7,756 matches
-
cu ei, că-i iubeam la nebunie. În perioada asta de secetă comunitatea evreilor a organizat plecarea copiilor. Tata s-a opus foarte tare, țin minte și acum - era supărat, nu mă lăsa deloc; mama m-a lăsat, deși eram singurul lor copil. Și am plecat cu comunitatea, am ajuns la Brașov, unde am ajuns În al doilea trimestru din clasa a II-a. Acolo ne-au luat familiile evreiești din Brașov și ne-au Îngrijit. Am fost luată chiar de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au curățat În 4 luni. Că banii au fost folosiți În alte scopuri, nu știu. Dar doctorul care a organizat asta n-a pățit nimic după război. Totuși. Noi Îl cunoaștem. Nu i-ați cerut socoteală? Dar numai noi? Nueram singurii care să-i cerem socoteală... Că au fost atâția care au stat acolo. Oameni bogați,care și-au lăsat toată averea acolo - și nu era puțin, că trebuia să plătești pe un an de zile Înainte. Și ei s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Zice: „N-ai fost În lagăr la Șargorod?” - „Ba da”. Zice: „Eu sunt ăla” - era mai mare cu doi ani decât mine și m-a recunoscut. Zice: „Nu te-ai schimbat deloc”, nu m-am schimbat după atâția ani. E singurul cu care am discutat și mi-a spus că majoritatea au emigrat În Israel. Când am venit aici, În ’46, a fost o problemă pentru mine, căci Între timp făcusem școală În rusă, În timpul lagărului n-am făcut școală deloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se prăpădească; pentru că efectiv se Îneca și norocul ei a fost că s-au deschis În exterior - așa spunea medicul care venea s-o consulte -, că dacă materia aia s-ar fi deschis Înăuntru efectiv murea... În toată perioada asta, singurul care Încerca să se țină pe linia de plutire era tata, care lucra ici și colo. La un moment dat, deja se topise zăpada, venise primăvara și țăranii aveau nevoie de muncitori - și tata, dacă era un profesionist, a obținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Erau niște polonezi care au fost acolo să facă o expoziție, un muzeu, și unul dintre ei povestea că cenușa a fost pulverizată și În Dunăre, și În pădure, deasupra pomilor... Pomii erau cenușă. Nyiszli a scăpat. El a fost singurul care a scăpat - dar nu din crematoriu, ci din lagărul de experiență, experiențe făcute din ordinul lui Mengele. Și, interesant, doctorul Mengele n-a fost condamnat, nici executat. Nici astăzi nu se știe unde este. Se știe c-a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-ist din județul meu - un sas de acolo cu care am vorbit și care, mi se pare, o dată mi-a dat niște pâine În plus, fiindcă a aflat că suntem din aceeași zonă. Se Înțelege... În germană vorbind... - El era singurul din acea zonă? - Poate că erau mai mulți SS-iști de acolo, dar cu el, odată, m-am Întâlnit. Că și lor le era frică, vă dați seama, să discute cu deținuții... - Cum arătau, ce Îndatoriri aveau SS-iștii acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
problemei evreiești va fi așa cum a fost: gazare și ardere. De fapt, nu prea realizam ce e cu noi. Nici nu prea se discuta În vagon, căci fiecare grupare avea discuția ei. - Ce fel de oameni erau În aceste vagoane? - Singurii pe care-i știam din acest vagon, În afară de părinți, era familia doctorului Bergmann: erau și În conducerea școlii, aveau și o fată de o seamă cu mine și atunci, sigur, Îi rețineai. Dar pe restul nu-i mai rețin. Parcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
șapte sacramente / 477 Subconștientul ca influență comportamentală / 478 Memoria subconștientului / 483 Meditație și rugăciune neurologie ocultă a poesiei / 487 Chrysopeea sub lupa de cristal / 494 Prelegeri pentru un templu al spiritului 1. Străvechile arhive ale Cuvântului Cred în tine, Doamne, singurul adevărat și infinit, creator și dătător de viață tuturor vizibilelor și invizibilelor lucruri și a cărui esență este pretutindeni în univers, a cărui minte și conștiință constituie sufletul meu1. Am început să scriu fără să-mi fie teamă că voi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cenzurată nu a ajutat niciodată la o interpretare exhaustivă sau plenară a ritualului, dar reflectă o unitate greu de imaginat a tuturor variantelor întâlnite la culturile străvechi și noi ale lumii, comportamentul ritual deosebindu-se doar prin limbaj, care este singurul capabil prin sintaxă și semantică să explice evoluția istorică a omului. Misterele lemuriene, urmate de cele uigure, indiene, atlantice, egiptene (ale lui Isis și Osiris), pelasge s-au transmis în Tracia unde existau misterele lui Cotys, ale zeiței Bendis și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Totem și Tabu, încearcă o apropiere între credințele copiilor, nevrotici și sălbatici. După Freud aceștia își asumă dorința de a atinge un final mult așteptat, teorie depășită de Levi-Strauss prin focalizarea unui limbaj structural de termeni cum ar fi mana. Singurul care prin studiile sale de religie comparată și istorie a credințelor reușește să se apropie de ceea ce noi azi apreciem a fi viziunea noastră asupra protoistoriei ritualurilor este Eliade. El împarte sistemele de credință, fie ele religii sau magie într-
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
diabolică, dar normală pentru omenire. Faptul că pe pământ cuantele spirituale trec dintr-o întrupare într-alta pentru a desăvârși menirea, destinul peste generații, materialicește necunoscută încă, genetic transcrisă în gene și invizibile pagini siderale ale cine știe cărui spațiu multidimensional, e singurul ce poate explica clipa de împlinire atât de străină și greu de atins. Aceasta pare o stare de trecere pe care aș opune-o la prima vedere afirmației heideggeriene: Nu noi ajungem la gânduri; ele vin la noi". Ca un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
același timp. Numai spațiul cosmic e în același timp ars și înghețat. Stele incandescente plutesc în plumbul metalelor grele, metamorfozate în aur și gaze rare și inerte. Și în jur frigul imens care privitorului neputincios, spirit vital, organic îi este singurul mai apropiat, mai propriu pentru viețuire. Aici nu e timp, aici nu e decât un spațiu, un loc de întretăiere cosmică a tuturor timpurilor. Violetul e ultima culoare a curcubeului, în partea opusă se reîntâlnește cu suratele lei ca și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
seama ce alambic de cuvinte, noțiuni și imagini structurate pe planuri suprapuse poate declanșa expunerea acestor date. Dar, dacă vrei să te angajezi pe Calea Contemplației, trebuie să mergi pe un drum care conduce la aceasta. Acest drum nu e singurul. Poți căuta în sine conștiința pură și fără cusur, o viață simplă și bine așezată, cu un comportament modest și în deplină cumpătare pentru lucrurile înconjurătoare. Magii își reprimă dorințele arzătoare ale naturii lor, având grijă de nevoile lor cu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
diabolică, dar normală pentru omenire. Faptul că pe pământ cuantele spirituale trec dintr-o întrupare într-alta pentru a desăvârși menirea, destinul peste generații, materialicește necunoscută încă, genetic transcrisă în gene și invizibile pagini siderale ale cine știe cărui spațiu multidimensional, e singurul ce poate explica clipa de împlinire atât de străină și greu de atins numită destin. Aceasta pare o stare de trecere pe care aș opune-o la prima vedere afirmației heideggeriene: Nu noi ajungem la gânduri; ele vin la noi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
decât o mică parte din creier ce anume din personalitatea, comportamentul sau simțurile noastre ori interpretările acestora se ascund în acele zone albe? Ar putea ele explica patologia unor maladii neurologice sau psihiatrice și, de ce nu, secretul inteligenței umane? Creierul, singurul în relație cu forțele cosmice, ascunde deci multe taine. Și în poveștile lui Ion Creangă întâlnim sintagma vitezei gândului care are una din cele mai mari viteze, și totuși [...] mergând se întâmplă uneori să te impiedici și în mai puțin
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
singurul lucru pe care trebuie să-l rețin este faptul că un orb a putut traversa strada în totală siguranță. Asta înseamnă că nu avem nici un drept să judecăm intențiile pe care le atribuim altora. Ele sunt doar atributele Cosmicului, singurul ce are puterea de a citi în inimi și în gânduri. Trecerea aceasta e un zbor, o aripă bătând imperceptibil în labirint trecerea aceasta e un gând un fel de gând venind din mintea altcuiva să ne rostească, rostuiască rostirea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
despre felul cum ați cunoscut-o pe pictorița Maria Vârnav, despre colaborarea cu Dv. la Albumul istoric, unele aprecieri despre valoarea operei sale și câteva considerații asupra 223 sufletului ei. Artista intră în sfera preocupărilor mele și socotesc că sunteți singurul în măsură s o faceți. Ar fi un valoros ajutor, pentru care v-aș rămâne recunoscător. Ce mai știți de Monografia „Ion Dragoslav” la care ați lucrat cu prof. A. G. Stino? În ce editură e vorba să apară? Nădăjduiesc că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cer iertare pentru întârzierea rândurilor mele. Întârzierea se datorește însă faptului că n-am avut răspunsul cu privire la o lucrare a tatălui meu, despre care rămăsese să mă interesez. Imediat ce am căpătat rezultatul, urmează scrisoarea mea. 635 Avocatul Roland Hârlescu e singurul dintre copiii lui Dimitrie și ai Elenei, cu care am corespondat. M-a vizitat în locuința din Suceava, ne-am făcut planuri; unele gânduri s-au realizat. Un frate, Paul, s-a stabilit în Statele Unite; din știrile pe care le
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
personajul pitoresc, Vintilă, din romanul lui Marin Preda, „Cel mai iubit dintre pământeni”. Acesta, prezentându-i profesorului Petrini pe cei din echipa de la deratizare, s-a oprit asupra unuia care ar fi trebuit să fie ofițer, însă el a fost singurul din Școala Militară care n-a fost de acord cu abdicarea lui Mihai Hohenzollern. ă De ce-a făcut-o, dom’profesor? de ce?, încercă Vintilă perspicacitatea profesorului, umblat destul prin meandrele conștiinței omenești. ă De prost, Vintilă, care, iluminat de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de țigani care vor să-și construiască o locuință minimum 250 mp, așa cum se dădea oricărui cetățean român pe vremea regimului comunist. Fără să facem elogiu acelui regim, vom spune celor care se fac că nu știu că a fost singurul dintre regimurile politice ce s-au perindat în decursul istoriei care i-a luat în seamă și pe țigani. În satele lor a construit școli, i-a obligat să vină la școală, le-a dat un loc de muncă și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
românilor spre pierderea timpului, sărind din chiolhan în chiolhan, dar va trebui să-și spună părerea despre salarii, pensii, locuri de muncă, sănătate și învățământ; asta, în cazul în care mai păstrează o părere de obraz. Ar putea Ion Iliescu, singurul de stânga din tot partidul, să aducă noua conducere la sentimente mai bune față de poporul român, adică să-i redea demnitatea, în paralel cu alungarea, cu pietre, a maidanezilor lătrăi de tipul lui Vanghelie? Singura modalitate de a reda demnitatea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
modernă, că sunt sclavi, deși nu mai sunt înscriși nicăieri cu acest nume, se numesc angajați și salariați care consimt, în mod liber, „nesiliți și de nimeni asupriți”, după o formulă consacrată în actele de vânzare-cumpărare, să se dispenseze de singurul bun pe care-l mai au: capacitatea de a muncii. Poți, în forul tău interior, să te indignezi cât vrei, să condamni practica de a-l stoarce de vlagă pe semenul tău, ți se va spune că angajatorul, agentul economic
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
României, cu soția să refuze cinstea de a încreștina un prinț? Evident, nu. A fost chiar un bun prilej de a se împăca cu trecutul, dar și de a-i da un semnal ex-regelui Mihai că nu mai poate fi singurul întreținut și, din averea căpătată, ar trebui să aibă grijă de rudele sărace. Pentru o infuzie cu sânge albastru, au venit la botez, dar și la restaurantul de cinci stele, unde a avut loc petrecerea de cumetrie, o parte dintre
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la restaurantul de cinci stele, unde a avut loc petrecerea de cumetrie, o parte dintre membrii guvernului, fețe simandicoase de la noi și din străinătate, transmițând celor de la televizor că sunt și dintre acei asupra cărora criza nu are nici un efect. Singurul care n-a fost impresionat de toată manifestarea, a fost chiar cel botezat, prințișorul, care a orăcăit tot timpul, punând răbdarea domnului Băsescu la grea încercare. Să încercăm să aflăm ce daruri au fost așteptate de fericiții părinți, trăiți în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
este posibil, dacă ne gândim că, ne-am transformat într-o societate care cultivă instincte, nu sentimente, am retrogradat la stadiul biologicului, de turmă care ronțăie E-uri. Politicienii noștri (ei sunt în față și se văd, dar nu sunt singurii vinovați) nici nu-și dau seama de răul produs societății cu gândirea lor rudimentară, călcând în picioare acele elemente care fac dintr-o turmă un popor. În condițiile în care averea, acumulată prin mijloace care ar trebui să fie condamnate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]