5,850 matches
-
că arsese toată corespondența ei cu Ionel. „Cum, Eliza, ai putut face un astfel de lucru? Viața lui Ionel interesează toată țara, dacă nu [cei de] acum, dar generațiile viitoare vor dori să-i cunoască toate laturile sufletului său, cea sentimentală nu este cea mai puțin interesantă. Te-ai șters din istoria lui.“ Rămase cam mortificată de această perspectivă, dar pretindea că este prea târziu. Eu cred că nu numai scrisorile ei și ale lui Ionel le arsese, ci mai ales
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în roman competitorii români ai lui Avramuț: Cristea Bujor, Vasile Damian ș.a. De altfel, în carte, figurii lui Avramuț îi este opusă, poate chiar prea simetric, aceea a altui evreu, candidul Mișu Ho rowitz, comis-voiajorul veșnic legănat de iluzii inconsistente, sentimental, onest până la pierderea simțului de apărare, victimă sigură a maleficului Avramuț. Aceste romane de moravuri sociale ale lui Ury Benador, deloc lipsite de merite, rămân totuși în umbra unei narațiuni de mici dimensiuni care este opera sa de prim rang
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și o urmă de răsfăț, eu nu am nici o îndoială. Și mai era ceva: o formă paradoxală de manifestare a discreției de sine. Prefera să se creadă că este „rău“, belicos, chiar brutal, decât să-și destăinuie firea afectuoasă și sentimentală. Cum era George Ivașcu în fond. Geo Dumitrescu L-am cunoscut pe Geo Dumitrescu în redacția Gazetei literare, prin 1960, cred, adică în perioada în care, într-un fel, poetul Libertății de a trage cu pușca reapărea: i se acceptau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
confecționator de istorioare morale pentru copii și adolescenți. Azi cine-l mai știe, dar noi îl citiserăm. Îmi și aduc aminte două titluri: Țuș-Țuș, romanul unui măgăruș și Mai sunt oameni buni. Un Constantin Chiriță al vremii lui, însă mai sentimental. Am ajuns repede la încheierea că producția maniheistă a lui Ionescu Morel se înscria foarte bine în linia preceptelor realismului-socialist, ba chiar, dacă judecam drept, le anticipa. În cazul românesc, desigur. Concluzia? Ionescu Morel era un precursor ignorat al realismului
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sumedenie de amintiri și portrete marcate mai toate de accente emoționale și cultice. Destulă lume privește cu neîncredere producția de această factură, considerând-o lipsită de relevanță pentru că nu are spirit critic, cum și este prea adesea, cu toate că din molozul sentimental au putut fi degajate, câteodată, și aspecte interesante, mai ales prin aportul, fie și mini mal, de informație. Și pentru că voi veni eu însumi, în cele ce urmează, cu o amintire, vreau să menționez că o fac fără altă motivație
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
până acum - întâlnim versuri de factură total religioasă. Nu-i o poezie care privește marile probleme biblice, cum observă și subliniază comentariile literare, facerea lumii sau minunile lui Iisus Hristos, ci o poezie naivă la prima vedere dar cu priză sentimentală în lumea celor care citesc și simt religios. Nu-i o poezie mistică ci una de cunoaștere și contemplare. Acum îngerii lui Voiculescu nu-i sondează propria credință, ci neliniștea lui, interpretările : În Îngerul din odaie, idealul poate fi văzut
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cărora să-l putem socoti, fără să ne facem silință conștiinței, unul dintre cei mai de seamă poeți contemporani”. Călinescu ștergea acuzația unora că V. Voiculescu ar fi un autor didactic, el nu era un tehnician în poezie, ci un sentimental cerebral care crea poezia directă dar și subtilă, ne dădea de înțeles criticul. El depășea ceea ce se tipărise până atunci în materie, deși în unele detașări se descoperea și vibrația unor lacrimi greu stăpânite: Apăreau acum în poezia poetului muzicalitatea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Cartea Românească, p. 302. În 1970, cum s-a mai spus, a fost publicat Zahei orbul, prefață de Mircea Tomus, în 1972 volumul Teatru, îngrijit de Mircea Tomuș și Ion Voiculescu. Volumul, apărut la Editura Dacia cuprinde Fata ursului, Gimnastică sentimentală, Demiurgul și Pribeaga. În același an, la Teatrul de stat din Baia Mare a avut loc premiera absolută a piesei Gimnastică sentimentală. Ulterior piesa s-a jucat la Teatrul de stat din Galați și la Naționalul bucureștean. În 1978 televiziunea română
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1972 volumul Teatru, îngrijit de Mircea Tomuș și Ion Voiculescu. Volumul, apărut la Editura Dacia cuprinde Fata ursului, Gimnastică sentimentală, Demiurgul și Pribeaga. În același an, la Teatrul de stat din Baia Mare a avut loc premiera absolută a piesei Gimnastică sentimentală. Ulterior piesa s-a jucat la Teatrul de stat din Galați și la Naționalul bucureștean. În 1978 televiziunea română a prezentat Pribeaga în adaptarea și regia lui Constantin Dicu. Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani i-a pus în scenă, în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, Sergiu Al—George, Al. O. Teodoreariu (Păstorel) etc., Editura Vremea, București, 1996 Anania, Valeriu, Rotonda plopilor aprinși, Editura Cartea Românească, București, 1983 Idem, Din spumele mării, Editura Dacia, Cluj— Napoca, 1995 Anghel, Paul, Arhivă sentimentală, Editura pentru Literatură, București, 1968 Apetroaie, Ion, V. Voiculescu, Editura Minerva, București, 1975 Balotă, Nicolae, De la Ion la Ioanide, Editura Eminescu, București, 1974 Benador, Ury, Minunați oameni scriitorii, în „România literară", an. II, 1969, nr. 50/10 decembrie Beniuc, Mihai
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
primul deceniu care a urmat ieșirii din comunism", aici într-o autentică cavalcadă a bătăliilor pentru Eminescu, întrebându-se cu o prefăcută (ca să nu spun perfidă), provocatoare inocență:"Care Eminescu? Un Eminescu al tuturor, poetul național care a făcut educația sentimentală a unei națiuni sau jurnalistul depășit de evenimente? Scriitorul genial sau omul umilit de contemporani? Creatorul de o impresionantă erudiție sau insul vânat de un șir de boli, unele moștenite? Iar geniul lui este consecința bolii sau a unei vocații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
George Bacovia, care "ascunde în substraturile recviemului de tip simbolist profunda prefacere eminesciană a temelor grave, a motivelor de natură metafizică". Influența eminesciană se resimte aici la nivelul "intrapoetic" și, nu mai puțin, "prin retorica specifică tipului de romantism naiv sentimental", una dintre "modalitățile majore de asociere Bacovia-Eminescu" putând fi aceea a asumării critice a "semnificației ontologice a metaforei" ca expresie a "limitării acestuia întru mister și revelare". Prin poezia lui Al. Philippide, ca și prin intervențiile teoretice ale acestuia, i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Tlá identifică o "ironie filosofică", iar în pasajul comediei doctorilor, din același text, identifică "o pagină de teatru absurd". Aur, mărire și amor, a cărei acțiune este plasată într-o epocă mai recentă, are "un aer de comedie mondenă, frivolă, sentimentală și destul de excentrică", fiind construită ca "o farsă cu urmări incalculabile", narațiunea alunecând spre o "comedie ludică" întrucât "drama jucată de eroi se revarsă în viața lor reală și aceasta capătă accente tragice" [...] "comedia erotică vine și din prezența constantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dorohoi. Oriunde s-a aflat, scriitorul și omul cetății și-a intersectat pașii cu ai altora, mai buni, mai deosebiți sau obișnuiți, în vâltoarea și valul timpului, rămânând în atâtea împrejurări activ, onest, amabil, drept, omenos și, în toate, un sentimental incorigibil. Perioada 1857-1891 l-a marcat în mod deosebit, prin precipitarea evenimentelor, prin afirmarea personalităților și a inițiativelor pe multiple planuri, care au fundamentat statul național român. Deoarece biografia sa a fost marcată, în mare măsură, de atmosfera, de oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sufletească, spre care a tins în toate împrejurările biografiei sale, diversă și complexă, chiar dacă la o privire de suprafață pare ca albia unui râu care curge lin, vălurind lunci verzi și crânguri cu priveliști însorite. Gane realizează o frescă autobiografică, sentimentală, uneori, neutră, alteori, însumând, sub semnul narațiunii fluente și al umorului sănătos, pagini potrivite pentru cunoașterea copilăriei, adolescenței, tinereții, a etapelor activității literare și politice, dar și prietenii și iubiri, bucurii și tristeți, impresii de călătorie, toate acestea marcate fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
amănunte fiind utile pentru cunoașterea biografiei scriitorului sau a cadrului general istoric al României din acea perioadă. Autorul a participat implicit la majoritatea evenimentelor prezentate, prin urmare autenticitatea lor este în afară de orice îndoială, ceea ce explică, pe alocuri, efuziuni lirice, accentele sentimentale și entuziasmul înaripat, așa cum mărturisește autorul chiar de la început: "Vroiesc numai să reculeg amintirile mele personale despre unele fapte întâmplate sub ochii mei... Simt, dar, o mare plăcere să revin un moment asupra acestor fapte petrecute, cum am zis, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sensul etimologic al termenului) lui Gane, volumul, în întregul său, reprezentând un fel de portret în oglindă, al unui om și al unei epoci. Personajul-narator ne apare așa cum l-au cunoscut contemporanii săi: "om delicat și fin, cultivat și bonom, sentimental și înțelept, visător și romantic paseist" (Cf. Ilie Dan, Pașii memoriei, București, 2001, p. 75). Și rămâne în toate mândru de orașul natal Fălticeni și de cel care l-a adoptat pentru totdeauna: Iași. Într-un cuvânt, prin formă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îndeplinită. Mulțămesc lui Dumnezeu că mi-a fost dat să le văd toate acestea! Desigur că mulți din generațiunea actuală, care vor ceti aceste rânduri amintitoare din vremi trecute, vor sta la îndoială dacă nu cumva am alunecat în exagerări sentimentale. Se poate că în dorința mea de a colora mai viu mișcarea de atunci să fi întrebuințat cuvinte pe care un istoric rece le-ar fi înlăturat. Dar mi se va ierta, căci am fost însumi martor la aceste evenimente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
observațiile se fac la sfârșit! Dar de ce înainta lectura, de ce tăcerea era mai adâncă și atențiunea mai mare. În starea sufletească în care eram cu toții atunci, atinsesem se vede coarda care singură putea vibra în noi în acea sară, coarda sentimentală ce acum ne pare așa de copilărească. După ce isprăvi lectura, Maiorescu zise: Eh bien...! Messieurs, voilà une nouvelle!109 Mihai Cornea, care era ușor de entuziasmat, mi-a promis o epistolă în versuri pe care a și publicat-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dezbaterea opiniei publice. Mărturisesc că, În momentul În care am fost solicitat pentru o emisiune În această direcție, am ezitat, nu pentru că n’aș fi avut nimic de spus, cât pentru mijlocul de a o face. Am oscilat Între extrema sentimentală, popularizatoare, la Îndemâna/Înțelegerea oricui și cea riguroasă, rațională, aproape de neînțeles. Și am ales altceva: nu popularizarea, propaganda și nici rigoarea. Ci, pentru că decizia privind viitorul mediului aparține opiniei publice, care trebuie să fie În cunoștință de cauză, am ales mediatizarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și asta o biotehnologie, pentru că biotehnologie e obținerea, prin utilizarea unor organisme, a unui lucru de interes, produs ori serviciu. Să fiu bine Înțeles: nu pledez pentru exterminare, ci pentru o tratare ecologică a problemei. O tratare realistă, iar nu sentimentală. În interiorul colectivității umane, acești intruși scapă controlului naturii, activ În exteriorul comunității pe care o parazitează, iar problemele pe care le provoacă gazdei parazitate pot deveni cu ușurință acute. Natura e prevenitoare, dar nu cunoaște nici mila și nici specii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stării mediului, dar și a cauzelor și deci a măsurilor ce trebuiesc luate; și, Într’adevăr, pe măsură ce omul s’a implicat/interpus În desfășurarea relațiilor ecologice, a crescut și gradul În care sunt necesare aprecieri și măsuri raționale, În detrimentul celor sentimentale, pentru că e vorba de efectele interpunerii unei ființe dotate cu rațiune și care acționează asupra mediului ca atare. E sarcina pe care mi-am asumat-o odată cu această rubrică. Dar mă ajunge și pe mine și astfel, astăzi, vă voi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel salturile. Și oricum, trebuie să respectăm În primul rând interesele naturii. “Radiosfera”, 12 august 1996, ora 11,11 94. Ce ne Învață o pisică? Când deunăzi un prieten m’a Întrebat ce subiect aleg pentru astăzi, iam răspuns: ceva sentimental și poate esoteric. Îmi cer scuze pentru ambele caractere, dar ele fac parte totuși din viața noastră, respectiv a lumii. Și, pentru că am auzit destule voci, mai catifelate, susținând cauze specifice doar unei jumătăți a speciei umane, chiar dacă majoritară, am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu tulburări (,,nebun”). 7. Care sunt problemele cu care elevii vin la cabinet de obicei? De regulă, elevii vin la cabinet pentru următoarele probleme: autocunoaștere și dezvoltare personală, comportament problematic - acasă, la școală: conflicte, violență, minciună, furt, Adhd, etc, probleme sentimentale, organizarea timpului, managementul învățării, timiditate, probleme de relaționare: elev - elev, elev - cadru didactic, elev - părinte/familie, orientare școlară și profesională, separarea părinților, consum de tutun, alcool, droguri și altele. Chiar dacă elevul nu poate să-i dea un nume problemei sale
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1847]
-
venituri, de multe ori doar elevi de școală medie, nu îi pot întreține. Unii îi definesc pe toți aceștia ca fiind „naufragiații dragostei”. Poate că unii mă vor considera demodat, dar îm amintesc cu multă nostalgie, cum în tinerețea mea, sentimental gingaș al iubirii, care se manifesta încă din prima tinerețe, era cu totul altfel. Era emoția unui bilețel de dragoste, a unui sărut timid, dat și primit în mare taină, în intimidate, departe de privirile celorlalți oameni. Acest sentiment de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]