23,741 matches
-
le-ar putea fi adăugate altele, tot din operele unor preoptzeciști, precum Marin Sorescu sau oniricii Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a. În Poetica postmodernismului (1996) Liviu Petrescu face referiri nu numai la proza optzecistă, ci și la Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu, la romanele lui Paul Georgescu, la Corn de vânătoare de Al. Ivasiuc și chiar la Huliganii de Mircea Eliade, scrieri în care depistează manifestarea uneia sau alteia din trăsăturile ce vor defini poetica p. Trebuie însă menționat
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
culturale și editoriale românești. Debutează în 1958 la „Steaua”. Colaborează la „Tribuna”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Orizont” ș.a. Prima carte de poezie, Povestire cu fantome, îi apare în 1968, urmată de volumele Spectacol de pantomimă (1970), Ovăzul sălbatic (1974) și Nașterea nostalgiei (1984). Făcând parte - alături de Cezar Baltag, Mircea Ivănescu și Petre Stoica - din grupul de poeți lansați de A. E. Baconsky în anii ‘50 în paginile revistei „Steaua”, M. este unul dintre scriitorii a căror operă, caracterizată
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
în timp ce priveam / cum zburdă scânteile pe apă / am scris primul poem.” Seninătatea și echilibrul noii vârste de aur sunt tulburate însă de ecourile traumatizante ale unei istorii convulsive, care induc neliniște și angoasă - trăiri ce formează substanța versurilor din Ovăzul sălbatic: „Cine-mi va răspunde? / Și de unde? Iată zilele curg, / ca apele curg, / ca norii se destramă timpul meu, / și cerul parcă pregătește / definitivul meu amurg.” Celălalt filon al inspirației poetice al lui M. este ludic și ironic: intelectual de mare
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
românesc și european. De asemenea, cultura română contemporană îi datorează unele dintre cele mai bune traduceri ale unor opere de referință din Stendhal, Marcel Brion sau André Malraux. SCRIERI: Povestire cu fantome, București, 1968; Spectacol de pantomimă, București, 1970; Ovăzul sălbatic, București, 1974; Rousseau Vameșul, București, 1975; Casa dintre portolaci (în colaborare cu Ruxandra Berindei), București, 1976; Între relativ și absolut, București, 1979; Toulouse-Lautrec, București, 1980; Întoarcerea lui Ulise, București, 1982; Gheorghe I. Anghel, București, 1984; Nașterea nostalgiei, pref. Mircea Scarlat
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
responsabil de redacție. Debutează, cu versuri, în paginile revistei „Tânărul scriitor” (1952), iar editorial, cu volumul de reportaje Orizonturi dobrogene (1964), urmat, după câțiva ani, de placheta Ceasul umbrei (1969). Un succes de public oarecum neașteptat a avut romanul Golful sălbatic (1977). Colaborează cu versuri la „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Săptămâna”, „Viața românească” ș.a. Versurile din Ceasul umbrei trasează liniile generale pentru dezvoltările lirice următoare. Într-o structură tripartită, fiecare grupaj fiind circumscris, cel puțin teoretic, câte unui citat semnificativ (Imaginea
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
schimbare se înregistrează în Fragilități, unde se arată interes haikuului (Haiku în oglindă), iar imaginile redau, adesea, gesturi de o cruzime cu atât mai percutantă, cu cât este mai absurdă. Chiar dacă romanul nu constituie pentru M. un gen privilegiat, Golful sălbatic (1977), apărut în colecția „Romanul de dragoste” și al cărui tiraj s-a epuizat rapid, după alte criterii decât literare - accesibilitatea aparentă a subiectului: un conflict între două femei ce își dispută un bărbat sentimentalism etc. -, are totuși o calitate
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine, București, 1980; Anamorfoze, București, 1983; Dimineața nuanțelor, București, 1989; Fragilități, Constanța, 1996; Dignidad, Constanța, 1997; Provocări imergente, Constanța, 2000. Antologii: Secvențe marine, introd. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Marin Porumbescu); Fereastra dinspre mare, Constanța
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Lucian Raicu, Un poet din promoția lui Labiș, RL, 1975, 17; Mincu, Poezie, 193-197; Piru, Poezia, II, 329-332; Eugen Barbu, Prospectare, LCF, 1976, 15; Poantă, Radiografii, I, 193-194; Florin Pietreanu, Un spațiu al purității, TMS, 1977, 4; Artur Porumboiu, „Golful sălbatic”, CRC, 1977, 51; Sorin Titel, Roman de analiză, RL, 1978, 5; Lucian Raicu, „Erezii marine”, RL, 1980, 39; Alex. Ștefănescu, Poesia omnia vincit, TMS, 1981, 4; Eugen Simion, „Anamorfoze”, RL, 1983, 11; Costin Tuchilă, Formă și deformare, LCF, 1983, 18
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
shakespearian, Hamlet, Ioan fără de Țară, grimasa lui Prospero terorizat de halena lui Caliban, ghidușia lui Puck sau făptura de Ariel sunt figuri emblematice. Dar cel care mediază aici caruselul relațiilor este Jumătate, sublima jumătate ce domină - regal și paradoxal, trist, sălbatic și benign, agresiv sau tremurător, lucid, necruțător sau cu blândă conștiență - întregul câmp heraldic al acestei poezii. Fermecător prin hidoșenie, deplin tocmai prin eterna-i neîmplinire, teluric la trup și aerian la simțire, judecător vinovat de-a pururi, Jumătate „trăiește
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
o vietate din care se evaporaseră sentimentele, simțirea, ciudata existență în neființă”. SCRIERI: Am ucis albatrosul, București, 1943; Destinul unui artist. Theodor Aman, Craiova, 1973; Călătoria, București, 2003. Ediții: A.P. Bănuț, Scrieri, pref. edit., București, 1974. Traduceri: Louis Bromfield, Delta sălbatică, București, 1944; Béla Szenes, Tudorel, București, 1946; H. Chr. Andersen, Poveștile lui Moș Ene, București, 1948; Charles Dickens, Poveste de Crăciun, București, 1949; Mihály Jó, Păzitorul fratelui, București, 1949; Abel Plenn, Vântul printre măslini, București, 1949; Jonathan Swift, Călătoriile lui
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
Alexandru George, O propunere de lectură, ALA, 2002, 632; Alexandru George, Revolta demonului sub vremi, ALA, 2002, 633-634; Ionel Necula, O prefață cu sămânță de scandal, CNT, 2002, 41; Simion, Genurile, 254-268; Ionel Necula, O generație cu destin de Port-Royal sălbatic, CNT, 2003, 5-8; Alex. Ștefănescu, Petre Pandrea, RL, 2003, 18, 19; Eugen Simion, Irepresibilul Petre Pandrea, CC, 2003, 6-8; Constantin Coroiu, Modele de rezistență, ALA, 2003, 670; Firan, Profiluri, II, 143-146; Săndulescu, Memorialiști, 234-242. E.S.
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
domnie - șederea sa pe tronul Țării Românești se va încheia în 1585, la mai puțin de doi ani - tunuri (căci voia să se lupte cu turcii, cum va face fratele său Mihai), împodobește Curtea cu grădini în care erau animale sălbatice, păsări exotice în colivii și alte ciudățenii capabile să stârnească o „meraviglia” barocă, se înconjoară de apuseni, poartă cu aceștia discuții savante despre latinitatea limbii române („La loro lingua - va scrie Sivori - è cosi quella della Moldavia, regno confinante. È
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
munții Cătrinului” ori „Pe culmița dealului, / Dealului Ardealului” sau „Sub seninu cerului, / La aripa norului”. Motivul tematic principal este însurătoarea lui Gruia. În baladele mai vechi, din categoria celor fantastice, eroul trebuie să-și dovedească vitejia în lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul de argint de peste Marea Neagră, să se lupte cu viteazul Dârvij, încercări ce amintesc de basm. În cântecele bătrânești ale acestui ciclu dintr-o epocă mai târzie, Gruia (sau Ioviță în
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
a-i ademeni pe turci, unul asemănător întâlnindu-se și la sârbi. Baladele românești despre Novăcești sunt realizate cu mijloace artistice din fondul tradițional autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul, ființe monstruoase (fata sălbatică, Dârvij, balaurul) sau procedee caracteristice basmului: formule introductive și finale, întreita repetiție a acțiunii, hiperbola descriptivă (ca în portretul fetei sălbatice: „Buzele ca clisele, / Măselele ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin trăsăturile sufletești
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
din fondul tradițional autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul, ființe monstruoase (fata sălbatică, Dârvij, balaurul) sau procedee caracteristice basmului: formule introductive și finale, întreita repetiție a acțiunii, hiperbola descriptivă (ca în portretul fetei sălbatice: „Buzele ca clisele, / Măselele ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin trăsăturile sufletești și fizice Novăceștii amintesc de personaje din basme. În baladele vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
este raportul dintre beneficiul energetic al fiecărei activități de producție (caloriile produse) și numărul de calorii consumate în procesul de producție (costul). Eficiența energetică a diferitelor strategii de producere a hranei adoptate de colectivitatea respectivă este foarte variată: culesul produselor sălbatice oferite de pădure -0,8 calorii obținute pentru o calorie consumată (0,8/1); pescuitul pe malul râului - 2/1; creșterea păsărilor - 9,3/1; cultivarea porumbului - 45,4/1. În momentul în care eraîntreprinsă cercetarea, colectivitatea respectivă se afla
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
behavior”, în Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 3. Lawrence, P.R., Loresch, J.W. (1967), Organization and Environment, Harvard University Press, Boston. Lenin, V.I. (1966), „Materialism și empiriocriticism”, în Opere, vol. 18, Editura Politică, București. Lévi-Strauss, C. (1970), Gândirea sălbatică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Lévi-Strauss, C. (1978), Antropologia structurală, Editura Politică, București. Lewin, K. (1947a), „Group decision and social change”, în T.M. Newcomb, E.L. Hartley (ed.), Readings in Social Psychology, Holt, Reinehart and Winston, New York. Lewin, K. (1947b), „Frontiers
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
logica istoriei”, în Teorie și metodă în științele sociale, vol. 1, Editura Politică, București. Lenin, V.I. (1969), „Karl Marx”, în Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Lévi-Strauss, C. (1968), Tropice triste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Lévi-Strauss, C. (1970), Gândirea sălbatică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Marrou, H.-I. (1958), „Le metier d’historien”, în L’Historie et ses methodes, Pleiade, Paris. Marrou, H.-I. (1958), De la connaissance historique, Seuil, Paris. Marrou, H.-I. (1961), Qu-est-ce qu l’historie et ses
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
București. Lenin, V.I. (1966), „Materialism și empiriocriticism”, în Opere, vol. 18, Editura Politică, București. Lenin, V.I. (1969), „Karl Marx”, în Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Lévi-Strauss, C. (1968), Tropice triste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Lévi-Strauss, C. (1970), Gândirea sălbatică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Lévi-Strauss, C. (1978), Antropologia structurală, Editura Politică, București. Lewin, K. (1947a), „Group decision and social change”, în T.M. Newcomb, E.L. Hartley (ed.), Readings in Social Psychology, Holt, Reinehart and Winston, New York. Lewin, K. (1947b), „Frontiers
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Nicolae Manolescu, Evoluția unui romancier, RL, 1974, 31; Dumitru Micu, O secțiune într-o lume apusă, CNT, 1975, 2; Ardeleanu, Opinii, 120-123; Cristea, Domeniul, 279-282; Raicu, Critica, 157-160; Iorgulescu, Scriitori, 224-225; Iorgulescu, Firescul, 216-219; Nicolae Manolescu, Vânătorul, cobra și porumbelul sălbatic, RL, 1980, 7; Cornel Ungureanu, „Zile de nisip”, O, 1980, 10; Eugen Simion, Romanul de moravuri. „Zile de nisip”, RL, 1980, 52; Iorgulescu, Critică, 108-114; Zaciu, Cu cărțile, 97-101; Gheorghiu, Reflexe, 35-40; Simion, Scriitorii, III, 435-445; Iorgulescu, Prezent, 221-224; Mircea
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
săi - vietăți sadoveniene și voiculesciene ale naturii sau descinse parcă din eresuri -, cum și unele animale vorbitoare fabuloase. Ironia incisivă, caricatura și umorul se văd astfel contrapunctate de un registru grav, stăruind adesea în perceperea, lirică și magică, a peisajului sălbatic și a existențelor arhaice. Ineditul personajelor și al scenelor e consolidat de ineditul tehnicii narative: joc liber între relatarea de călătorie și cinegetică, roman satiric de moravuri și de măști, poem al naturii și al adorației franciscane (sau doar laic-ecologistă
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI: Munte, București, 1972; Crocodilul albastru, București, 1975; Încântece, postfață Miron Radu Paraschivescu, București, 1979; Zoria, București, 1980; Lilium breve, București, 1981; Peregrinul în azur, Craiova, 1984; Verbul de mărgărint, Timișoara, 1988; Dumnezeu între sălbatice roze, Timișoara, 1992; Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, Timișoara, 1996; Zalmoxianismul și plantele medicinale, I-II, Timișoara, 1997; Bomba cu neuroni, Timișoara, 1997; Stelele dalbe... dintr-o „Colindă la Timișoara în decembrie însângerat, la anul 1989”, Timișoara, 1998; Fulgerul
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
la Bolgrad, cerul e acoperit de umbre policrome și fugarii asistă cu groază la descinderea parașutiștilor. Ultimele două sau trei vagoane se răstoarnă în urma ciocnirii cu un accelerat. Spectacolul, cromatizat prin componente tragice, nu lipsite de aspecte grotești (încăierări, bătăi sălbatice, îmbătarea mecanicilor de locomotivă, omorârea unui șef de gară, cotcodăcitul sinistru al câtorva zeci de păsări sărite din cuști), e de apocalips. Tragică prin chiar derularea situațiilor, viziunea romanescă e susținută și de lirismul generat de deznădejdea intens omniprezentă. Din
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
cu ecou imediat. Debutează cu versuri avangardiste în revistă „Alge” (1930), colaborând și la „unu”, „Facla”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Lumea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea românească”, „Era nouă”, „Meridian”, „Viața românească”. Editorial, intră în scenă literară cu volumul de versuri Plămânul sălbatic, apărut în 1933. Plămânul sălbatic este un lung poem încărcat de secvențe onirice, dar și de îmbinări șocante de cuvinte: „le vorbeam despre dragoste/că despre o crimă de artă/[...] te iubesc/cum iubește asasinul/carnea și cuțitul”. Acest nou
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]