5,285 matches
-
se ia dimineața, Înainte de dejun, prânz și cină. Consum de hrean, morcovi, ridichi, usturoi, varză, salate. Un remediu des folosit constă În propolis, administrat ca atare, prin mestecare sau În amestec cu polen și miere de albine. Ceai de cimbru, roua cerului, rostopască, scai vânăt și anason, În părți egale, o linguriță la cană. Ceai din muguri de alun, o linguriță la cană. Se beau 2 căni pe zi, dimineața pe nemâncate și seara, Înainte de culcare. Rețetele unor specialiști: medici și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oră Înainte de mese. Lăptilor de matcă, 10-50 mg, zilnic, timp de 20-40 de zile, sub formă de drajeuri, ținute sub limbă. Când emfizemul este Însoțit de broșită, se folosește infuzia realizată dint-un amestec, În părți egale, din următoarele plante: cimbru, roua cerului, rostopască, scai vânăt și anason. Se pune o linguriță la infuzat, 20 de minute. Se consumă o cană pe zi În mai multe reprize, Îndulcit cu miere de albine de tei. Miere de albine de tei, de flori de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la unirea pe stern a celor 2 clavicule, În sensul acelor de ceasornic; Masaj al punctelor care se află pe tălpi, la marginea internă a scobiturii, 5 minute, de 2 ori pe zi, În sensul Înșurubării. ABCESUL PULMONAR Infuzie din roua cerului și lichen de piatră, 2 lingurițe din acest amestec la o cană de apă clocotită. Se beau 2 căni pe zi, dimineața și seara, Îndulcite cu miere de albine. Cura durează o lună. Cură de usturoi: 250 g de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
devine brună. Se pun picături În ochi de mai multe ori pe zi, ultima seara, la culcare. Se suflă În ochi, praf de zahăr candel. Spălări cu fiertură de scânteiuță, flori de trandafir, de frunze de spin haiducesc sau cu rouă de pe flori ori de pe pelin. CONJUNCTIVITE Cepe tăiate mărunt, amestecate cu miere de albine și fierte cu lapte de vacă proaspăt. Se spală ochii și se pun comprese. Ceai de valeriană sau de flori și frunze de sânzâiene (drăgaică), o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se manifestă prin Înroșirea ochilor, lăcrimare puternică, mâncărime, "arșiță În lumina ochilor", junghiuri la tâmple și Înțepături În privire. Comprese cu apă rece, cu ceai de mușețel, de albăstrele, de dedițel, isop, lumânărică, nalbă mare, sita zânelor și sulfină, cu rouă adunată de pe spini "voinici" ori cu lapte de mamă. Spălături cu apă de viță de vie și comprese, de 2-3 ori pe zi, ultima, seara la culcare. În caz de "peri răi", boală caracterizată prin umflături ale conjuntivitei datorită iritării
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la rădăcina unui fir de păr de la gene, cauzat de lipsa igienei. Comprese cu apă rece; abureală, picături de apă de viță de vie, fierturi de cozi de cireșe, zeamă din frunze verzi de frasin, limba oii, nalbă mare, mușețel, rouă adunată dimineața de pe flori, Înainte de răsăritul soarelui, fierturi de sita zânelor. Oblojeli cu pastă din busuioc și rădăcină de pătrunjel, Îngroșată cu puțină făină; ceapă coaptă sau prăjită În ulei; ceară de albine, sămânță de cânepă pisată, miere cu usturoi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
podbal proaspete, zdrobite. DURERI DE OCHI Se manifestă prin Înroșirea ochilor, usturimi și senzația de nisip În ochi. Apar din lipsa unei igiene normale, din curent rece sau din lovituri. Comprese din pânză curată sau tifon, umezite cu apă rece, roua de pe florile plantelor medicinale, lapte de vacă, chișleag, rachiu de drojdie sau vin alb, cu lapte de mamă. Pentru a nu suferi de ochi, lehuzele stropeau ochii copiilor cu laptele matern. Oblojeli cu albuș de ou crud bătut bine; cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sălbatic, din semințe de busuioc, de cimbrișor, de coada boului, de crăițe, de lemnul Domnului, lumânărică, frunze de măr dulce, de măturică, mierea ursului, nalbă, ocheșele, Poala Sântămăriei, coajă de soc, de șovârf, de sulfină. Ochii se mai clătesc cu roua adunată de pe frunzele de brusture, de porumb, de pe spini ( În special de pe spin voinicesc), cu zeamă de crini sau apă de trandafiri. 50 g de miere de albine și 9 fire de cuișoare, se pun Într-o sticlă, se fierb
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
face prin dispersie, În sensul Înșurubării. Alte tratamente naturiste pentru varice și flebită. Dușuri și turnări alternative de apă (calde sau reci) pentru antrenarea vaselor sanguine. Apa este un uimitor, ieftin și ușor mijloc de circulație sanguină. Plimbări desculț prin rouă și prin apă. 100 Comprese cu brânză de vaci, aplicate pe gambele dureroase. Compresele trebuie Învelite cu o țesătură de lână sau cu un prosop gros, circa 2 ore. Comprese cu nămol vulcanic sau cu argilă, făcute un terci mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și sare, cu borș proaspăt de tărâțe de grâu, cu leșie din ciocălăi, cu oțet, soluție de piatră acră, rachiu de tescovină, spirt medicinal, spuză de cenușă din lemn de tei, cu țipirig (amoniac) amestecat cu unt de migdale, cu rouă de pe flori. Spălături cu fiertură de boz verde, de buruiana de blânde, de arsenică, de rădăcină de brusture fierte În apă și tărâțe de grâu, cu saramură În care s-au pus frunze, flori și tulpini de busuioc, cu ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vie și volovatic. Oblojeli cu frunze și scoarță de arin, fierte și amestecate cu cenușă, cu cimbrișor de pădure sau cimbru de câmp, cu cimbru de grădină, calapăr, cel pierit, șovârv, cu flori de ciuboțica cucului amestecate cu spumă dulce, rouă de laur, zeamă de lemnie, lemnul Domnului, cu mlădițe de măr dulce, mentă neagră uscată și măcinată, cu pelin amestecat cu smântână proaspătă, din pământ de la prun negru. Alifii din lapte dulce și sămânță de cânepă pisată, din fasole negre
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nesărat sau cu lapte scurs din planta laptele câinelui, cu suc din coajă de nucă verde, după ce s-a spălat pecinginea cu zeamă de rostopască; cu rădăcină și frunze pisate de ștevie; cu rădăcină de ștevie, usturoi și sare, cu rouă de plante, cu fiertură de coada calului și sânzâiene. Pe zona afectată se aplică, adesea, o măslină fără sâmbure, coaptă În spuză. CĂDEREA PĂRULUI (alopecie, chelie) Pentru Încetinirea și oprirea căderii părului de pe cap, de-a lungul vremii, În medicina
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mărar. INSOMNIE (nesomn) Pentru un somn liniștit, odihnitor și "cap limpede", se consumă ceapă crudă seara, Înainte de culcare. Copilului care are somn agitat i se pune pe cap o bucată de pânză curată sau un pansament de tifon, Îmbibat cu roua dimineții de la flori de câmp. Băi de flori de fân, seara, la culcare. Înainte de culcare, beți ceai din frunze de gutui. Frecționarea capului cu un prosop muiat În apă cu oțet. Se vor frecționa bine și tălpile, care nu vor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și să bea dimineața, pe nemâncate, cât de cald, iar de va fi la țară, să caute un pumn de secară, să fiarbă și să bea. Pentru tuse: să afume un burete de cruce, acoperit la cap. Pentru tuse măgărească: rouă de pe grâu din ziua de Ispas, până nu răsare soarele, să strângă pe o cârpă curată Într-o sticlă și să bea, pe nemâncate. Pentru tuse: vâsc de păr, burete de pe cruce, 50 dramuri de stafide, o litră (un kilogram
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mării” (De altfel). Odată cu trecerea timpului se observă că poetul glisează dinspre modelul Ahile către cel al lui Ulise, asumându-și pe parcurs paradigma orfică: „Ce mult îi semănam, de-acum / O, și cât mi se părea de străin”. Volumul Rouă medievală (1996) se deschide, dantesc, cu precizarea metaforică a vârstei spirituale a autorului, aflat „în zenitul vieții” ca un „cerc, un alburiu disc”. Aici se adună teme majore: moartea, neputința atingerii idealului, dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
limbajului, ci obține performanțe în linia discursului șaizecist: „Un bulgăre, / Un meteorit, ciudat, de oseminte, / Plesnind pe scoarța pământului”. El se rostește în termeni esențiali, grav și împăcat cu destinul. SCRIERI: Cercuri de aur, Timișoara, 1986; Ora crepusculară, București, 1993; Rouă medievală, Cluj-Napoca, 1996; Țărmul himerei, Oradea, 1998; A doua paranteză, Iași, 1999; Gheorghe Grigurcu, Dialoguri crude și insolite realizate de Grigore Scarlat, Iași, 1999; Prizonier în deșert, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Nae Antonescu, „Cercuri de aur”, ST, 1987, 1; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Maria-Elena Ganciu, Lamentarea poetului și a poeziei, ECH, 1993, 6; Mircea A. Diaconu, Melancolii cerebralizate, „Bucovina literară”, 1994, 1; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Țepelea, O linie a echilibrului și a candorii, „Unu”, 1996, 7-8; Titu Popescu, „Rouă medievală”, „Observator” (München), 1996, septembrie-octombrie; Nicolae Savin, Mic tratat despre rouă, VTRA, 1996, 10; Ștefan Melancu, Contemplația elegiacă, APF, 1997, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Dualități lirice, VR, 1997, 5-6; George Vulturescu, „Rouă medievală”, PSS, 1997, 7-8; Augustin Cozmuța, Himera ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
A. Diaconu, Melancolii cerebralizate, „Bucovina literară”, 1994, 1; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Țepelea, O linie a echilibrului și a candorii, „Unu”, 1996, 7-8; Titu Popescu, „Rouă medievală”, „Observator” (München), 1996, septembrie-octombrie; Nicolae Savin, Mic tratat despre rouă, VTRA, 1996, 10; Ștefan Melancu, Contemplația elegiacă, APF, 1997, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Dualități lirice, VR, 1997, 5-6; George Vulturescu, „Rouă medievală”, PSS, 1997, 7-8; Augustin Cozmuța, Himera ca o ultimă paranteză, „Graiul Maramureșului”, 1998, 21 iunie; Alexandru Pintescu, „Țărmul himerei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
echilibrului și a candorii, „Unu”, 1996, 7-8; Titu Popescu, „Rouă medievală”, „Observator” (München), 1996, septembrie-octombrie; Nicolae Savin, Mic tratat despre rouă, VTRA, 1996, 10; Ștefan Melancu, Contemplația elegiacă, APF, 1997, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Dualități lirice, VR, 1997, 5-6; George Vulturescu, „Rouă medievală”, PSS, 1997, 7-8; Augustin Cozmuța, Himera ca o ultimă paranteză, „Graiul Maramureșului”, 1998, 21 iunie; Alexandru Pintescu, „Țărmul himerei”, PSS, 1998, 5-6; Titu Popescu, „Țărmul himerei”, „Observator” (München), 1998, octombrie-noiembrie; Nae Antonescu, Profil - Grigore Scarlat, „Discobolul”, 1999, 19-20; Alex.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
De la numărul 2-3/1920 își schimbă numele în „Ploieștii literari”, de la numărul 5/1920 subtitlul „Revistă literară” devine „Revistă bilunară ilustrată. Artă. Literatură. Știință”, iar odată cu intrarea în cel de-al doilea an de apariție survine ultima modificare: „Stropi de rouă. Revistă enciclopedică bilunară”. Dezideratul exprimat de redactori în deschiderea primului număr, acela de a publica „novele, amintiri, versuri, schițe umoristice și de a căuta să obțină concursul scriitorilor noștri de valoare”, îi determină ulterior să solicite „corespondenți harnici pentru locurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]
-
Duiliu Zamfirescu, iar în 1883 făcea parte din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul unui anumit public și, susținute de muzică, romanțele sale au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
proză și a lăsat câteva prelucrări din lirica lui Goethe, Heine, Lenau, François Coppée, Sully Prudhomme. SCRIERI: Rime pierdute, Craiova, 1881; Poezii complecte, precedate de o scrisoare de V. Alecsandri, pref. G. Sion, București, 1883; De-ale inimei, Iași, f.a.; Rouă și brumă, București, 1900. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 469, Ist. lit. (1982), 531; Dicț. lit. 1900, 775; Cioculescu, Itinerar, IV, 164-168; Dicț. scriit. rom., IV, 205. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
frumosul, puritatea, armonia vieții rurale, fiind încântați de minunățiile pe care le poate oferi spațiul rural românesc. Turistul poate admira în voie un cer plin de o puzderie de stele, pajiști înverzite, năpădite de flori de câmp sau pline de roua dimineții ori se poate bucura de ospitalitatea țăranilor și de obiceiurile gastronomice. Totodată, spațiul rural este păstrătorul unor vechi tradiții și obiceiuri, uitate de orășeanul de rând, care, odată reîntors în sat, se poate bucura de manifestările populare, de târgurile
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
și trebuie să o privești cu mare atenție: altfel, pierzi nuanțele, surprizele, schimbările, varietatea retrasă în colțuri obscure. Încordarea însăși a ideii e marcată de stilul conversațional, „abstract” și reflexiv până la proză. Misterioasele viziuni despre oraș ar putea fi, dacă roua harului ar arde pe blocuri, și mai impresionante, și mai convingătoare. NICOLAE MANOLESCU În mod paradoxal, teatrul lui Vișniec, deși ține de literatură prin materialul de construcție ce rămâne, totuși, cuvântul, este un teatru transverbal ce comunică nu prin autonomia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Simțualist în toată fibra sa lirică, Bolintineanu are ca țintă dominantă seducția, indiferent prin ce mijloace retorice. Un poem care prin simbolurile lui îi anticipează pe Eminescu și Ion Barbu (din poema Riga Crypto și lapona Enigel este Domnul de rouă: "Cu tot coșmarul de convenții ("luna ca o sferă, dupe-o stîncă verde", "copila jună" cu părul bălăior ce trece "plaiul dalb" etc.), Bolintineanu figurează aici un mare mit poetic, acela din Strigoii și alte poeme plutonice. Lero-împărat iubește o scită
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]