6,398 matches
-
la manifestări agresive. Explicația în termeni de învățare și socializare diferențiată pare mai adecvată pentru înțelegerea agresivității la sportivi, în schimb pentru explicarea agresivității spectatorilor pare mai plauzibilă ipoteza proceselor asociative și cognitiv-afective. În timpul antrenamentelor intense jucătorii sunt supuși unei socializări care dezvoltă, în baza unui model moral deficitar, atitudini ce aprobă agresivitatea ca pe un comportament legitim și necesar. Generalizarea acestui tip de comportament este prezisă de modelele de învățare socială și de prelucrare a informației. Spectatorii, animați de interesele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
natura lor însă rămâne aceeași. O particularitate a agresivității domestice constă în faptul că ea se declanșează ca reacție la o provocare imediată, reală sau imaginată, denumită de către specialiști variabila proximității (Geen, 1998). Și alți factori individuali sau contextuali (personalitatea, socializarea, calitatea relației, drogurile, alcool) favorizează declanșarea scandalurilor cauzate de factorii proximali. Agresivitatea domestică într-un climat socio-cultural tradițional este caracteristica bărbatului care-și tratează soția și copiii ca pe niște bunuri personale, impunând-le supunerea totală. Cel care abuzează prezintă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mulțime, temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
convingător pentru stabilirea unei relații conjugale abuzive, dar el poate declanșa o stare afectivă negativă care să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
obținerea unei note proaste la școală, ajungerea acasă la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe ori părinții care maltratează au fost ei înșiși copii maltratați, crescuți într-u mediu de socializare negativă, supuși maltratărilor fizice, neglijenței sau altor abuzuri. Într-un studiu comparativ privind familiile incestuoase, Madonna, Van Scoyk și Jones (1991) au constatat absența unor delimitări clare în cadrul acestor familii în care membrii nu aveau roluri bine definite. Pierderea unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tipuri de victime: victimele care au un anumit rol în declanșarea intimidării și cele luate drept țintă, fără să fi provocat chiar ele conflictul. Istoria familială a primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adecvate pentru rezolvarea unor probleme interpersonale. Huesmann, Eron și colegii lor explică învățarea și stabilitatea comportamentului agresiv în termeni de formare a schemelor și scenariilor agresive susținute de credințe care justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și socializarea copilului într-un mediu familial inadecvat favorizează învățarea comportamentelor agresive prin intermediul diferitelor procese precum întărirea agresivității, imitarea modelelor agresive, interiorizarea normelor și dezvoltarea unor structuri cognitive care justifică și legitimează comportamentul agresiv. Dezvoltarea unor procese socio-cognitive precum percepția celorlalți ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dezvoltându-i copilului spiritul critic, ajutându-l să-și interiorizeze valorile umane, îl împiedicăm astfel să accepte supunerea față de ordinele care violează aceste valori, fie că ordinele parvin de la superiorul militar, de la antrenorul sportiv sau de la colegii de școală. O socializare pozitivă, dragostea și atenția celor din jur îl pot ajuta pe copil să facă față neglijenței, respingerii, ostilităților și agresiunilor la care a fost supus în diverse circumstanțe. Interacțiunile pozitive îl fac pe copil să accepte și să fie acceptat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și atenția celor din jur îl pot ajuta pe copil să facă față neglijenței, respingerii, ostilităților și agresiunilor la care a fost supus în diverse circumstanțe. Interacțiunile pozitive îl fac pe copil să accepte și să fie acceptat de către ceilalți. Socializarea pozitivă în sânul unei familii afectuoase asigură bazele unei personalități integre, personalitate ce nu se poate forma decât în contextul în care este încurajată de către societate sau, cel puțin , nu este împiedicată de aceasta. Într-o societate în care bunăstarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
33, 53, 60, 67, 114-116, 125, 138, 140 G Gemeni 29, 77-81 monozigoți 100 bizigoți 100 H Hormon sexual 28, 104-107 I Imaginea de sine 34, 59, 182 Imitarea 209, 226 Impulsiv 96, 208 Informație 84 atenuantă 230 Inhibiție prin socializare 58-59 Integrare 117 Instigare 122-124, 125, 183 Instituție 181 Insultă 25, 51, 230 Integrare socială 79-81 Intenționat 12, 52 Interacțiune 71, 78 Interpretare 12 Intimidare 18, 214 Ipoteza de evitare a emoțiilor negative 42 Î Învățare prin observare (modeling) 69
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46 Sinucidere 14 Sistem limbic 108 nervos 109, 110, 113, 117, 122 simpatic 110 Socializare 73, 94, 127, 188, 190, 204, 207, 235-236 agenți de 70 lacunară 75 procese 23 Spectator agresiv 191 Sportiv agresiv 187 Stări afective 206 negative 114 pozitive 116 Stereotip 196, 204, 208, 212 Stima de sine 71, 116, 191, 210
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adus pentru grupul țintă * Evoluția psihologică a celor 20 de beneficiari; * Creșterea gradului de adaptare la problemele curente cu care se confruntă fiecare individ; * Autonomia și capacitatea de a se autoadministra, la finalul proiectului; * Abilități practice gospodărești; * Creșterea gradului de socializare; * Calificarea în meseria de tâmplar și certificarea acestei meserii; Un loc de muncă la finalul proiectului; * Un loc de cazare pe care și-l asigură singuri prin plata chiriei (din salariul obținut); * Un punct de referință (Caritas și personalul implicat
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
reorienta asupra propriilor identități). Prin oferirea de sprijin specializat pentru o perioadă determinată de timp necesară familiei pentru depășirea situației de criză, copilul cu dizabilități beneficiază de găzduire și îngrijire, continuitate în procesul de recuperare și participă la activitățile de socializare, recreative și loisir. LECȚII ÎNVÂȚATE Implementarea prezentului proiect a condus la întărirea capacității instituționale la nivel local pentru asumarea responsabilității în ceea ce privește problematica copilului cu dizabilități. Proiectul a abordat conceptul de interes superior al copilului din perspectiva susținerii familiei în vederea refacerii
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
persoane cu handicap psihic și mintal; b. Grad accentuat de excluziune socială în rândul persoanelor cu dizabilități psihice și mentale; c. Izolarea de comunitate a persoanelor cu dizabilități neinstituționalizate care primesc îngrijiri la domiciliu și nu participă la activități de socializare în centre sociale. MĂSURI LUATE ȘI BENEFICII PENTRU GRUPUL ȚINTĂ S-a urmărit înființarea unui centru social educativ pentru persoane cu dizabilități psihice și mentale. Prin proiect s-a reabilitat și modernizat infrastructura socială nefuncțională din județul Iași (respectiv, pavilionul
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
nu se întâmple o vărsare de sânge. La revolta vătrenilor au participat și oameni din celelalte sate ale comunei, dar despre aceste lucruri vom vorbi mai târziu. După modelul colhozurilor rusești, Plenara P.M.R. din martie 1949 a hotărât trecerea la socializarea agriculturii, îndemnând sătenii, uneori chiar prin măsuri represive, să treacă la înființarea întovărășirilor agricole și mai apoi a Gospodăriilor Agricole Colective. Perioada aceasta a fost o perioadă de mari frământări politice și sociale pentru populația din comuna Hudești. în 1957
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sau mai puțin sintetică, finalitățile vizate într-o situație de comunicare interpersonală, finalități formulate ca "scopuri", "mize", "obiective" sau reflectate în "rezultate", toate plasate în planuri precum: cunoaștere și autocunoaștere, informare, persuasiune, relaționare (construire, menținere de relații, poziționare în cadrul acestora; socializare), divertisment/joc, convenție/normativitate (vezi supra și ritualizare) cf. Iordănescu, 2006, p. 35; Mucchielli, 2005, pp. 80-86; Dinu, 2004, pp. 36-37; Commarmond, & Exiga, 2003, p. 9 etc. Acestor finalități li se asociază funcții specifice, subsumate contactului 10, respectiv schimbului interpersonal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cunoștință cu cineva, la fel și abordarea folosită în e-mail-uri lasă o anumită impresie" Taylor, 2010, p. 11) și, pentru societatea contemporană, formele de social media folosite în comunicarea de diferite tipuri și trăsăturile acestora (accesibilitate, mobilitate pentru utilizatori, personalizare, socializare etc. Agarwal, 2011; Watermeyer, 2010; Dalsgaard & Paulsen, 2009; Dalsgaard, 2008 etc.). 8 Pentru principiile și funcțiile comunicării, vezi și Puiu, 2001, pp. 22-24. 9 Pentru nuanțări și exemplificări ale ritualurilor comunicative raportate la diferite tipuri de context, vezi Hobjilă, 2008a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ar fi Tekka Piața sau Tekka Mall primul și singurul mall modern, cu aer condiționat, în care nu simți gălăgia de afară. Mulțimea acestor centre, buticuri și restaurante oferă localnicilor și vizitatorilor cele necesare vieții, precum și prilej de întâlnire și socializare, sporind animația și culoarea specifică a cartierului. Locul sacru de închinare poate fi și alături de taraba cu legume și fructe La festivalul hindus de lumină Deepavali, ca sărbătoare publică, se vând bunătăți speciale, iar orașul este decorat festiv. Mai există
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
reactivează sensuri subtile, dar ascunse, camuflate, ale istoriei recente. Imediat după alegerile din aprilie 2009, în semn de protest, tinerii moldoveni au fost invitați la o "revoluție a florilor". Mesaje entuziaste curgeau pe bloguri, twitter, facebook și alte siteuri de socializare. A început astfel un amplu protest pacifist cu flori în mâini. "Florile sunt armele noastre!". "Revoluția florilor" este adevărata cale spre adevăr, dreptate, ordine, armonie și împlinire. Urmărind în această grilă hermeneutică evenimentele de la Chișinău, nu ai cum să nu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
figuri "olimpiene" sunt creațiile televiziunii. Lumea continuă să se intereseze de ele la modul total. Viața lor publică și privată provoacă în continuare un imens și inegalabil interes. Megastarurile ne populează copios imaginarul colectiv. Devin modele sociale, repere solide de socializare anticipativă, cum ar spune sociologii. În România, Michael Jackson a provocat ample "ritualuri sociale de purificare" (Mihai Coman) de mizeriile și servituțile tranziției. Prin concertul său din 1992, Michael Jackson a funcționat asemenea unui veritabil terapeut național. Muritorul de rând
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
față de utilitatea lor socială. Obligate să aloce un timp reeducării ca simbol al aderării formale la valori ale modernității, ele îl pervertesc, îl schimonosesc și îl caricaturizează ca semn că valorile instituționale trebuie căutate în altă parte. Există o altă socializare ocultă, care are rolul de a-i rupe pe indivizi total de lumea din afară și de a-i adapta definitiv la lumea carcerală. Iar rezultatele acestei reeducări sînt evidente: jumătate din deținuți recidivează, iar ceilalți reușesc cu greu să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în meserii utile și atractive din punct de vedere social, închisoarea compensează prin acordarea unor favoruri, unor beneficii. Acestea se obțin gradual, pe măsura modificărilor comportamentale și a viziunilor despre pușcărie, pedeapsă și rolul acestora în societate. În procesul de socializare carcerală, etapei de înjosire și de degradare a vechii personalități îi urmează faza reconstrucției eului, pe baza interiorizării unui nou set de convingeri despre lume și despre sine. Recompensele acestei interiorizări constau inițial în înlăturarea neplăcerilor și privațiunilor, dar ajung
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceeași speranță la aceleași apeluri, aceleași cuvinte de ordine, aceleași referințe și aceleași certitudini. În jurul său, prin supunere, devoțiune sau entuziasm, este restabilită comunicarea afectivă (sistematic reprimată de autorități) și se consolidează o nouă rețea socială. Eroul este "agent al socializării sufletelor", după formula lui Maurice Barrès, sau "agent al schimbării și garant al stabilității statut paradoxal de care se leagă însăși condiția sa tragică", după Thomas Carlyle 116. Condiția sa este tragică din pricina însingurării, alienării. Unii dintre ei se sinucid
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu caracter prototipal. Într-un spațiu închis, etichetarea unui individ ca aparținînd unei categorii sociale (de șmecher, fraier, sifon etc.) limitează foarte mult libertatea de acțiune și de gîndire a actorilor sociali, care sînt obligați să parcurgă anumite instanțe de socializare, să achiziționeze anumite tabuuri culturale, prejudecăți, resentimente, nostalgii etc. Orice aspect al culturii carcerale este utilizat simbolic sau emblematic cu scopul de a crea un sentiment de distanțare față de membrii celuilalt grup și de evidențiere a loialității față de grupul de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
decizie, de rezolvare a problemelor complexe; d. modalitate simplă de exercitare a controlului; e. crearea consensului și reducerea incertitudinii. Pentru Talcott Parsons, normele sînt accepțiuni privind ceea ce trebuie să facă un individ, care devin părți ale motivării unei persoane prin intermediul socializării, așa încît oamenii acționează în conformitate cu normele unei instituții deoarece doresc să se conformeze. Pentru Erving Goffman, normele sînt percepții ale acțiunilor care-i duc pe alții la validarea unei identități, oamenii conformîndu-se lor pentru a-și demonstra lor și altora
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]