6,080 matches
-
ornamentat cu ferestre multicolore, cu uși sculptate și cu faianțe fine. În zidăria edificiului s-a încorporat o veche poartă a fortificațiilor vechiului Constantinopol, "Poarta Hebraica". Constructorii turci au adus porții antice unele modificări estetice, pentru a servi exclusiv accesului sultanului. Astfel, această poartă a fostelor fortificații a devenit una dintre cele mai bine protejate de vitregiile timpului și de acțiunile oamenilor. Mihrabul este decorat cu stalactite aurite, iar mimberul este acoperit de un foișor conic cu colonete fine. Asemănător unor
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
drept o "külliye", adică un complex cu structuri adiacente pentru servicii culturale și religioase. Complexul avea un spital, o școală primară, băi publice, mausoleu (türbe), două fântâni publice și o piață. Complexului i-a fost adăugată o bibliotecă pe timpul domniei sultanului Ahmed al III-lea. Mausoleul (türbe) din fosta curte exterioară, astăzi invadată de alte comstrucții, adăpostește mormântul Sultanei Valide, Hadice Turhan, al fiului său Mehmed al IV-lea, precum și pe acelea a unuor sultani de mai târziu, Mustafa al II
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
fost adăugată o bibliotecă pe timpul domniei sultanului Ahmed al III-lea. Mausoleul (türbe) din fosta curte exterioară, astăzi invadată de alte comstrucții, adăpostește mormântul Sultanei Valide, Hadice Turhan, al fiului său Mehmed al IV-lea, precum și pe acelea a unuor sultani de mai târziu, Mustafa al II-lea, Ahmed al II-lea, Mahmud I-ul, Osman al III-lea și Murad al V-lea. La sud, adică pe partea opusă Cornului de Aur, pe o suprafață întinsă s-a înrădăcinat un
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
-lea și Murad al V-lea. La sud, adică pe partea opusă Cornului de Aur, pe o suprafață întinsă s-a înrădăcinat un bazar aparte, plin de tarabe deschise, ca de târg, pentru cumpărători în căutare de chilipiruri. Impunătoarea Moschee Sultan Valide reprezintă o imagine familiară în peisajul general al Constantinopolului otoman și domină cu autoritate Piața Eminőnű. Cu cascada structurilor ronde ce pornesc de la cupolă spre bază și cu cele două minarete înconjurate de către trei balcoane, se bucură de trăsături
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
turiștii de rând. Foarte puțini turiști au cultura și interesul necesar pentru latura arhitectonică, artistică sau istorică a monumentelor religioase. În anul 1663, Bazarul Egiptean (Misir Çarsisi), numit obișnuit și Bazarul Mirodeniilor, a fost construit în imediata apropiere a Moscheei Sultan Valide (sau Moscheea Nouă), între o concesiune venețiană și o parte a cartierului evreiesc. Ca și în cazul altor moschei importante, închirierea de magazine avea rolul de a finanța întreținerea locașului și „supa populară“, adică o mâncare de pomană pentru
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
cazul altor moschei importante, închirierea de magazine avea rolul de a finanța întreținerea locașului și „supa populară“, adică o mâncare de pomană pentru săraci, care se servea într-un clădire anexă. Bazarul a fost comandat tot de Hatice Turhan, mama Sultanului Muhamed al IV-lea, ctitorul locașului de cult. Prin această nouă idee transpusă în practică sultana mamă a dat o și mai mare greutate împrejurimilor moscheei sale, unindu-le cu oportunitățile portului din imediata apropiere
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
să opteze pentru creștinarea rușilor de către Patriarhia de Constantinopol. Ultima ceremonie creștină a fost ținută la data de 29 mai 1453. În prezent oficialități ale Patriarhiei Ecumenice și ale Sfântului Scaun întreprind demersuri pentru restituirea Sfintei Sofia către Biserica Ortodoxă. Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului, a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee. Legenda spune că pe unul din pereții albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului. Este locașul cel mai impresionant și venerabli al
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
demersuri pentru restituirea Sfintei Sofia către Biserica Ortodoxă. Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului, a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee. Legenda spune că pe unul din pereții albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului. Este locașul cel mai impresionant și venerabli al creștinismului ortodox și al creștinismului în general. Edificiul a fost deschizăror de drumuri în arhitectura și ornamentația creștină arhaică, iar prin dimensiunile și decorația de excepție a avut menirea să transmită timpului
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
ultimele două au revenit lui Selim al II-lea, în sec. al XVI-lea, prin arhitectul turc cel mai valoros, Sinan. În anul 1573, tot acela a condus consolidarea edificiului cu noi contraforturi. Sinan a mai construit în interior "Loja sultanului", iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea, în 1577. Cu timpul, în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații diverse: o fântână de purificare, un orologiu, o medresă (școală coranică) și mausolee. Planul
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
servit ca moschee. Cu trecerea timpului, în preajma bisericii s-au adăugat alte trei construcții de interes: cea a Tezaurului ("Skevophilakion"), Baptisteriul ("Baptiserion") și Clădirea Patriarhatului. Astăzi din ultima nu a mai rămas decât amintirea. Baptiseriul a devenit mausoleu pentru doi sultani turci, iar clădirea străvechiului Tezaur mai dăinuie între contraforturile din nord-estul edificiului principal.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Franței (mai bine zis, al Parisului), Richard I Plantagenetul (Richard Inimă de Leu), regele Angliei și al provinciilor Anjou, Normandia, Touraine și Poitou și Frederic I Barbarossa, împărat romano german. Acesta din urmă, ostil Bizanțului, a încheiat un acord cu sultanul de Iconion. Drept răspuns, guvernul luiIsaac II și-a asigurat bunăvoința lui Salah al-Din, lucru ce i-a făcut pe cruciați să turbeze de furie. Înaintând spre Răsărit, Barbarossa s-a socotit îndreptățit să ia cu asalt orașele bizantine. Moartea
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
care se îndrepta spre Amisos (oras pe ruinele caruia azi s a ridicat orasul Samsun in Turcia). Navarhii lui Angelos au dovedit exces de zel și au jefuit toate corăbiile pe care le au întâlnit, inclusiv pe cele ale negustorilor sultanului de Iconion (azi Konya). Drept urmare a izbucnit un război între seldjukizi și Imperiu. Nu rămâneau în urma monarhului nici cei din anturajul lui Lagos, șeful închisorii, le dădea drumul, noaptea "la vânătoare" celor mai îndrăzneți hoți, iar aceștia, întorcându-se dimineața
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
pe o scară și mai largă decât înainte, până și cele mai înalte erau cumpărate cu bani de sciți și de sirieni. Impozitele nebunești sufocau industria și comerțul, iar locuitorii regiunilor rurale ale Asiei Mici treceau în masă sub stăpânirea sultanului de Iconion, preferând puterea Islamului morții de foame. Situația politică externă a Imperiului era nu mai puțin deplorabilă. Fiul lui Barbarossa, Henric VI de Hohenstaufen, împăratul Germaniei și regele Siciliei, a cerut printr-un ultimatum să le fie redate normanzilor
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
1199-1201, justificându-și porecla Ucigași de romei. Cucerind, în martie 1201, Varna, Kaloian a poruncit ca prizonierii greci să fie îngropați de vii. Speriat de acțiunile acestuia, Alexios Angelos a încheiat cu el o pace grea pentru imperiu. Vestea morții sultanului Saladin a născut în Europa noi vise de recucerire, a deschis apetit de cruciadă unor noi nobili, aflați în căutarea norocului, și însuși succesorului lui Frederic I Barabarossa, împăratul Henric al VI-lea. Fiul învățase din experiența tatălui. El știa
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
a decis să fie atacat mai întâi Egiptul. Nu era o abatere de la ideea de cruciadă. Experiența militară de până atunci dovedise că Ierusalimul nu putea fi cucerit până ce centrul unității lumii musulmane, Egiptul, baza teritorială și forța militară a sultanului ayubid, stăpânul deopotrivă și al Ierusalimului, nu era cucerit. Cei șase ambasadori francezi, mergând călare, făcând popasuri lungi, ajungeau, în sfârșit, la Veneția în anul 1201. Solia era condusă de seniorul Geoffroy de Villehardouin, nobil provenit dintr-o familie din
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
ce este mai bine de făcut. Cruciații nu uitau că împărații de la Constantinopol nu odată le creaseră dificultăți, însuși Isaac al II-lea Angelos se făcuse vinovat de duplicitate în politică, căci era știut că înțelegerea încheiată de el cu sultanul ținuse armata cruciată mai multă vreme la porțile Constantinopolului și doar amenințat cu asediul acceptase să o traverseze în Asia Mică. Neînțelegeri între bizantini și franci izbucniseră în mai multe ocazii. Grecii îi considerau pe latini "barbar", latinii îi acuzau
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
încercările de a-și redobândi tronul, și l-a întemnițat la Montferat. Eliberat de acolo, după câțiva ani, neobositul Angelos a căutat sprijin oriunde a fost posibil: la Leon Sguros, în Epir, Thesalia, apoi a plecat la Iconion, la curtea sultanului Kay Khusraw I, căruia îi făcuse cândva servicii importante. Sultanul n-a dat uitării binefacerile și a pornit în fruntea unei armate puternice spre Niceea, la care atenta, de această dată, ex-suveranul. În lupta cu forțele neînsemnate (comparativ cu cele
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
la Montferat. Eliberat de acolo, după câțiva ani, neobositul Angelos a căutat sprijin oriunde a fost posibil: la Leon Sguros, în Epir, Thesalia, apoi a plecat la Iconion, la curtea sultanului Kay Khusraw I, căruia îi făcuse cândva servicii importante. Sultanul n-a dat uitării binefacerile și a pornit în fruntea unei armate puternice spre Niceea, la care atenta, de această dată, ex-suveranul. În lupta cu forțele neînsemnate (comparativ cu cele turcești) ale împăratului de la Niceea, Theodor I Lascaris, sultanul și-
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
importante. Sultanul n-a dat uitării binefacerile și a pornit în fruntea unei armate puternice spre Niceea, la care atenta, de această dată, ex-suveranul. În lupta cu forțele neînsemnate (comparativ cu cele turcești) ale împăratului de la Niceea, Theodor I Lascaris, sultanul și-a pierdut viața, iar Alexios III a căzut prizonier. Laskaris a poruncit ca acesta să fie tuns călugăr și să fie ținut până la moarte într-o mânăstire din Asia Mică.
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
piatră. Pe cruce se află o inscripție în slavonă, care istorisește această întâmplare. După înfrângerea lui Ferentz Ernau, domnitorul Mihai Racoviță, tot împreună cu tătarii, i-a urmărit pe austrieci și a trecut în Transilvania, unde trebuia să sprijine, din ordinul sultanului, răscoala lui Francisc Rákóczi al II-lea. După ce a asediat trupele austriece la Bistrița, oastea moldovenească s-a retras din Transilvania. Întors biruitor în Moldova, domnitorul Mihai Racoviță a poruncit construirea unui monument în comuna Vama, care să fie mărturie
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
a fost și războiul <...> acestu stâlpu, și am mers pe muntele care se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și pe ape, am vinit în Țara Ungurească, într-un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu Măria Sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la cetatea Bistriței am încungiurat-o de toate părțile. Și s-au dat, numai cetatea singură a rămas. Apoi s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la Ungurime den afară
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
Sârbă. Până în 1817 autoritățile otomane au învins armata răsculaților sârbi. Miloš a reușit să negocieze încetarea luptelor cu guvernatorul otoman, Marașlı Ali Pasă. Ca urmare a negocierilor, Șerbia a căpătat un anumit grad de autonomie, dar a rămas sub suveranitatea sultanului otoman. Miloš Obrenović a ajuns la putere și a acționat ca un domnitor absolut. Sultanul a lărgit prin decretele din 1830 și 1833 controlul lui Miloš Obrenović asupra unor noi teritorii și a transformat Șerbia într-un principat suveran, iar
Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei () [Corola-website/Science/322413_a_323742]
-
încetarea luptelor cu guvernatorul otoman, Marașlı Ali Pasă. Ca urmare a negocierilor, Șerbia a căpătat un anumit grad de autonomie, dar a rămas sub suveranitatea sultanului otoman. Miloš Obrenović a ajuns la putere și a acționat ca un domnitor absolut. Sultanul a lărgit prin decretele din 1830 și 1833 controlul lui Miloš Obrenović asupra unor noi teritorii și a transformat Șerbia într-un principat suveran, iar pe liderul acestuia într-un principe ereditar. A fost înființată Mitropolia Sârbă a Belgradului, independentă
Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei () [Corola-website/Science/322413_a_323742]
-
Mamelucii au fost o dinastie de sclavi de diverse rase și etnii, care au constituit o oligarhie militară într-o țară străină. Acești sultani sclavi i-au îndepărtat de pe domeniul lor siro-egiptean pe ultimii cruciați. Ei au împiedicat definitiv înaintarea redutabililor hoarde mongole ale lui și ale lui Timur. Prin împiedicarea invaziei, Egiptul nu a fost devastat ca Siria și Irakul și s-a
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
nordul Africii și din Asia de Vest, a fost suverana unică a unei regiuni care amintește de Cleopatra și . A bătut monede cu propriul nume și a dispus să fie menționată la rugăciunea de vineri. Când emirii l-au ales sultan pe comandantul ei suprem, , se căsătorește cu el. În primii ani de domnie, Aybak este foarte preocupat să îi înfrângă pe ayyubizii legitimiști din Siria, să îl îndepărteze pe co-suveranul minor al-Ašraf și să își ucidă propriul general care se
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]