5,184 matches
-
fi apoi ușurată și datorită faptului că pe scaunul de arhiepiscop de Canterbury a ajuns grecul Teodor († 690). Acesta s-a dovedit un om foarte învățat, filosof, cu mari merite bisericești și culturale în Biserica Angliei. Au trebuit să treacă de la Sinodul din Niceea 459 de ani (325 - 784), ca să se unifice datele pascale între Apus și Răsărit și încă peste o sută de ani până să se uniformizeze computul în Apus. Ca unele care se străduiseră să răspândească sistemul alexandrin la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
al XIII-lea, în cancelaria pontificală apare în veacul al X-lea. Aceeași concluzie se poate trage referitor la istoria Angliei, care prezintă cazuri de utilizare a erei creștine în actele particulare încă din secolul al VII-lea. De altfel, sinodul din Whitby (664) o adoptă oficial în Anglia. Echipa misionară a abatelui Augustin a purtat-o aici de la începutul acțiunii ei, odată cu preocupările de nouă pascalie romană. În Franța, era lui Iisus Hristos a fost impusă în special de Carol
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
acțiunii ei, odată cu preocupările de nouă pascalie romană. În Franța, era lui Iisus Hristos a fost impusă în special de Carol cel Mare, ca unul care și-a numărat anii domniei de la nașterea Domnului. Dar și mai înainte de el, actele sinoadelor din Liptines (743) și din Soissons (744) sunt datate în același fel. În Spania, ea apare în secolul al XIV-lea, iar în Portugalia, în veacul următor. Situația Greciei e asemănătoare cu cea din Portugalia. În Rusia, era creștină a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ulterior, întreaga lume. Fundamentarea teologică a concepției după care Dionisie Exiguul se conduce în aplicarea sărbătoririi pascale are la bază fidelitatea față de Sfânta Tradiție. Pentru cuviosul monah, încorporarea evidentă și sigură a vieții Duhului în Biserică este dată de hotărârile Sinodului I ecumenic. Preocupările sale de calcul pascal evidențiază și legătura strânsă dinte cele două Testamente pe firul aceluiași adevăr revelat. Cu scopul stabilirii precise a primei luni, a trebuit să se întreprindă cercetări asupra începutului ei, pentru că textul sfânt nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nisan. Această notă de deplinătate, de covârșire a întunericului de către lumina răstimpului sărbătoririi, se adaugă la aceea de început nou și sfânt, de statornicire a primăverii. De altfel, semnificația teologică a noțiunii de echinocțiu de primăvară s-a precizat la Sinodul I ecumenic. Ea indica icoana timpului primordial când Creatorul a separat întunericul de lumină. De luna începutului s-a legat porunca divină a înjunghierii mielului pascal. De aceea, în ziua de 14 nisan, vineri, când în templu se îndeplinea acest
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
posibilă. Cele câteva elemente amintite mai sus pot să mijlocească o înțelegere corectă în problema raportului Paștelui creștin cu Pasha iudaică. Insistența lui Dionisie asupra importanței determinării exacte a pascaliei, a începutului primei luni și a fidelității creștine ecumenice față de Sinodul I de la Niceea dovedește un efort unic și consecvent de respectare a Revelației divine din toate etapele dezvoltării ei. Totodată el s-a străduit să pătrundă și sensul universal al elementelor cărora la era destinată. Regula computistă alexandrină, ca Paștele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
veterotestamentare, o desăvârșire a ei. Prescripțiile canonice niceene, pe fundalul realităților astronomice juste de atunci pe care la aveau în vedere, evidențiau rădăcina credinței creștine, în revelația dată poporului evreu. Începută prin reglementarea pascaliei, continuată prin colecțiile de canoane ale Sinoadelor ecumenice, inițiativa unificatoare a celor două părți ale creștinătății dezbinate de mai multe decenii se împlinea în impunerea unui sistem universal de comput pascal și de numărare a anilor. Conciliată astfel progresiv în problemele de credință ortodoxă, Europa de după anul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nevoie, el împlinea. De la el se așteptau soluții pentru marile probleme. În momentele de tensiune și de incertitudine, unii dintre ei trimiteau să-l consulte în mod special. De exemplu, papa Hormisdas l-a solicitat direct în problema edițiilor canoanelor Sinoadelor ecumenice, sau Papa Ioan I i-a cerut ajutorul în privința calculării datei Paștilor. Lor li se adaugă abați, monahi, reprezentanți ai elitei societății capitalei. Pentru competența sa, solicitată în diverse rânduri sau locuri, drept mărturie stau numeroasele dedicații ale traducerilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de la Constantinopol a fost socotit al doilea în ordinea onorifică a vechilor scaune patriarhale, bucurându-se însă de aceeași cinste și de aceleași privilegii ca și scaunul Romei) l-a omis cu bună știință, evidențiind, în schimb pe acelea de la Sinodul II ecumenic de la Constantinopol. Totodată, a avut grijă să despartă un canon de la Niceea de adaosul lui apocrif de proveniență romană. Prin impunerea erei creștine, Dionisie Smeritul a exprimat ideea stăpânirii Mântuitorului Iisus Hristos asupra istoriei și a veacurilor. În
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
MOTOC GHEORGHE, vicar administrativ la episcopia Galațiului, MAREȘ IOAN, preot din Bacău, și PIMEN ZAINEA, stareț la mânăstirea „Sf. Ioan” din Suceava. Unul dintre acești trei candidați urma să fie ales ca episcop vicar la 26 august a.c., cu ocazia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Departamentul Cultelor, considerând că propunerile sunt insuficient pregătite, a determinat amânarea alegerii episcopului vicar al Episcopiei Buzăului. În această situație urmează ca VENIAMIN să candideze pentru postul menționat, întrucât este mai corespunzător decât ceilalți trei și este
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-75): ... domnilor români le revenea prerogativa de a confirma alegerile de episcopi și mitropoliți, fixându-se asupra unuia din trei candidați și înmânându-i cârja arhierească, decizie care urma apoi să fie ratificată de sinodul patriarhiei ecumenice. ... Transmiterea unuia din însemnele demnității de arhiereu - toiagul - avea loc în cadrul unei proceduri cu caracter laic, pe când pentru celălalt - mitra −, după primirea aprobării de la Constantinopol, se organiza, cu solemnitatea de rigoare, o ceremonie religioasă. Demnitatea le conferea domnilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în formele ritualice ale (re)întemeierilor de domnii. [Relația însă rămânea ambiguă: din natura puterii domnești decurgea și caracteristica sacerdotală (după model bizantin), ca atare voievodul alegea un episcop sau un mitropolit, iar decizia sa urma să fie ratificată de sinodul patriarhiei ecumenice. Tot atât de adevărat e că domnul putea cere patriarhiei de la Constantinopol destituirea mitropolitului, așa cum s-a petrecut cu Ștefan I al Țării Românești, în anul 1653, sau cu Antim Ivireanul, în 1716. Cazul acestuia din urmă este tragic, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Femeile au fost primele cărora le-a fost interzis accesul în jurul altarului, acestea neputând să aibă nicio funcție directivă în muzică. „Corurilor formate din laici și din fete nu le este permis să cânte în biserică” afirmă canonul 9 al Sinodului din Auxerre. Cântăreții încep să se diferențieze profesional deja din secolul al IV-lea. Corurile încep să-și facă apariția atât în Orient, cât și în Occident. Nu este suficient de documentată opinia conform căreia papa Grigore cel Mare este
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
că schola există în timpul lui Grigore cel Mare, din moment ce acesta o reorganizează datorită decăderii ei. Diaconii, care pănâ atunci au exercitat funcția de solist, au fost excluși, oficiul muzical fiind încredințat unor subdiaconi, după cum reiese din textul decretului elaborat de Sinodul Roman din anul 585; acestora li se adaugă un anumit număr de copii pentru execuția cântecelor corale. Putem spune că Papa Grigore a fost cel care a ridicat schola romana la rangul de instituție. Acesta a dotat-o cu proprietăți
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
înlocuirea textelor liturgice oficiale (precum Gloria sau Pater noster) cu altele neaprobate; cântecul confuz și precipitat al psalmilor; lipsa de atenție a clericilor în timpul rugăciunii și în cor etc. În mod evident, s-au înmulțit și protestele, în special în sinoadele locale și cele ale unor personalități culturale, cum ar fi franciscanul G.B. Martini în Storia della musica (1757) și în Esemplare o sia Saggio ... di Contrappunto (1774). Însă vocea oficială cea mai autoritară a fost aceea a Papei Benedict al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
O. se află pe câmpul de luptă de la Mühlberg (1547) și mai târziu la asediul cetății Ovár (1566). Ofensiva religioasă pe care o susține de O. împotriva Reformei s-a orientat spre o renaștere a catolicismului prin dezbateri doctrinare în sinoadele diecezane pe care le-a organizat. A lansat el însuși cărți de ritual catolic și pastorale pentru preoți. În același timp are merite incontestabile în restructurarea învățământului de toate gradele, până la cel universitar, la Tyrnavia (Trnava) (1566), inițiativele sale abordând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Întru una Sfântă, Sobornicească și apostolească Biserică. 10. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. 11. Aștept învierea morților. 12. Și viața veacului ce va să fie. Amin! 6 Introducere În contextul aniversării în 2010 a 1685 de ani de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea (325), și a 125 de ani de la recunoașterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în ședința de lucru din 18-19 iunie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
6 Introducere În contextul aniversării în 2010 a 1685 de ani de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea (325), și a 125 de ani de la recunoașterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în ședința de lucru din 18-19 iunie 2009 ca anul 2010 să fie declarat Anul omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești în Patriarhia Română, așa cum ne informează Ziarul Lumina. Cu acest prilej
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mărturisire de credință din cele douăsprezece articole ale Crezului, am selectat citate din operele Sfinților Părinți care limpezesc înțelesurile. Crezul Niceo-Constantinopolitan (sau Simbolul credinței ori simplu Crezul) este o formulare de credință stabilită de către Sfinții Părinți participanți la primele două Sinoade Ecumenice, care au avut loc la Niceea, în anul 325, și Constantinopol, în anul 381. Crezul a fost definit de Sfinții Părinți de la aceste două Sinoade mai ales cu scopul de a combate diverse erezii, în special arianismul, apolinarismul, macedonianismul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Crezul) este o formulare de credință stabilită de către Sfinții Părinți participanți la primele două Sinoade Ecumenice, care au avut loc la Niceea, în anul 325, și Constantinopol, în anul 381. Crezul a fost definit de Sfinții Părinți de la aceste două Sinoade mai ales cu scopul de a combate diverse erezii, în special arianismul, apolinarismul, macedonianismul (sau erezia pnevmatomahă), hiliasmul etc., precum și din dorința de a deosebi religia cea nouă - creștinismul - de celelalte religii, politeiste. Crezul este cea mai cuprinzătoare și mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
credință a Bisericii noastre, constituind, de fapt, sinteza învățăturii de credință ortodoxă. Simbolul de credință este „un adevărat rezumat al istoriei lumii și omului de la creație până la realizarea Împărăției lui Dumnezeu, al istoriei prezenței lui Dumnezeu în viața lumii” 1. Sinodul I ecumenic s-a deschis la Niceea, la 20 mai, anul 325, și a durat până la 25 august, același an. La ședința deschiderii oficiale și la cea de închidere a asistat însuși împăratul Constantin cel Mare, care a rostit cuvântul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Niceea, la 20 mai, anul 325, și a durat până la 25 august, același an. La ședința deschiderii oficiale și la cea de închidere a asistat însuși împăratul Constantin cel Mare, care a rostit cuvântul de deschidere și de închidere a Sinodului. Ședințele sinodului s-au ținut în sala de recepție a palatului imperial din Niceea, sub președinția episcopilor Eustațiu al Antiohiei (324-330) și Alexandru al Alexandriei (313-328)2. La sfârșitul dezbaterilor, Părinții sinodali au hotărât ca învățătura formulată în Sinod să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
20 mai, anul 325, și a durat până la 25 august, același an. La ședința deschiderii oficiale și la cea de închidere a asistat însuși împăratul Constantin cel Mare, care a rostit cuvântul de deschidere și de închidere a Sinodului. Ședințele sinodului s-au ținut în sala de recepție a palatului imperial din Niceea, sub președinția episcopilor Eustațiu al Antiohiei (324-330) și Alexandru al Alexandriei (313-328)2. La sfârșitul dezbaterilor, Părinții sinodali au hotărât ca învățătura formulată în Sinod să fie redactată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a Sinodului. Ședințele sinodului s-au ținut în sala de recepție a palatului imperial din Niceea, sub președinția episcopilor Eustațiu al Antiohiei (324-330) și Alexandru al Alexandriei (313-328)2. La sfârșitul dezbaterilor, Părinții sinodali au hotărât ca învățătura formulată în Sinod să fie redactată într-un Simbol de credință, ce conține 7 articole. În Simbolul niceean, s-a fixat învățătura despre Dumnezeirea Fiului, Cel ce este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, deoființă cu Tatăl, prin Care toate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
despre Dumnezeirea Fiului, Cel ce este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, deoființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut, iar în partea a doua, s-au anatematizat ideile principale ereticului Arie, ce a pricinuit convocarea Sinodului. Acest eretic susținea că Fiul a fost creat în timp din nimic, că este creat din altă substanță sau ființă decât Tatăl și este schimbabil 3. Simbolul niceean glăsuiește: Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]