7,557 matches
-
Sunt În adevăr nerăbdătoare de a afla un rezultat cu privire la manuscrisul meu SERI LA ROTOPĂNEȘTI. În fiecare dimineață aștept poștașul, care nu vine... Mă frământă tot felul de gânduri. Aș Îndrăzni să vă mai rog ceva: Dacă aveți nevoie de sculptură, de vreun monument, gândiți-vă la Ada Medrea 30. Aștept cu nerăbdare un rapid răspuns. Cu toată considerația și prietenia, Ella Istratty 5 București, 15 decembrie 1975 Mult stimate Domnule Dimitriu, Nu am mai primit nici o știre bună de la Dv.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Încă din 1974... 531 făcut portretele monumentale ale Ralucăi Eminescu, mama poetului, și a Veronicăi Micle. Portretul lui Eminescu este la turnat În bronz. Când veniți În București trebuie să treceți pe la atelierul ei, să vedeți și alte numeroase lucrări, sculptură adevărată, de mare calitate. Vorbesc În numele artei, ca specialistă, nu ca diletantă. Vreau să vă convingeți, venind la atelier. Așteptând un răspuns fulger de la Dv., vă transmit numai urări de bine, de sănătate, de realizarea tuturor gândurilor bune, pentru anul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
constata că Fălticeniul a luat-o Înainte În ce privește ordinea, bunăvoința și competența! Bravo Dvs.! De curând s-au aranjat și aci 2 muzee, unul de la Sfat din Piața 23 Aug., a rămas pentru documente istorice, iar celălalt pentru artă, cu sculptură și pictură. Aci sunt săli frumoase, În fața parcului central, dar majoritatea lucrărilor stau Încă Într-o cămară mare În dezordine. Dl. Teodorescu, zis aci Bădia 101, are un singur tablou micuț, cam 30/40 cm, intitulat: „Poarta Ecaterinei”. După rugămintea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
când ar fi fost foarte simplu să ia legătura cu Fălticenii. Am lăsat serviciul și ducându mă la „Galerie”, am găsit-o și i-am trimis-o. 640 MUZEUL DE ARTĂ „Ion Irimescu” Fălticeni 1 (Fălticeni, mai 1995) Muzeul de Sculptură „Ion Irimescu” Fălticeni Vă invită să luați parte la deschiderea expoziției de tapiserie și pictură: „Costin, Cella și Lisandru Neamțu”. Manifestarea va avea loc la data de vineri 19 mai 1995 ora 1800 la Galeriile de Artă „Ion Irimescu”. Director
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai multe ori la sora ei, soția Înv. Nicolae Țibulcă, și regulat mergeam la Voroneț la mormântul prietenului casei noastre, Petre Comarnescu. Mormântul este făcut după ideile lui George Apostu, În cinstirea memoriei lui Comarnescu, căruia i-a plăcut mult sculptura lui Apostu, „Tatăl și fiul”. Pot să am o rugăminte la Dv., puneți-i Într-o ulcică, pahar, o rămurică verde din ceva care nu veștejește prea repede. Transmiteți-i D lui Severin mult bine din partea mea și rugați-l
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Paris!. Caietul cu stenograma lui a ajuns la Fălticeni. După vreo 12 ani, pe când mă duceam spre școală (Liceul „Costache Negruzzi” din Iași unde eram profesor), am văzut În librăria de pe strada Culturii, acum strada Toma Cozma, un Tratat de sculptură, de Ionel Jianu. 746 M-am gândit atunci că pentru elevii mei, ar fi foarte interesantă această conferință, cu date inedite (știam ce am stenografiat) și, ducândumă la Fălticeni, am dat peste caietul cu pricina. Un gând mă Îndemna să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prea bine și a fost vrednic director al școalei 615. Nu știam, că fiica sa e pictoriță 616. 4) și Ionel șiadbei, ca și frații săi mi-au fost elevi la „Gane”. 5) I. Irimescu e generos. Bravo lui! (63 sculpturi!). 6) D-na Ungureanu se plânge, că folticenenii sunt cam indiferenți față de munca sa la „Mărturii” și n-o ajută Îndeajuns. Are dreptate. 7) Mi-ar fi făcut plăcere vizita d-nei și d-lui Moscaliuc. E inimos, activ și bine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Apetroaie din Moișa-Boroaia (azi decedată), care pe vremuri i-a trimis mult material folcloric, bucurându-se de aprecierea și recunoștința specialistului de la Cluj. Adresele se află la urmașii Învățătoarei, mai precis, la fiul ei. 682 E vorba de Colecția de sculptură a lui Ion Irimescu, instalată În localul fostei prefecturi a județului Baia. 683 În cercurile intime, prietenii din Fălticeni i se adresau lui Ion Irimescu cu apelativul de Nicu (Ionică). 684 Farmacia „Hygiea” din centrul orașului, a aparținut cândva familiei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
putut întreba nimic despre tine, nici despre Radu, nici despre sănătatea și viața voastră, nici despre nepotul meu (nici măcar nu te pot întreba cum îl cheamă). Nu vă pot întreba nici despre cariera voastră de artiști, despre picturile tale și sculpturile lui Radu pentru că nu ai dreptul nici să vorbești, nici să scrii. Nu pot să spun decât că inima mea este plină de speranță pentru tine și familia ta, că prăjitura pe care am cumpărat-o recent pentru aniversarea celor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să pricep nimic și atunci sunt foarte derutat. — Cum de poate fi sufletul atât de imperfect? întrebă ea zâmbind. Mi-am scos mâinile din buzunare și le-am privit. Scăldate în lumina palidă a lunii arătau ca o pereche de sculpturi ce nu-și aveau nici un rost pe lume. — Și eu cred că e imperfect. Dar lasă urme. Ca niște pași pe zăpadă. Îi putem totuși urmări. — Și unde ajung? — La persoana respectivă. Fără suflet însă, nu ajung nicăieri. Am privit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
funcționează, celălalt să stea la încărcat. N-ar avea de ce să ne mai fie teamă. Și cu timpul stăm binișor. — Grozav! — Ți-a mai venit inima la loc? — Un pic. De ambele părți ale intrării în sanctuar se aflau niște sculpturi în relief. Doi pești așezați în cerc, fiecare cu coada celuilalt în gură. Emanau un aer misterios. Capetele lor semănau cu partea din față a unui bombardier. N-aveau ochi, în schimb posedau două tentacule lungi și încârligate ca niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
legendare... Chiar crezi că există în realitate? am întrebat-o. — Știu eu? zise fata luând de jos câteva clame. Tot ce știu este că n-avem cum să ne rătăcim. Hai să intrăm repede! Am mai îndreptat o dată lanterna spre sculpturi și am pornit imediat după ea. Mă impresionaseră teribil lucrările acelea atât de rafinate făcute de Întunegri pe o asemenea beznă. Chiar dacă știam că ei văd pe întuneric, n-aveam cum să nu-i admir. Acum erau cu siguranță cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nici un cuvânt, așa că doar am încuviințat. Semăna cu ceea ce văzusem la intrarea în sanctuarul Întunegrilor. Doi pești cu gheare care guvernau lumea lor. Două treimi din disc erau la suprafață, o treime scufundată în apă. După cum observasem deja, era o sculptură rafinată. Cred că n-a fost deloc simplu să fie realizată într-un loc ce nu se putea lăuda cu un punct de sprijin solid. — Acolo-i ieșirea, spuse fata. S-ar putea ca Întunegrii să fi amplasat asemenea sculpturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sculptură rafinată. Cred că n-a fost deloc simplu să fie realizată într-un loc ce nu se putea lăuda cu un punct de sprijin solid. — Acolo-i ieșirea, spuse fata. S-ar putea ca Întunegrii să fi amplasat asemenea sculpturi la toate ieșirile și intrările. Privește sus! Am plimbat lanterna pe peretele stâncii. Din pricina umbrei care cădea acolo, n-am distins nimic clar, dar am avut o oarecare intuiție. I-am dat fetei lanterna și am urcat pentru a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acolo, n-am distins nimic clar, dar am avut o oarecare intuiție. I-am dat fetei lanterna și am urcat pentru a face investigații. M-am prins cu toată forța de o adâncitură în stâncă și am pus piciorul deasupra sculpturii în relief. Am întins mâna dreaptă și am pipăit toate părțile colțuroase ale stâncii. M-am săltat și am privit deasupra. Am văzut deschizătura mult căutată. N-am distins-o clar din pricina întunericului, dar am simțit o briză ușoară pătrunzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
internaționale: Forumul românilor și originarilor din România (Neptun), Congresul internațional de studii românești (Iași, 1993), România și românii în știința contemporană (1994, 1997),Contribuția politicii culturale la înțelegerea fenomenului istoric contemporan și la remodelarea mentalităților (septembrie 1994), Seminarul internațional de sculptură „Masa Tăcerii” (București - Târgu Jiu, octombrie 1995), Festivalul Performing Arts of Romania (New York, noiembrie 1995-martie 1996), Cultura română în universitățile lumii (Sibiu, iunie 1996), Simpozionul „James Joyce în România”, Frontiere traversate, frontiere suprimate. De la Zidul Berlinului la noile ziduri (1998
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287109_a_288438]
-
Mâna să mi-o întindă”. Constantele esențiale sunt acvaticul și cultura, aparent incongruente, dar a căror notă comună este apartenența la ideea de matrice a creației; recuzita lexicală concordantă cu aceste preferințe e formată din zei, eroi, războinici, jertfe, corăbii, sculpturi. Inventivitatea imagistică este valorificată și în volumele de versuri Încercare asupra bucuriei (1978; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Timișoara) și Cicatricele bucuriei (1995). Componenta cerebrală și livrescă este aici prevalentă. Stilisticianul pare chiar dispus a da lecții de
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
II, București, 1941 (în colaborare cu Lucia Demetrius), Un erou modern, București, 1946, Dragoste și destin, București, 1993; H. Taine, Despre Balzac și despre Stendhal, București, f.a., Pictura Renașterii în Italia, București, f.a., Pictura în Țările de Jos, București, f.a., Sculptura în Grecia, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 497-498, V, 177-179, VI, 117-118, 229-230; Aderca, Contribuții, I, 285-288, 351-352; Const. Șăineanu, Noui recenzii, București, 1930, 150-154; Călinescu, Ist. lit. (1982), 726-727; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
de cei care au o mare nevoie de identificare. Cel mai corect ar fi să-l privim pe Houellebecq drept scriitorul francez al ultimilor 20 de ani. Ajuns dincolo de porticul sanctuarului cultic, rătăcit printre bucăți mari de piatră rămase din sculpturile pedimentale meșterite de Timotei, observator Înmărmurit al teatrului, din cea mai Îndepărtată gradenă, ferecat preț de cîteva minute În cercul templului doric peripteral al lui Esculap, mîngîindu-i cu degetele șerpuitoarele proeminențe, pironit asupra vestigiilor criselefantine ale statuii succesorului lui Apollo
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
București, Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” (clasa sculptorului Corneliu Medrea), încheiat în 1952. A debutat ca sculptor în 1945, la Timișoara, devenind membru al Uniunii Artiștilor Plastici în 1950. Are o activitate plastică notabilă (expoziții la Cluj, București), practicând sculptura monumentală. A realizat, de asemenea, portrete de scriitori (Labiș, Goga, Bacovia). A fost, cu întreruperi, salariat la diverse instituții culturale (între altele, la revista „Colocvii”, ca redactor, și în cinematografie, la case de filme și la Centrala Româniafilm, până la pensionare
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
investigate în spațiul lăuntric (raporturile dintre putere și avere și, respectiv, realizarea de sine a artistului, meditații asupra identităților spiritual-culturale ș.a.). Romul Ladea (1968) este o monografie (bogat ilustrată cu fotografii de Ion Miclea) despre opera unei personalități marcante a sculpturii românești. SCRIERI: Caietele cunoscuților mei, București, 1964; Noaptea așteptărilor, București, 1966; Romul Ladea, București, 1968; Aventuri în Deltă trăite de Radu și povestite de el însuși unchiului său Nestor (în colaborare cu Petre Bucșa), București, 1976; Voievozi fără morminte, București
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
zăbovește pe unica imagine foto inclusă în număr, reproducere a câte unei opere plastice - o mască mortuară din Nereju, un desen de Rafael cu chipul lui Aristotel, un altul de Brâncuși, „exponent cu prestigiu universal” al unei „sinteze” românești, o sculptură de Michelangelo, o gravură de Goya, fiecare comentată în filele următoare de H.H. Stahl, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu sau de Dan Botta, I.I. Cantacuzino. Din pagina a doua se deschide suita rubricilor (frecvent și cu statut de titlu al textului
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
descriptiv, asertiv și critic (argumentativă. Din aceasta fac parte: miturile, poveștile, istoriile, romanele, dar mai ales teoriile științifice. Tot aici sunt incluse producțiile omului din celelalte două lumi, chiar și obiectele fizice specifice lumii umane, precum bibliotecile, cărțile și revistele, sculpturile, picturile, desenele, piesele de teatru și simfoniile, dezbaterile științifice, produsele educaționale, dar și clădirile, uneltele. Cele trei lumi sunt interconectate: nu există una fără alta, dar nici nu se confundă. Acțiuni ce pornesc din lumea a doua o traversează și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
încă o revistă?... Pentru o cauză tot publică. O cauză culturală”, obiectivul fiind: „Nu stil, nu conținut. Descoperita trăire interioară. O săpare cu încă câteva palme în necunoscutul sufletesc.” Poezia este semnată de Gabriel Bălănescu (Lacrimi strivite) și V. Antioh (Sculpturi cu șerpi), proza, de Fabian Paltin (Masa, fragment din manuscrisul Internatul), iar eseistica de Eugen Ionescu, căruia i se publică un fragment din volumul în pregătire Nu, aici anunțat cu titlul Negații. M.Pp.
INCRUSTARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287541_a_288870]
-
nemțească. Suita de Note germane (din „Adevărul literar și artistic”), în care sunt portretizați diferiți autori și li se comentează opera (din care și traduce fragmente), relevă un cunoscător avizat al acestei literaturi. Impresii, dominate de un extaz lucid, despre sculpturi celebre din muzeele italiene sunt caligrafiate în Pietre la cari mă-nchinai (1937). Însemnări despre capodoperele unor maeștri (sculptori, pictori), ca și pe marginea unor scrieri ce îi stârnesc interesul, se împletesc în jurnalul din 1929-1936, tipărit postum, Zilele și
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]