6,135 matches
-
adus de negri, nu și-a pierdut din adepți nici în Haiti, nici în Republica Dominicană. Protestantismul este și el prezent în insula Hispaniola. Populația insulei, în cea mai mare parte este formată din negri și mulatri, toți urmași ai foștilor sclavi aduși din Africa, începând cu anul 1501, folosiți la munci pe plantațiile din insulă. Cu un total de peste 15 milioane de locuitori, "Hispaniola" este cea mai populată din insulele Antilelor. În partea de răsărit a insulei (în Republica Dominicană) limba oficială
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]
-
în toată America. Sub diferite forme, îl regăsim în Cuba, în Haiti, Republica Dominicană, în Brazilia și chiar în Statele Unite ale Americii, în Louisiana mai ales. Dar înainte de a se răspândi în America, cultul " / Voodoo" s-a răspândit în Africa de Nord prin sclavii aduși de vechile dinastii care au existat de-a lungul întregii istorii a acestei regiuni. Sub diferite forme, întâlnim cultul Vaudou în Maroc (în Gnawa ori Gnaoua), în Algeria, mixându-se cu folclorul arabo-musulman. În prezent, în întreaga lume, există circa
Vaudou () [Corola-website/Science/311851_a_313180]
-
a acestei culturi. Vaudou este o religie afro-caraibiană, întâlnită în insula Hispaniola, mai ales în Haiti, dar și în Republica Dominicană. În insulele Antile, mai ales în insula Hispaniola și în insulele adiacente, religia Vaudou a fost adusă din Africa de către sclavii negri transportați de acolo, pentru a munci pe plantațiile de trestie de zahăr din aceste insule caraibiene. În insula Hispaniola, Vaudou este o religie de posesiune aranjat în jurul unor zeități, cunoscute sub numele de "Iwa", acestea fiind de origine "fon
Vaudou () [Corola-website/Science/311851_a_313180]
-
la vest de acesta ""districtele de lângă "". În scurt timp, au inițiat o imensă activitate de misionariat și au proclamat regiunea protectorat al Coroanei. Scopul lor era să își apere interesele în fața portughezilor și să protejeze populația locală de negustorii de sclavi, care bântuiau pe aceste meleaguri de peste 200 de ani. În anul 1864, Marea Britanie a recunoscut independența coloniilor care făceau parte din "Federația Rhodesia-Nyassaland". Pentru tânărul stat Malawi (fost Nyassaland), lacul este una dintre cele mai importante surse de venituri, precum și
Lacul Nyasa () [Corola-website/Science/311921_a_313250]
-
sau "Gnawa", (în limba arabă, قناوة), sunt descendenții foștilor sclavi proveniți din populații originare din Africa Neagră: (Senegal, Sudan, Ghana, ...). Au fost aduși de vechile dinastii care au traversat istoria Marocului și în parte cele ale Algeriei și Tunisiei, începând cu imperiul Almohade, pentru lucrările la clădirile palatului și pentru
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
riturile "/Gnawa" ar avea originile în Vaudou. Practicanții acestor rituri, care de altfel s-au păstrat de-a lungul timpului, au trebuit să le metamorfozeze, pentru a putea supraviețui și a adopta islamul ca religie, tot așa cum semenii lor, luați sclavi și transportați în America, au adoptat creștinismul. În timpul perioadei coloniale, mai mulți cercetători și antropologi au încercat să înțeleagă și să clasifice sistemul religios din Maghreb. Astfel,începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Gnaoua/Gnawa sunt identificați ca fiind
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
înțeleagă și să clasifice sistemul religios din Maghreb. Astfel,începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Gnaoua/Gnawa sunt identificați ca fiind o confrerie religioasă populară ale cărei practici terapeutice provine din moștenirea cultelor animiste subsahariene importate de generații de sclavi stabiliți în Maroc. Lucrările privitoare la cultul sfinților maghrebini sau cele privitoare la comerțul cu sclavi pe pământ islamic au încercat să identifice proveniența acestei comunități și a practicilor sale rituale, explorând originea cuvântului "Gnawa/Gnaoua". Explicația oferită de "Maurice
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
Gnaoua/Gnawa sunt identificați ca fiind o confrerie religioasă populară ale cărei practici terapeutice provine din moștenirea cultelor animiste subsahariene importate de generații de sclavi stabiliți în Maroc. Lucrările privitoare la cultul sfinților maghrebini sau cele privitoare la comerțul cu sclavi pe pământ islamic au încercat să identifice proveniența acestei comunități și a practicilor sale rituale, explorând originea cuvântului "Gnawa/Gnaoua". Explicația oferită de "Maurice Delafosse" în 1924, a rămas vreme îndelungată unica referință etimologică a cuvântului și a fost adoptată
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
să se identifice originea "Gnaoua/Gnawa" pornind de la numele lor, cu atât mai mult cu cât ei nu sunt toți "negri", arabi sau musulmani. Există "Gnaoua/Gnawa" berberi și "Gnawa/Gnaoua" evrei, tot așa cum alte confrerii religioase, zise de foști sclavi, înrudiți cu Gnaoua/Gnawa din Maroc, există de bine de rău dar sub nume diferite: în Algeria ("Diwan"), în Tunisia ("Stambali"), în Fezzan din Libia ("Sambali") și chiar în Egipt ("Zar"). Pentru a răspunde la întrebarea privitoare la originile comunității
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
din Libia ("Sambali") și chiar în Egipt ("Zar"). Pentru a răspunde la întrebarea privitoare la originile comunității "gnaoua/gnawa" și a riturilor sale, este necesar să ne întoarcem privirea spre structura sistemului religios din Maroc și spre istoria comerțului cu sclavi pe pământ islamic. Astfel, frecvența întâlnirilor și deplasărilor între Africa neagră și albă nu se limitează la schimburile comunităților servile. Aceste schimburi în cele două sensuri n-au putut decât să favorizeze relațiile dintre cele două Africi și să pregătească
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
de influențe. Pot fi descoperite, în opera sa din această perioadă, influențele suprarealismului și cea a lui Henri Matisse. Pe parcursul călătoriilor sale prin Spania, Lam a căpătat simpatie pentru țăranii spanioli, a căror luptă, semăna oarecum cu cea a foștilor sclavi în mijlocul cărora el crescuse în Cuba. Din acestă cauză, în 1936, la izbucnirea războiului civil din Spania, el s-a poziționat de partea republicanilor și a executat afișe de propagandă. Ia parte la lupte, ca parte activă în regimentul al
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
plecat în Martinica. După escale în Guadelupa, Santo Tomas și Republica Dominicană, s-a îndreaptat spre Cuba, stabilindu-se la Havana în 1942. După revenirea la Havana, Lam a ales o nouă abordare a tradițiilor afro-cubaneze. El a constatat că urmașii sclavilor erau încă supuși opresiunii, iar cultura afro-cubaneză era degradată și dirijată spre pitoresc, în interesul turismului. Vedea Cuba în pericol de a-și pierde moștenirea africană și de aceea a încercat s-o elibereze de subjugarea culturală. În plus, timpul
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
Chibchan și Karib, astăzi cunoscuți fiind numiți Caraibi, pe care spaniolii i-au cucerit prin război, în timp ce bolile, exploatarea, si cucerirea în sine a dus la o importanță reducere demografică în rândul indigenilor. În sec.16, europenii încep să aducă sclavi din Africa. De la începutul perioadelor de colonizare și cucerire, au fost câteva mișcări rebele sub dominația spaniolă, majoritatea au fost strivite sau au rămas prea slăbite pentru a schimba situația în general. Ultima rebeliune, care a condus la proclamarea independenței
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
din Statele Untie și Caraibe (în special Cuba, Trinidad și Tobago, Jamaica) Bambuco este considerat genul național al Columbiei, din motive că a aparținut popoarelor ce locuiau aceste locuri dinaintea peroadei precoloniale. Columbia s-a dezvoltat prin interpătrunderea culturei spaniole și a sclavilor lor negri. În sec. XIX, sclavia a fost abolita și grupurile etnice s-au contopit mai profund. Stilurile muzicale dominante în acea vreme au fost, bambuco, vallenato și porro. Cand valusl a devenit o modă, în sec. XIX, în Columbia
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
roman de aventuri de Jules Verne, apărut între 1 ianuarie și 15 decembrie 1878, în "Magasin d'éducation et de récréation", iar apoi în format mare în același an. El tratează problema sclaviei, în primul rând cea a comerțului cu sclavi, îndeosebi cel practicat de alți africani. Tânărul orfan Dick Sand este mus (elev marinar) la bordul bricului-goeletei "Pilgrim", comandată de căpitanul Hull. După un sezon slab de pescuit, baleniera pleacă din Noua Zeelandă pentru a reveni în America. În cursul călătoriei
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
Negoro, enigmaticul bucătar de la bord. Acesta reușește la un moment dat să defecteze singura busolă de la bordul vasului, conducându-l nu spre Statele Unite, ci spre coastele Africii. Ajunși acolo, Negoro se întâlnește cu un prieten de-al său, negustorul de sclavi Harris, cei doi punând la cale un plan pentru vânzarea negrilor ca sclavi. Inocenții naufragiați cred că se află pe coastele Americii de Sud, dar Bénédict constată tot mai multe nepotriviri între vietățile care ar trebui să se afle pe aceste meleaguri
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
singura busolă de la bordul vasului, conducându-l nu spre Statele Unite, ci spre coastele Africii. Ajunși acolo, Negoro se întâlnește cu un prieten de-al său, negustorul de sclavi Harris, cei doi punând la cale un plan pentru vânzarea negrilor ca sclavi. Inocenții naufragiați cred că se află pe coastele Americii de Sud, dar Bénédict constată tot mai multe nepotriviri între vietățile care ar trebui să se afle pe aceste meleaguri și cele pe care le întâlnește în realitate. În cele din urmă, misterul
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
America”". Acestor elemente li se adaugă urmele trecerii unor elefanți și deranjarea unor hipopotami lângă un râu cu ierburi dese, precum și răgetele unui leu, toate animale care nu trăiesc în America de Sud. În cele din urmă, negrul Tom - care fusese făcut sclav la șase ani - recunoaște lângă o fermă furcile și lanțurile cu care se leagă sclavii, deși Harris le dăduse asigurări că "„în Bolivia nu avem sclavi”". Partea întâi a romanului se încheie cu exclamația plină de durere care marchează recunoașterea
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
un râu cu ierburi dese, precum și răgetele unui leu, toate animale care nu trăiesc în America de Sud. În cele din urmă, negrul Tom - care fusese făcut sclav la șase ani - recunoaște lângă o fermă furcile și lanțurile cu care se leagă sclavii, deși Harris le dăduse asigurări că "„în Bolivia nu avem sclavi”". Partea întâi a romanului se încheie cu exclamația plină de durere care marchează recunoașterea locului: "„Africa! Africa Ecuatorială! Africa neguțătorilor de sclavi!”"
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
care nu trăiesc în America de Sud. În cele din urmă, negrul Tom - care fusese făcut sclav la șase ani - recunoaște lângă o fermă furcile și lanțurile cu care se leagă sclavii, deși Harris le dăduse asigurări că "„în Bolivia nu avem sclavi”". Partea întâi a romanului se încheie cu exclamația plină de durere care marchează recunoașterea locului: "„Africa! Africa Ecuatorială! Africa neguțătorilor de sclavi!”"
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
fermă furcile și lanțurile cu care se leagă sclavii, deși Harris le dăduse asigurări că "„în Bolivia nu avem sclavi”". Partea întâi a romanului se încheie cu exclamația plină de durere care marchează recunoașterea locului: "„Africa! Africa Ecuatorială! Africa neguțătorilor de sclavi!”"
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
Sacr(um) disp(ensator) aura(rium) cum suis dedica(nte) A(ulo) Senec(io) Leontiano( ) v(iro) e(gregio) Proc(uratore) Il non(as) lan(uraius) Laeto II Et Cereale co(n) s(ulibus) Traducere: (Zeiței) Ceres Augusta închinare, Suriasus (sclav) al augustului nostru (și) casier general al aurăriilor: aurariae Daciae, dispensator. Antroponimul procuratorului aurăriilor nu este sigur; în ce privește cognomenul său, la fel și datarea in luna ianuarie 215 consuli erau M. Maecius Laetus (a doua oară) și M. Munatius Sulla
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
amenință pe guvernator cu arma. Garcia îl duce pe Zorro la mina unde munceau țăranii înrobiți de Huerta. El le ordonă gărzilor să-i elibereze pe țărani, amenințând în caz contrar că-l va ucide pe guvernator. Cu ajutorul fratelui Francisco, sclavii sunt eliberați. Urmărit de colonelul Huerta și de oamenii săi, dar având-o lângă el pe Ortensia, el fuge cu trăsura guvernatorului și apoi, după ce o lasă pe Ortensia pe drum, sare cu trăsura de pe o stâncă în ocean. Crezând
Zorro (film din 1975) () [Corola-website/Science/312371_a_313700]
-
săpun în Memoires académiques sale , ou Nouvelles Decouvertes sur la lumière ( " memoriile academice , sau de noi descoperiri de lumină " , 1788 ) . Multe dintre referirile sale la sclavie ilustrează legăturile curioase între utilizarea limbii de sclavie într-un sens metaforic ( a fi " sclav " la un rege ) șicomerț triunghiular ( sclaviei ) . Că un tutore la familia Nairac în portul sclav lider de Bordeaux , el poate fi asistat aspecte ale comerțului . Domnul Nairac a fost un comerciant sclav de conducere și mai tarziu un membru înnobilat
Jean-Paul Marat () [Corola-website/Science/310852_a_312181]
-
dintr-un amestec de apă, cacao, porumb, vanilie și piper. Boabele de cacao serveau și ca monedă la azteci. Conchistadorii spanioli descoperă repede valoarea aurului brun, ei găsesc 25 000 de chintale de cacao în încăperile tezaurulului lui Montezuma (un sclav costa 100 de boabe de cacao). Prin creșterea consumului de cacao în Europa se vor extinde și plantațiile de cacao în colonii. Producția mondială anuală de cacao a crescut de la 1,5 milioane de tone în 1960 la 3,5
Cacao () [Corola-website/Science/310873_a_312202]