5,297 matches
-
O asemenea revenire ar putea fi stimulată, în opinia noastră, de schimbările radicale, de după anii 1990 care au dus la destrămarea sistemului socialist și, pe cale de consecință la desmembrarea, ori și disoluția unor state federale și apariția unor noi state suverane și independente. Multe dintre acestea au dobândit recunoașterea internațională, unele sunt însă în căutarea identității lor naționale, a deplinei lor statalități. Pe de altă parte, procesul de integrare europeană determină conturarea tot mai accentuată a unei identități europene, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unei recunoașteri de facto (care nu este definitivă și are efecte limitate) și îndeosebi a celei de jure (care este deplină și irevocabilă), statul ar rămâne izolat; ca atare, este important ca un stat nou apărut să participe ca stat suveran și independent, în mod efectiv și plenar la viața internațională, respectiv la tratate, ca membru în organizații internaționale, la crearea normelor de drept internațional etc. În plus, recunoașterea poate să fie supusă și unor condiții bine definite și angajante 58
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dependent sub controlul statului protector; nu este însă, vorba de o apropiere și cu atât mai puțin, de o aplicație mutatis mutandis, în acest caz, a regulilor de la protectorat Cazul unui protectorat nu poate fi asimilat, cu participarea de state suverane la o organizație internațională de tip integraționist când ele își păstrează acel ius tractum, în același timp cu Uniunea Europeană, deoarece statele membre ale Uniunii Europene rămân în continuare subiecte de drept internațional, chiar dacă au transferat unele competențe Uniunii Europene; rămânând
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comune și promovând cooperarea respectivă, inclusiv elaborarea de convenții care să fie recomandate adoptării de către state potrivit regulilor lor constituționale; dar aceste prevederi au în vedere convenții între statele membre și sunt departe de a include un transfer de atribute suverane dreptul de control, pentru că adoptarea de convenții în cadrul Uniunii Europene nu include și împuternicirea de a semna un tratat prin care să fie obligate într-un domeniu necomunitarizat. Comunitarizarea a avut loc în privința vizelor, în vreme ce o mare parte dintre dispoziții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de o gravitate deosebită, dar realizarea acestora nu presupune transferul unor noi atribute de suveranitate. Tratatul Constituțional cuprindea, într-adevăr, prevederi cu privire la cooperarea judiciară în materie penală și polițienească (art. III-270-278), dar cooperarea statelor membre nu presupunea delegarea de atribute suverane la nivel comunitar, iar acest gen de activitate nu figura nici printre competențele exclusive și credem nici printre cele partajate; în schimb, se prevedea că Uniunea respectă funcțiile esențiale ale statului și în special, cele care au ca obiect asigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
El a continuat, spunând apoi că delegația trebuie să obțină acordul celorlalte delegații participante la convorbiri și pentru alte câteva prevederi. Astfel, să se consfințească faptul că reuniunea ce urma să înceapă la Helsinki avea loc între state independente și suverane, în afara alianțelor militare. În plus, orice acțiuni care se desfășurau în cadrul reuniunii trebuiau să fie deschise tuturor participanților, aceștia având dreptul neîngrădit de a fi prezenți sau de a absenta de la astfel de acțiuni. Să nu acceptăm, preciza Ceaușescu, constituirea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
făcea ambasadorul Mircea Bălănescu, către miezul nopții, în fața lui Ahti Karjalainen, ministrul de externe finlandez. Protestul, redactatat pe un ton ferm și în termeni tăioși, cerea guvernului finlandez să se conformeze normelor și practicii diplomatice internaționale, menite să asigure dreptul suveran al fiecărui stat de a participa pe picior de egalitate la dezbaterea problemelor care făceau obiectul unei reuniuni de importanța celei deschise la Helsinki. El cădea ca un trăsnet din cer senin în atmosfera călduță a politețurilor diplomatice instalată la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi de față, de a se pronunța sau de a nu se pronunța asupra problemelor ce se discutau. În fapt, cerința privind caracterul deschis al tuturor lucrărilor era strâns legată de cealaltă propunere românească referitoare la desfășurarea Consultărilor între state suverane și independente, în afara alianțelor militare. Așa cum avea să se vadă repede, această propunere irita în mod deosebit delegația sovietică, atât prin conținutul său, cât și prin faptul că Bucureștiul nu consultase în prealabil Moscova în privința ei, în ansamblu, în privința regulilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu a fost de mirare că, în ședința de vineri 24 noiembrie, ultima înainte de weekend, ambasadorul Mendelevici i-a "sfătuit pe prietenii români" să renunțe la propunerea respectivă. Nimeni nu neagă, argumenta Mendelevici, că România este un stat independent și suveran, ca, de altfel, toate statele participante, calitate pe care alianțele existente nu o afectau cu nimic. Într-un schimb rapid și discret de păreri în cadrul delegației române, ambasadorul Mircea Bălănescu a opinat: "să nu intrăm în polemică cu ei!". La
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu ei!". La îndemnul meu, consilierul Romulus Neagu i-a șoptit lui Lipatti să aștepte puțin. Am scris apoi împreună în grabă, pe genunchi, câteva cuvinte prin care apreciam faptul că Mendelevici considera România și celelalte state participante drept state suverane, statut care nu vedeam, însă, de ce să nu fie consemnat și în regulile de procedură. De aceea, am subliniat, ne menținem propunerea în cauză; în fond, urmam instinctiv îndemnul lui Talleyrand: dacă un lucru este clar, reafirmându-l el devine
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cerinței repudierii forței în Actul Final. Preocupările reprezentanților români în această privință, între care excela viitorul ambasador Ion Diaconu, erau facilitate de activitatea intensă ce se desfășura la Geneva pentru definirea mai multora dintre principiile relațiilor dintre statele participante: egalitatea suverană, respectarea drepturilor inerente suveranității, integritatea teritorială a statelor, neamestecul în treburile lor interne și, mai ales, reglementarea pașnică a diferendelor. Deosebit de benefică în această privință s-a dovedit a fi împrejurarea că Elveția a propus un document propriu privind elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în parte o semnificație proprie. Desigur, într-un sens larg și foarte general, s-ar putea susține că toate aceste concepte sunt sinonime, deoarece privesc, în ultimă instanță, organizarea teritoriului statului în structuri administrative, asupra cărora statul își exercită puterea suverană într-o modalitate organizată, pe care el o consideră ca fiind formula cea mai convenabilă la momentul respectiv. Știința juridică și normele juridice trebuie însă să utilizeze noțiuni precise, cu sensuri și conținut bine definite, lipsite de echivoc. În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stat, se poate aprecia că regiunile de dezvoltare reprezintă un autentic cadru de descentralizare administrativă, care corespunde în totul principiilor de organizare și funcționare ale administrației publice locale și asigură autonomia de care aceasta are nevoie într-un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, cum este și România. În prezent sunt organizate 8 regiuni de dezvoltare, fiecăreia fiindu-i arondate un număr de județe. Regiunile de dezvoltare sunt următoarele: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Est, Centru, București-Ilfov. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
introdus în India de c]tre arieni în jurul anului 1500 î.Hr.), potrivit c]ruia societatea este organizat] într-o diviziune funcțional] compus] din patru „clase”, numite varna (textual, „culoare”), fiecare deținând atribuții specifice, si anume: brahmana (brahman) religios, instructiv kshatriya suveran, ap]rare vaishya agricultur], economic shudra casnic, munc] În mod ideal, sursele puterii sunt distribuite echitabil în diferite locuri; de asemenea, diferențele funcționale nu trebuie s] antreneze diferențe de interese, drepturi și privilegii. Dar rezultatul practic pare s] fie altul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic] în mod esențial, desi comunitatea internațional], în încercarea de a le p]stră cu sfințenie sub form] de legi, caut] a le schimbă justificarea într-o chestiune ce ține de fapte și de practic]. În acest sens, în cadrul statelor suverane, multe drepturi fac deja parte din activit]țile legale. Dar nu toate drepturile legale sunt și drepturi morale, iar multe dintre cele din urm] își vor continua existența chiar și într-o societate care, în marea să majoritate, este de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cineva pe Marlene Dietrich în întinderea mîinii, pentru a fi sărutată? Nu știu. A existat cîndva lumea aceea? A existat. Pentru că numai în lumea aceea fermecătoare, înmănușata mînă se putea desprinde de corpul-veninoasă-liană, începea să plutească lin, ca o pasăre suverană, așteptînd lucid apropierea buzelor virile. Ce lume! Dar tot în lumea aceea, de altfel atît de sobră, de austeră, a nordului teuton, sărutatul mîinii nu prea avea trecere. Femeia de lume întindea pur și simplu dreapta de obicei neînmănușată și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-și atribui răsturnarea lui Ceaușescu. Nu numai tropăitorii din "parlamentul" anilor nouăzeci, ai unei țări buimăcite încă de totalitarism răsăritean, dar și, iată, mult mai tîrziul de-acum Iliescu din rațiuni legitimare bate constant moneda revoluției autentice, operă a poporului suveran, nu-i așa?, condus de eroul providențial. Cînd se știe foarte bine, cînd în straturile informe ale populației nu se știe tot așa de bine, că în deceniul nouă, scenariul european era deja parafat la Washington și la Moscova. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în Uniunea Europeană trebuie privit ca factor al cărui potențial trebuie valorizat de țara noastră, în vederea intrării acesteia pe direcția convergenței și reducerii decalajelor economico-sociale în termeni absoluți și relativi, care despart România de țările dezvoltate membre ale UE. Criza datoriilor suverane, din țările membre ale zonei euro, deocamdată amplifică o serie de vulnerabilități în ceea ce privește capacitatea integrării economice europene de a depăși criza și de a relua procesul de creștere economică, ce au efect defavorabil pentru România, a cărei economie depinde într-
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
au atribuit mai ales rușii „domnilor moldo-valahi”, ca și căutările revoluționarilor de la 1848, Într-o mixtură de conotații princiare și republicane, precum În Proclamația de la Islaz, trădau realele „suferințe” ale titlurilor domnitorilor de la Iași și București. Iar În consecința „insuficiențelor suverane” din titlurile voievozilor ori domnilor s-a putut menține mereu Îngroșat „șirul pretendenților” la tronurile Moldovei și Valahiei, de unde și cronica „instabilitate politică internă a celor două mici entități statale, la cheremul ingerințelor străine”. Oportună sau constructivă rămânea, de aceea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
vol. Toți În unu. Unirea Principatelor la 150 de ani, coord. Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Iași, 2009, p. 193-223. </ref>, manifestările cu caracter „anticarlist” ori „antimonarhic” de pe timpul anilor 1866-1871, mai ales, au ținut de disputele politice pe care „tânărul suveran” nu prea avea Încă „dexteritate” ori abilitățile necesare spre a le „arbitra”, conform normelor constituționale <ref id="32"> 32 Vasile Russu, op. cit., passim. </ref>. Experiența personală, probele de suveran și de comandant de oști, la momentul Independenței, i-au consolidat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
egal și imparțial, conform legii, era revoluționară. Thomas Paine și Alexis de Tocqueville au mers până Într-acolo Încât să pretindă că Revoluțiile Americană și Franceză erau produsul și nu sursa relațiilor de proprietate 24. Așadar, rolul central al statului suveran În era postdinastică este acela de a proteja relațiile de proprietate privată și de a permite ca acumularea și schimburile de proprietate să de dezvolte. Devine clar că acest nou tip de stat există În primul rând pentru a facilita
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1450 și 1550, multe dintre miile de principate și ducate independente au fost slăbite sau eliminate pe măsură ce guvernele centrale deveneau mai puternice 20. Eventual, monarhiile au reușit să dezarmeze vechile dinastii războinice medievale și să le Înlocuiască cu o domnie suverană unică. La jumătatea secolului al XVII-lea, Europa nu mai era condusă de familii locale, pe picior de război Între ele, ci de state monarhice centralizate 21. Acumularea puterii economice În mâinile monarhului a fost primită adesea cu bucurie de către
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față de rege a devenit testul critic pentru a-și asigura proprietatea și, prin extensie, libertatea. Autoritatea centralizată era acum singură forța care putea atât să garanteze proprietatea, cât și să o confiște. Prima recunoaștere formală, În legea internațională, a dreptului suveran al statului teritorial a fost Tratatul de pace din 1648, care a Încheiat războiul de treizeci de ani Între luterani, calvini și Catolici. Pacea de la Westphalia a recunoscut diferențele ireconciliabile Între diversele ramuri ale Creștinătății și le-a acordat domnitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nou medievalism”, o sintagmă propusă de fostul profesor Hedley Bull, de la universitatea Oxford, Într-un eseu scris În 1977. Chiar de atunci, Bull a prevăzut apariția unui nou peisaj politic În Europa. El a crezut că „este posibil ca statele suverane să dispară și să fie Înlocuite nu de un guvern mondial, ci de un echivalent modern și secular al unui gen de organizație politică universală, care a existat În lumea creștină occidentală În Evul Mediu”14. Bull a arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avea conținut”18. Bull a crezut că reconfigurarea lumii politice Într-o „structura de autorități suprapuse și loialități Încrucișate, care țin toate popoarele Împreună Într-o societate universală”19 ar fi cu mult mai superioară atât sistemului existent al statelor suverane În competiție, care au o predilecție pentru război, cât și perspectivei unui guvern mondial unic, al cărui monopol asupra mijloacelor de constrângere și violență ar mari represiunea și opresiunea la o scară mare20. Bull s-a dovedit a fi deosebit de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]