media generală V-VIII Media test național Media repartizare Media generală V-VII Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Media clasa a VIII-a 0
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cea de la testul național r = 0.83, apoi cea generală V-VIII r = 0.82, iar cea din clasele V-VII corelează la nivelul r = 0.80. Diferența dintre varianța explicată de media generală din clasa a VIII-a în raport cu reușita la testul național și cea explicată de media generală V-VII este mai mică decît 5%. Oricum, nu este de neglijat faptul că 36% din varianța performanței la testul național nu poate fi explicată prin media din primii trei ani
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
faptul că 36% din varianța performanței la testul național nu poate fi explicată prin media din primii trei ani ai ciclului gimnazial. Dacă vom judeca lucrurile nu în termeni de surprindere obiectivă a nivelului de pregătire al elevilor relevat de reușita la testul național, ci în funcție de criteriul de repartizare a acestora la licee sau școli de arte și meserii, observăm că nivelul corelațiilor cu mediile vizate mai sus este sensibil mai ridicat. De data aceasta media din clasele V-VIII corelează
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
doar 13,5% din varianța respectivei variabile. Concluzia noastră este aceea că deși există deosebiri de severitate a notării elevilor între cele cinci instituții de învățămînt, evidențiate prin anvergura diferită a diferențelor dintre mediile globale pe ciclul de studii și reușita la testul național, erorile introduse nu impietează major asupra obiectivelor pe care ni le-am propus în cercetare. În plus, dacă în loc de media claselor V-VIII alegem să comparăm reușita la testul național cu media clasei a VIII-a, diferențele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a diferențelor dintre mediile globale pe ciclul de studii și reușita la testul național, erorile introduse nu impietează major asupra obiectivelor pe care ni le-am propus în cercetare. În plus, dacă în loc de media claselor V-VIII alegem să comparăm reușita la testul național cu media clasei a VIII-a, diferențele sînt aproape aceleași, ceea ce ar însemna că pe această ultimă treaptă a gimnaziului profesorii tind să-și aprecieze elevii cvasi-uniform, indiferent de școala în care învață. Excepția rămîne Colegiul Bethlen
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
rămîne Colegiul Bethlen Gabor unde, după cum spuneam, mai mulți elevi cu rezultate bune în clasa a VIII-a nu au fost cuprinși în baza de date a inspectoratului. După ce am făcut cîteva precizări privitoare la variabila aleasă pentru a desemna reușita școlară a elevilor, vom prezenta modul în care populația vizată de noi este caracterizată din perspectiva celor două axe prin care a fost definită fuziunea/autonomia internă a familiei și închiderea/deschiderea spre exterior a acesteia. Menționăm că unii itemi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a fost definită fuziunea/autonomia internă a familiei și închiderea/deschiderea spre exterior a acesteia. Menționăm că unii itemi ai chestionarului aplicat în Elveția au fost simplificați și, de aceea, comparația e dificil de realizat. MODELE DE COEZIUNE FAMILIALĂ ȘI REUȘITĂ ȘCOLARĂ Prima dintre întrebările chestionarului vizînd modelul de coeziune familială s-a referit la modul în care cuplul parental privește utilizarea resurselor materiale, a timpului în cadrul familiei, la consensul existent privind diferite aspecte ale vieții familiale. Părinții puteau să aleagă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în cercetarea realizată în Elveția răspunsurile subiecților referitoare la modelul de coeziune familială nu au fost analizate separat, construindu-se direct indicatorii sintetici, noi am dorit să surprindem posibilele relații dintre opțiunile mamelor privitoare la fiecare aspect în parte și reușita școlară a copiilor lor, surprinsă pe o scală în care mediile generale din clasele V-VII au fost grupate în patru categorii. În tabelul 7.7 sînt relevate aprecierile făcute de către mame privitor la caracterul fuzional al grupului familial, respectiv
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în patru categorii. În tabelul 7.7 sînt relevate aprecierile făcute de către mame privitor la caracterul fuzional al grupului familial, respectiv cele referitoare la deschiderea acestuia față de spațiul social exterior familiei. Datele sînt prezentate separat în interiorul celor patru categorii de reușită școlară și per global. Observăm că aspectul fuzional, caracteristic la un nivel înalt tuturor familiilor, nu implică diferențe importante între cele patru grupuri de reușită școlară. Singura diferență mai notabilă apare în ceea ce privește importanța acordată serviciului soției: mamele copiilor cu medii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acestuia față de spațiul social exterior familiei. Datele sînt prezentate separat în interiorul celor patru categorii de reușită școlară și per global. Observăm că aspectul fuzional, caracteristic la un nivel înalt tuturor familiilor, nu implică diferențe importante între cele patru grupuri de reușită școlară. Singura diferență mai notabilă apare în ceea ce privește importanța acordată serviciului soției: mamele copiilor cu medii între nouă și zece consideră în mai mare măsură că activitatea profesională feminină are o importanță în sine, reprezentînd o condiție a împlinirii personale și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și zece consideră în mai mare măsură că activitatea profesională feminină are o importanță în sine, reprezentînd o condiție a împlinirii personale și a bunei funcționări a cuplului. Ținînd seama de faptul că, după cum vom vedea, mamele avînd copii cu reușită școlară ridicată au și un nivel de pregătire mai ridicat, aspectul pare firesc: o profesiune intelectuală presupune, în sine, anumite satisfacții independente de cele materiale. TABELUL 7.7. Relația dintre opțiunile mamelor pentru fuziunea familială, respectiv pentru deschiderea acesteia spre
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
au și un nivel de pregătire mai ridicat, aspectul pare firesc: o profesiune intelectuală presupune, în sine, anumite satisfacții independente de cele materiale. TABELUL 7.7. Relația dintre opțiunile mamelor pentru fuziunea familială, respectiv pentru deschiderea acesteia spre exterior și reușita școlară a copiilor Media generală 5-7 [4 categorii] sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Total Opțiunile mamei pentru FUZIUNE N % N % N % N % N % Banii sînt gestionați în comun 43 91% 65 89% 87 89% 132 90% 334 90
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de noutate accentuată 43 30% 66 27% 87 39% 133 54% 336 41% Viața profesionala e sursă de noi experiențe 43 26% 66 26% 86 36% 132 45% 334 36% Deschiderea familiei către exterior pare a fi mai relevantă pentru reușita școlară a tinerilor: interesul accentuat pentru informațiile de natură socială și politică al părinților este sensibil mai prezent în cazul în care copiii lor au medii cuprinse între nouă și zece. De asemenea, pentru același grup de elevi, părinții sînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai accentuată în familiile ai căror copii au rezultatele cele mai bune, chiar dacă diferența în raport cu media este destul de mică. Părinții elevilor cu rezultate slabe sînt caracterizați doar de implicarea minimală în problemele comunității. Deschiderea familiei spre exterior este relevantă pentru reușita școlară doar din perspectiva valorizării muncii intelectuale, a interesului și implicării în sfera socialului și politicului, a disponibilității pentru noutate. Aceste aspecte sînt caracteristice în mai mare măsură familiilor cu un nivel cultural ridicat. Am ilustrat, în tabelul 7.8
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Am ilustrat, în tabelul 7.8, diferențele între nivelele medii de instruire ale părinților calculate pentru fiecare categorie de performanță școlară în care se încadrează copiii acestora. TABELUL 7.8. Numărul mediu de ani de școală ai părinților în funcție de nivelul reușitei școlare a copiilor lor Media generală 5-7 [4 categorii] sub 7 7-7,99 8-8,99 9-10 Total N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. Nr. mediu ani de școală ai TATĂLUI 43 11,0 67 11,3
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
336 Procent valid 33.6 30.7 16.4 12.5 3.0 3.6 0.3 100 Procent cumulat 33.6 64.3 80.7 93.2 96.1 99.7 100.0 Indicatorii astfel construiți nu corelează cu reușita școlară în timpul primilor trei ani de gimnaziu și nici cu scorul obținut la testul național, fapt care era de așteptat avînd în vedere datele prezentate în tabelul 7.7. Tendința spre autonomie a fost considerată existentă (în cercetarea elvețiană) dacă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
unor familii și nu încadrarea acestora în niște modele ideale, utile doar delimitărilor conceptuale. Prezentăm, mai jos, distribuțiile de frecvență ale celorlalți doi indicatori care desemnează închiderea, respectiv deschiderea spre exterior a grupului familial. În acest caz vom calcula și reușita școlară medie a elevilor pentru fiecare categorie desemnată de numărul de opțiuni ale mamelor. TABELUL 7.10. Distribuțiile de frecvență pentru indicatorii sintetici ai deschiderii, respectiv închiderii familiei spre exterior Nr. alegeri exprimînd DESCHIDEREA familială spre exterior 0 1 2
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dintre cele șase posibile. Observăm că performanța copiilor diferă în funcție de numărul de opțiuni ale mamelor pentru itemii care desemnează deschiderea familiei spre exterior. Deși relația nu este liniară, deschiderea spre comunicarea cu exteriorul este, în mod evident, asociată pozitiv cu reușita școlară a elevilor. Pentru mai multă claritate vom prezenta, în diagrama 7.1, modul în care au fost clasificate familiile în cele patru tipuri de coeziune familială descrise atunci cînd au fost precizate conceptele cu care se operează în analiza
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a opțiunilor lor reduse de a-și petrece timpul liber într-un mod care să presupună experiențe inedite. Deoarece aspectul asupra căruia vom pune mereu accentul în prezentarea rezultatelor cercetării îl reprezintă factorii asociați cu un nivel mai ridicat al reușitei școlare, am testat dacă între modelul de coeziune familială și performanța elevilor există vreo legătură. TABELUL 7.11. Reușita școlară medie a elevilor în funcție de modelul de coeziune a familiei din care provin TIPUL DE COEZIUNE FAMILIALĂ TOTAL Companional Bastion Paralel
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
aspectul asupra căruia vom pune mereu accentul în prezentarea rezultatelor cercetării îl reprezintă factorii asociați cu un nivel mai ridicat al reușitei școlare, am testat dacă între modelul de coeziune familială și performanța elevilor există vreo legătură. TABELUL 7.11. Reușita școlară medie a elevilor în funcție de modelul de coeziune a familiei din care provin TIPUL DE COEZIUNE FAMILIALĂ TOTAL Companional Bastion Paralel Asociație Număr de indivizi 91 123 68 47 333 Media claselor V-VII 8.67 8.27 8.19
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
44 Număr de indivizi 39 47 30 19 137 Media test național 7.51 7.32 7.12 8.05 7,43 Se observă că apartenența la familiile de tip Asociație și Companional oferă o șansă în plus atît în ceea ce privește reușita în ciclul gimnazial, cît și la testarea națională. În tabelul 7.8 am relevat, deja, relația dintre reușita școlară a copilului și nivelul de studii al părinților. Ne punem întrebarea dacă apartenența la categoriile desemnate de cele patru modele de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]