5,506 matches
-
5 metri înălțime și aproximativ 550 de kilograme și a fost realizat din rășină polimerică fixată pe textură din fibră de sticlă, patinat în bronz nobil polizat. Ea este compusă din două corpuri distincte, unite la mijloc. După cum a declarat sculptorul, statuia "„se referă la martirii din nordul și sudul Bucovinei care dorm acum sub zăpezile din Siberia, necunoscuți, neștiuți și cvasi-uitați”". Statuia reprezintă o siluetă înaripată care îmbină simbolismul crucii cu cel al zborului sugerând, prin brațele care se transformă
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului. Statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
soclul) și putând fi văzută din orice punct central al orașului. Monumentul lui Ștefan cel Mare din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). Monumentul a fost dezvelit la data de 16 septembrie 1977, în prezența președintelui RSR
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
aurii: "„Dezvelit astăzi, 16 septembrie 1977, în prezența tov. Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR, președintele RSR”". După Revoluția din decembrie 1989, aceste inscripții au fost înlăturate de pe soclu. Pe partea din spate a soclului se află inscripția: "„Realizat artist sculptor Vladimir Florea 1977”".
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
cel Mare, o troiță întru pomenirea eroilor căzuți pe câmpurile de luptă și o troiță întru pomenirea preoților care au slujit la această biserică. În anul 2003 a fost dezvelit un curtea bisericii un bust din piatră artificială realizat de către sculptorul Lucian Tudorache (n. 1965), cu contribuția lui Valerian, Lăcrămioara și Silvana Zub. În cimitirul din jurul bisericii au fost înmormântate numeroase personalități. În memoria a 23 de personalități din Volovăț a fost amplasată câte o placă de marmură albă pe zidul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
și, în mod copleșitor, cele două sculpturi de mari dimensiuni ale lui Camilian Demetrescu intitulate ""Omagiu deținutului politic"" (una subintitulată ""Înviere""), dau atmosferei trăsături dramatice și înălțătoare. Lucrarea de cea mai amploare artistică este grupul statuar ""Cortegiul Sacrificaților"", realizat de sculptorul Aurel I. Vlad, care tinde să devină una din emblemele muzeului. Este vorba de optsprezece siluete umane mergând spre un zid care le închide orizontul, așa cum comunismul zăgăduise viața a milioane de oameni. Prezentată în 1997 în lemn, lucrarea a
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
(n. 26 noiembrie 1931, Buenos Aires, Argentina) este un sculptor argentinian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1980. În anul 1976, în contextul venirii la putere a generalului Jorge Videla, Pérez Esquivel a pus bazele unei mișcări de apărare a drepturilor omului și de sprijin pentru familiile victimelor
Adolfo Pérez Esquivel () [Corola-website/Science/328891_a_330220]
-
Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava (cunoscut și ca Statuia ostașului din Primul și al Doilea Război Mondial) este un monument realizat de către sculptorul Vladimir Florea și dezvelit în anul 1957 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Cimitirul Pacea, aflat pe platoul Cetății de Scaun, în partea de sud-est a orașului. Statuia a fost realizată de către sculptorul Vladimir Florea și amplasată în anul
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
Mondial) este un monument realizat de către sculptorul Vladimir Florea și dezvelit în anul 1957 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Cimitirul Pacea, aflat pe platoul Cetății de Scaun, în partea de sud-est a orașului. Statuia a fost realizată de către sculptorul Vladimir Florea și amplasată în anul 1957 în Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir din Suceava. Monumentul evocă sacrificiul și eroismul ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial. Statuia simbolizează un ostaș în marș, cu
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
altoreliefului, se află o placă albă de marmură cu următoarea inscripție: "„Recunoștință veșnică eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945”". Pe spatele statuii, la bază, se află o altă placă albă de marmură cu inscripția: "„Realizat artist sculptor Vladimir Florea 1957”". Până în anul 2009, când a fost dezvelită Statuia „Bucovina înaripată” (inițial amplasată în Piața 22 Decembrie, ulterior mutată în Parcul Drapelelor), Statuia ostașului român din Cimitirul Pacea reprezenta locul de depunere a coroanelor de flori cu prilejul
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
fost construite două parcări subterane. În estul și sud-estul centrului Sucevei se află Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului. Principalul punct de atracție al parcului îl constituie Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu. Monumentul are 23 de metri înălțime (cea mai mare lucrare de acest gen din țară), fiind vizibil din mai multe puncte ale zonei centrale. Parcul Șipote-Cetate se continuă cu Cetatea de Scaun a Sucevei, de asemenea vizibilă din
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Cetatea de Scaun a Sucevei, de asemenea vizibilă din centrul orașului, și Muzeul Satului Bucovinean, amenajat în aer liber. Tot aici se află și Cimitirul Pacea, cel mai mare cimitir al orașului, cu mai multe monumente, printre care și opera sculptorului Vladimir Florea, Monumentul eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945.
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
limba spaniolă. De asemenea, există bibliotecă, sală de lectură și facilități pentru practicarea sportului, precum sală și teren de sport. În curtea din fața Colegiului Național „Petru Rareș”, la Strada Mihai Viteazu, este amplasată Statuia „Avânt”, monument din bronz realizat de către sculptorii Ernest Kaznovsky și Elena Marinescu-Kaznovsky și dezvelit în anul 1967. Statuia înfățișează o tânără femeie, sprijinită pe gamba piciorului drept, celălalt picior fiind întins în continuarea corpului ei, pe o direcție oblică. Brațele femeii sunt împreunate peste cap la spate
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
are o suprafață de 10x4 metri, fiind realizată din marmură și ceramică. În interiorul clădirii, la etajul I, se află bustul domnitorului Petru Rareș, cel care dă numele colegiului. Monumentul reprezintă de fapt o replică în bronz a bustului realizat de sculptorul Gheorghe Covalschi și amplasat în anul 1977 la intrarea în parcul central al orașului (astăzi Parcul Profesor Ioan Nemeș). Bustul are 1,80 metri înălțime și este realizat din bronz.
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
cunoscuți, precum prim-ministrul britanic David Cameron, președintele american Barack Obama și secretarul general al ONU Ban Ki-moon, considerând-o o „forță pentru pacea mondială”. Influența sa asupra activismul politic a fost exemplificată de scurt-metrajul "Gangnam for Freedom", produs de sculptorul britanic Anish Kapoor pentru a promova libertatea de exprimare cu sprijinul diferitelor organizații pentru drepturile omului precum Index on Censorship și Amnesty International. În conformitate cu divizia de știri a ONU, PSY a devenit o „senzație internațională” prin intermediul piesei „Gangnam Style”.
Gangnam Style () [Corola-website/Science/328919_a_330248]
-
născut la Galați, pe 10 noiembrie 1887, într-o familie cu 11 copii, fiica intelectualilor Anastase Leonida și Matilda (născută Gill). Toți frații ei s-au realizat într-o carieră intelectuală. Dintre aceștia, cei mai cunoscuți au fost: Gheorghe Leonida (sculptor), colaborator in colectivul sculptorului Paul Landovski din Paris, care a realizat celebra statuie Cristos Mântuitorul, plasată pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro, (se presupune ca Gh. Leonida a modelat capul statuii), dar și al unor opere care se găsesc
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
10 noiembrie 1887, într-o familie cu 11 copii, fiica intelectualilor Anastase Leonida și Matilda (născută Gill). Toți frații ei s-au realizat într-o carieră intelectuală. Dintre aceștia, cei mai cunoscuți au fost: Gheorghe Leonida (sculptor), colaborator in colectivul sculptorului Paul Landovski din Paris, care a realizat celebra statuie Cristos Mântuitorul, plasată pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro, (se presupune ca Gh. Leonida a modelat capul statuii), dar și al unor opere care se găsesc astăzi la Muzeul de
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
cu cea mai înaltă distincție ostășească de război „Virtutea militară” clasa I. În propunerea de decorare, făcută de comandantul geniului Armatei a 4-a române, stă scris: În 1972, a fost dezvelit bustul din marmură al acestui soldat creat de către sculptorul Marius Butunoiu. Bustul a devenit emblemă a unității militare 01750 din Turnu Măgurele. În București o stradă a fost denumită Căpitan Eftimie Croitoru.
Eftimie Croitoru () [Corola-website/Science/325443_a_326772]
-
a publicat în 1961 prima sa analiză artistică, asupra unui desen inedit de Nicolae Tonitza, în revista "Iașul Literar". Curând după aceea, în coloanele "Contemporanului" lui George Ivașcu, se afirma ca un fervent aliat al tinerei generații de pictori și sculptori care, chiar dacă nu constituiau o avangardă, erau totuși cel mai puțin conformiști. Începând din 1966 el organizează, de altfel, primele lor expoziții în Occident. În 1967, Giulio Carlo Argan îl invită ca asistent la Universitatea din Roma. În 1968 îl
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
amenajează din fonduri proprii, să prezinte la Bienala de la Veneția opera marelui artist român stabilit în Franța din 1946, Horia Damian. O bună parte din activitatea din ultimele decenii a lui Radu Varia e închinată de altfel creației acestui pictor, sculptor, arhitect. Textele lui Radu Varia despre spiritualitatea în artă, "Infinitul real" ; " Proiectul de la San Francisco" ; "Metafizică și Monumentalitate" ; "Modernism, Postmodernism, Modernitate" ; Intrarea în invizibil ori Damian, un mare solitar al secolului 20" servesc de introduceri la expozițiile Damian pe care
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
de Arhitectură și Studii Urbane din New York, ca invitat al renumitului critic Thomas B. Hess, editorul publicației "Art News" și, ulterior, director la Metropolitan Museum of Art. Volumului lui Radu Varia intitulat " Brâncuși", unanim considerat drept lucrarea fundamentală consacrată marelui sculptor, a fost publicat mai întâi la New York în 1986 și a fost ales cartea anului de bibliotecarii americani și de principalele ziare și publicații din Statele Unite. Volumul a fost ulterior publicat la Paris în 1989, și ulterior la Tokio în
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
în elementul său în abordarea marilor teme, iar paginile despre Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu sunt dintre cele mai lămuritoare”. The Boston Globe “Sub direcția autorului, o echipă de fotografi a colindat lumea pentru a prezenta în totalitate opera marelui sculptor. Textul cuprinde documente necunoscute până în prezent despre Templul de Meditație din Indore și despre monumentul de la Târgu Jiu, concentrându-se asupra viziunii transcendentale a sacrului la Brâncuși”. Hearst Publications (500 de ziare și reviste) “O carte glorioasă”. Library Journal (Revista
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
și despre monumentul de la Târgu Jiu, concentrându-se asupra viziunii transcendentale a sacrului la Brâncuși”. Hearst Publications (500 de ziare și reviste) “O carte glorioasă”. Library Journal (Revista Societății Bibliotecarilor Americani) “Un splendid omagiu adus unuia dintre cei mai influenți sculptori ai secolului; o profundă analiză a procesului sculptural”. Diversion (Revista Librarilor Americani) “O carte extraordinară”. Sites (Revista de Arhitectură și Urbanism) “Ca studiu și analiză asupra lui Brâncuși, nimic nu poate fi comparat cu această carte, iar coordonarea fotografiei de către
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
ceva mai reușit în onoarea lui Brâncuși și a artei sale”. (Pierre Daix, prietenul și biograful lui Picasso) L’Express “Această carte, pe cât de plină de pasiune, tot pe atât de informată, e una dintre rarele care fac cinste primului sculptor care s-a eliberat de tradiția greco-renascentistă. Sarcina pe care și-a trasat-o Brâncuși frizează imposibilul: a exprima ceea ce nu e decât spirit prin ceea ce nu este decât materie. Varia decodează viața mistică a artistului, dezvăluie sursele ezoterice și
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]