5,553 matches
-
și își îndeamnă, fără rezervă, pe cei care îl urmează să ofere și Cezarului ,,ce este al Cezarului". Înțelegem prin asta că omul are o dublă morală, cea divină dată de Dumnezeu, dar și cea umană, mai prozaică, dată de semenii săi. Pe fondul său, luteranismul trebuie înțeles și ca un protest împotriva modului de a fi al omului occidental și împotriva poziției sale în economie și în viața de zi cu zi. Bataille arată că: ,,Inactivitatea contemplativă, pomana oferită săracilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
femeia este cea care constată și anunță minunea învierii. ,,Isus o consacră pe femeie în deplina sa demnitate ca persoană. (...). Printre dușmanii săi nu există nici o femeie"219. Isus interzice lapidarea în cunoscuta parabolă a pietrei aruncate de către primul dintre semenii care se consideră fără de păcat. Este un înțeles în favoarea femeii, dar și în favoarea noastră a celorlalți să nu uităm că omul de lângă noi nu este decât altă ființă cu păcatele și credințele sale, și că judecata intolerantă nu mai este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru a ajunge la o asemenea lume a fost invalidat de către istorie, dar utopia finală rămâne. Cum să facem să avem tot ceea ce ne dorim, chiar în condițiile în care suntem destul de mediocri și cu mult mai puțin înzestrați decât semenii noștri? Ce tip de om ne va oferi viitorul? În ce tip de lume vor trăi copiii noștri? Așa cum spuneam, criza economică din anul 2008 reprezintă punctul de final al unui ciclu economic de tip Kondratieff ce a avut ca
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
adresa unor oameni care-și permit să-și pună problema fericirii și nu unor oameni, puțini la număr, nefericiți prin chiar destinul lor. De asemenea vom discuta despre oameni și fericirea lor, gândindu-ne în primul rând la omul occidental, semenul și fratele nostru și nu la altă tipologie umană, să zicem orientală, pe care nu o cunoaștem îndeajuns și nu-i cunoaștem poate deloc resorturile care îl fac fericit. Aici, în contactul cu banul, orice rău este posibil și orice
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în momentul în care această viață, în toată complexitatea sa, se definește prin ,,celălalt", se raportează la utilitatea sau inutilitatea sa în raport cu lumea în care trăim. Fericirea este deci o stare personală care rezultă ca urmare a reflectării noastre în raport cu semenii noștri. Această dublă corespondență face ca fenomenul să fie atât de complex. Evident că există și oamenii nefericiți în interiorul unor construcții sociale în care tendința generală este spre fericire, după cum există și oameni fericiți în interiorul unor construcții sociale în care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ca niște oameni săraci, cu probleme și preocupări specifice. În lipsa celor minime necesare traiului, banii pot deveni o obsesie periculoasă, iar oamenii acestui context nu pot fi acuzați de nimic. În același timp este de observat cum foarte mulți dintre semenii noștri, crescuți și educați în sărăcie, deprind comportamente deviante legate de bani și gestiunea banilor. De cele mai multe ori se situează la poli opuși, devenind ori indiferenți față de bani, ori prea preocupați de bani și prea lacomi. Numai dincolo de asigurarea nevoilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fericirii o constituie dimensiunea socială a ființei umane. Așa cum mai spuneam ideea că un om își poate căuta fericirea altfel, este în sine una nefericită, starea de izolare neputând fi gândită ca fiind o stare de existență în afara contactului cu semenul. Virtutea este chemată să asigure un echilibru între infinita dorință de îmbogățire a omului și nivelul redus sau limitat al bunurilor materiale de care oamenii pot dispune. Există aici un fel de dramă a omului aflat în căutarea propriei realizări
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
conviețuire, care se numesc legi și asupra cărora oamenii au convenit. Omul imoral este omul care cunoaște acest set de reguli și care le asumă în mod parțial, pervertit, în funcție de interesul său individual. Omul imoral se crede a fi deasupra semenilor săi, și de aceea imoralitatea, sau nerespectarea legii în mod voit, drept conduită, trebuie aspru sancționată. Morala este chemată să asigure echilibrul în interiorul organizării sociale, acel echilibru în care bogatul îl respectă pe cel sărac, iar cel sărac recunoaște bogăția
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
noroc") sau despre vecinul de la trei care și-a cumpărat mașină nouă (,,și eu aș fi putut-o avea dacă nu mă înșela nevasta"). Suntem amorali, asemenea popoarelor sălbatice din junglă,care nu fac deosebirea dintre bine și rău. Provocăm semenilor noștri răul așa cum respirăm, natural și fără să clipim. Mereu noi (adică ,,eu") suntem altfel adică buni,frumoși și deștepți, și "ei" (adică ,,celălalt") sunt cei cu probleme. Există aici un fel de duplicitate permanentă, găunoasă, care întreține egoismul. Lipsa
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
justiție socială trebuie să luăm în calcul și problema meritului și a meritocrației într-o lume liberă. Într-o societate, ,,a înșela" înseamnă a lua mai mult decât meriți. Mulți dintre noi trăiesc cu ideea greșită că-și pot înșela semenii și propria viață. Echitatea repartiției este obligatorie. Prin echitate înțelegând acea formă de egalitate ce corespunde situației juste a fiecăruia dintre noi90. Se cunoaște că sistemul de criterii după care apreciem un om în lume este extrem de complex, mergând de la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
întreaga sa viață. Sentimentul păcatului este cel care îl face pe un creștin profund nefericit. Și din acest motiv conduita religioasă îl pune pe om în situația unei conduite corecte, liniștite, în acord cu echilibrul divin, dar și cu echilibrul semenilor. Pentru că este vorba despre o dublă acordare a ființei umane 99. Capitolul 8 Anticapitalismul 8.1. Ce este anticapitalismul? Viziunea lui Ludwig Von Mises Nu există o construcție socială atât de îndelung disputată și contestată, așa cum este cea capitalistă. Anticapitalismul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
simtă străini în lumea pe care o construiesc și căreia îi aparțin. Una dintre caracteristicile aparte ale omului este aceea de a fi generos, de a oferi, de a se poziționa în favoarea celuilalt, de a încerca să facă ceva pentru semenul său, de a fi empatic cu suferința celui de lângă el. Mai ales nouă, creștinilor, ni se întâmplă adesea ca solidaritatea umană să se manifeste activ. Aceasta este baza aticapitalismului pentru cei mai mulți dintre intelectualii tuturor epocilor. Există, la noi la occidentali
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unui șir de alegeri ca expresie a libertății personale. Intelectualii 13 sunt cei mai deranjați de modul de neînțeles pentru ei după care se împart ,,bucatele de pe masă". Ei au, este știut, și cea mai mare deschidere sau impact asupra semenilor lor. Un profesor are contact, de-a lungul carierei, cu mai multe mii de elevi, un medic cu mai multe mii de bolnavi 14 și un inginer cu mai multe mii de muncitori. Nu mai vorbim despre intelectualii cu largă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fiecare individ trebuie să-și asume destinul. Este un lucru dificil de înțeles și dificil de pus în practică pentru mulți dintre noi. Există aici o exigență și anume aceea că societatea tratează pe fiecare după contribuția adusă la bunăstarea semenilor 19. Pe fond există totuși, un sâmbure de adevăr. Repartiția este marea problemă, iar accesul după merite, la un anumit nivel de trai, nu a fost rezolvat în întregime de-a lungul istoriei umane 20. Și din acest motiv avem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
morală sau de merite pe care ei cred că le au. În interiorul sistemului economiei și societății libere ,,ceea ce face ca un om să fie prosper, nu este evaluarea contribuției sale plecând de la un principiu ,,absolut" al justiției, ci evaluarea din partea semenilor săi, care aplică exclusiv măsura nevoilor lor, a dorințelor și a obiectivelor personale. Aceasta este semnificația sistemului democratic al pieței"23. Este vorba aici despre utilitate și reflectare a muncii și efortului fiecăruia în nevoile și interesele celorlalți. Capitalismul nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tăiem și mutilăm tot ceea ce nu seamănă cu noi. Așa se face că suntem în continuare stagnanți și anticapitaliști. ,,Exigența capitalismului, despre care se face atâta vorbire, rezidă în faptul că acesta tratează pe fiecare după propria contribuție la bunăstarea semenilor. Dominația principiului ,,fiecăruia după propriile realizări" nu permite nici o scuză defectelor personale. Fiecare individ știe foarte bine că există oameni asemănători lui care au reușit acolo unde el a eșuat, că cei pe care îi invidiază sunt self-made-men care au
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este o utopie pentru că va fi deposedat de credința în Dumnezeu, de familie, de proprietate și de libertate. Marx a crezut cu toată convingerea că oamenii sunt răi și nu pot construi nimic valabil, dincolo de exploatarea la care își supun semenii. Pentru asta ar trebui să existe un stat atotputernic, arbitrar și implicat până în cele mai mici detalii ale vieții noastre. În același timp, clasicii marxiști au considerat omul ca fiind o ființă nefericită, în căutarea unui echilibru de negăsit fără
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dintre oameni, Jean-Jacques Rousseau arată: ,,Cel mai puternic nu este niciodată destul de puternic încât să fie întotdeauna stăpânul, dacă nu-și transformă puterea în drept și nu schimbă ascultarea în datorie. (...) Din moment ce nici un om nu are o autoritate naturală asupra semenului său și de vreme ce forța nu dă naștere nici unui drept, rezultă că baza oricărei autorități legitime printre oameni nu poate fi decât convenția. A găsi o formă de asociație care să apere și să protejeze cu toată forța comună persoana și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
F. Hegel, Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 300-301. 200 Ibidem, p. 301. 201 Când folosim acest termen ne raportăm atât la eliberarea omului în raport cu angoasele cosmice, cu autoritatea cosmică, dar și la eliberarea omului în raport cu semenul său. Nicolae Iorga arată:,,Creștinismul în care am trăit, exclusiv Evul Mediu, nu admitea ca un om să fie stăpân altui om". Originea formelor vieții contemporane, Tipografia ,,Datina Românească", Vălenii de Munte, 1933, p. 126. 202 G.F. Hegel, Prelegeri de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este știută ca având existență pozitivă înăuntrul ființei umane". G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 22. Hayek definește libertatea astfel: ,,(...) acea stare în care coerciția la care unii oameni îi supun pe semenii lor este redusă, atât cât este posibil acest lucru în societate. Această stare va fi numită stare de libertate". Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 35. 254 Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 98
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
primit partea, ei o pretind în continuare. Un asemenea ajutor pentru cei săraci este asemenea unui vas fără fund". Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 357. 83 Aici nu discutăm despre dreptate ca fenomen subiectiv, trăit de mulți dintre semenii noștri lipsiți de rațiune, care sunt incapabili să vadă dincolo de propriile interese și care, fiecare dintre ei ar inventa un sistem propriu care să-i satisfacă în dauna tuturor celorlalți. Iată ce spune Mises cu privire la subiectivismul fără sfârșit al celor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
teama de lipsurile viitoare este mama lăcomiei și a jafului; dar la om se mai adaugă și altă pricină și anume trufia care-l face să se împăuneze cu lucruri de prisos pe care le poartă numai ca să orbească pe semenii lui. Rânduielile utopienilor (locuitori ai Utopiei - n.n.) fac însă cu neputință un cusur de acest fel". Utopia, Editura Mondero, București, p. 81. 21 Vezi și Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2001, vol. II, pp. 197-198. 22 Ludwig Von
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vrac Paracetamol vrac Salicilat de metil vrac Sulfachinoxalcina vrac Fenolftaleina vrac Cloramina B Zaharina sodica Salicilamida Saprosan Nicotinamida Nipagin Fenacetina Nipasol Salicilat de izooctil Ciclamat de sodiu Clorsoxazona Piracetam Meclofenoxat Scobutil Adipat de piperazina Ditartrat de colina Nicotinat de metil Semen colchici Anexă 10 Mărfuri la care se referă art. 12 Anexă 11 a Lista produselor prevăzute la art. 15.2 paragraful 1 Produsele înscrise în această anexă vor beneficia de reducerea cu 50% a taxei de prelevare (1) Indiferent de
ANEXĂ din 1 februarie 1993 completare la Acordul interimar din 01 februarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109104_a_110433]
-
Portretistica lui I. Peltz culminează la "Sburătorul", cenaclu pe care l-a frecventat asiduu. Iată cum îl vedea pe E. Lovinescu: Era un bărbat masiv, cu părul prematur încărunțit, cu un zâmbet sceptic pe buze, cu o inimă comprehensivă a semenilor. Scepticismul nu l-a împiedicat niciodată să acorde tinerilor care băteau la ușa lui tot sprijinul." Memorialistul descrie interiorul camerei de primire și felul cum erau așezați participanții, începând cu mentorul: "...se așeza în spatele biroului. Când invita pe cineva să
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
destin // Mimăm aducerile-aminte / Cînd vrem de fapt să nu mai știm / Că din statuile ecvestre / Doar caii azi ne mai convin! // Biografiile nescrise / Contra prezentului ne-asmut / Fantomele au măști de carne / Și profețesc despre trecut // Suim orgolioase trepte / Dar semenii ne văd căzînd / Panașul s-a-nnegrit de zgură / În aripi zborul scurt s-a frînt". ( Doina Alexandru, Tranziție). Însă performanța absolută a beției de cuvinte se regăsește, asta e!, taman acolo unde te-ai aștepta mai puțin: la mentorul publicației însuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]