6,034 matches
-
cu florile și frunzele de tei? Poate unde ești așa de dulce ca mirosul florilor acestora. Și dacă se întîmplă pe tine să te văz Desigur că la noapte un tei o să visez, Iar dacă se întîmplă să întîlnesc un tei Desigur toată noaptea visez la ochii tăi. Nu rimează bine, gentil[l]esse absolue, dar nici mînile noastre nu rimează, căci a mea-i urâtă ș-a ta albă și subțire, și tot se strâng câteodată într-o singură strofă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
am făcut rugăciunea și mam lungit în culcuș cu miros de levănțică, semn că bătrânul schimbase așternutul. În scurtă vreme pluteam deja pe aripile moi ale somnului... Visul nu s-a lăsat așteptat... Urcam parcă dealul Copoului înmiresmat de floarea teilor. Crengile se plecau sub povara florilor, făcându-mi temenele cu urarea de bun venit. Un soare primenit de roua dimineții îmi trimitea binețe dinspre soare-răsare și îmi mângâia fața cu o căldură binefăcătoare. Pluteam parcă... În această stare de beatitudine
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că mai avem și alte treburi... Până să-mi dau eu seama de cele spuse de călugăr, el a și luat-o la picior pe potecă spre vale. Nu am altceva de făcut decât să-l urmez... Parfumul florilor de tei îmi dă o stare de bine... Merg tăcut ținându-mă pe urmele bătrânului... Nici nu știu când și cum am ajuns în ușa cămăruței mele din chilie... Deschid ușa și văd... o lumină moale care mă învăluie dintrodată. Cu greu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
seama că de fapt mă aflu în așternut și că lumina ce mă dezmiardă e a soarelui care a răsărit deja. „E dimineață?... Și eu când am fost la mănăstirea Copou? Și.. Și călugărul unde-i? Adineauri mergeam pe sub policandrele teilor grei de floare și acum... acum mă aflu în patul meu! Mare ți-i minunea Ta, Doamne!”... Rememorez cele întâmplate și îmi dau seama că de fapt nu le-am trăit aevea,ci le-am visat... Pe când mă luptam cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
2000 volume. Tot în anul 1928, prin Decizia ministerială nr. 33422, comuna Breaza de Sus s-a declarat localitate climaterică. Cu puțin timp înainte, în 1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos și Gura Beliei. Tradițiile și obiceiurile, arta populară s-au păstrat la Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mulți de-nălțări, Noi văzut-am cu ochii gândirii Drumul ce-aveam de-mplinit. Refren În sălașul cu șapte coline Văd mici stele pealee trecând, Și-n liceul, cu mândru renume, “Miron Costin” noi cântăm din priviri. Din locașul unde nici teii nu mai dorm, Risipiți fără teamă, prin zări mergând, Noi vedem anii grei ai zidirii Răsărind din dragi și înțelepte-ndrumări. Refren Iubite cetitoriu, Biruit-au gândul să ne-apucăm de-această trudă, să dăm lumii la vedere feliul nostru, urmașii
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Genovica Vulpoi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1826]
-
În Humulești, se află 900 de familii și o fabrică de cuie - «Cuiul» - a lui Mihai Cojocaru, cu vreo 20 de lucrători. Biserica a avut 34 de hectare înainte de război. Au fost aduși cei din Humuleștii Noi, dezrădăcinați de la Poiana Teiului, când s-a făcut barajul de la Bicaz. După 1990, cei expropriați au primit terenul bisericii. «I-am cântat primarului <<Mulți ani trăiască!>>, l-am invitat la un ou roș, la un hram, ne-a înțeles și a dat bisericii cinci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
eu nu umblu oșenește, numa’ lucru oșenește. În Bicsad, Certeze, se mai poartă. Mi-am făcut muzeu acasă. Am trecut de la mirese la păpuși, ca să nu uit. Mergea stegaru cu steagu cu zurgalauă după mireasă. Mireasa se ascundea... «Mireasă, colacii tei/ Nu-i putem juca de grei...» Uită și fetele mele. - Nici un profesor nu îndeamnă la păstrarea portului, a obiceiurilor? - Nu, s-o lăsat tăț. Nici cămin cultural nu mai avem, nici cinematograf, nici ciupercă... - Ce fel de ciupercă? - Avea coperiș
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dat în clocot patimi târzii pentru apărarea Bordeiului din București. Întâmplător, am descoperit recent într-un târg din sudul Moldovei cea mai frumoasă grădină publică din România: Parcul lui Pazvante din Tecuci. Am rătăcit pe aleile lui, îmbătat de aromele teilor și trandafirilor, ocărât de sutele de papagali, în căutarea celui care a sfințit locul: Vasile Dănăilă. Prin tot ce a făcut aici, omul și-a transformat porecla în renume. Pazvante trăiește în același apartament cu trei camere, dar a investit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ioan Bucă îi dedică poeme. Parcul Central e străjuit de una din cele mai frumoase catedrale din România. Înainte ca Vasile Dănăilă să concesioneze terenul, parcul devenise groapă de gunoi. Aici pășteau caii pletoșilor din Toflea, în timp ce pirandele ghiceau pe sub tei viitorul liceenilor. Cu 35 de ani în urmă, chiar în noaptea de Înviere, aici a avut loc un viol. După ce Pazvante a pus piciorul în prag, tot aici s-a produs o minune. În timp ce vorbește, ochii albaștri aleargă în toate
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
putem vedea icoanele pictate de Nicolae Grigorescu. „Da n-avem noi așa șeva. Di uni Grigorescu!?... Bisărica ari icoani noi, frumoasî, oti și culori albastri, roșîi, di tot felu...” Și dă jos din pod niște icoane vechi pe lemn de tei ca să mă convingă că „nici vorbă de Grigorescu”. „Nu-s astea...”, spune colonelul. „Ei, cum nu-s aiestea?!” „Dar poliția de-aici nu-i poate prinde pe hoții de animale?”, îl întreb pe Ștefănică Burghelea. Îmi arată ultimii trei dinți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de vacă, ori pasăre, ori capră în grăsimea lor. Mai mult seu decât untură, iar slănina de porc o mâncam afumată. În post făceam pilaf cu tahân și chiftele de icre. Primăvara mergeam pe iarbă, la Bordei sau la Lacul Teilor. Ei, dar să vă spun despre nunta mea cu răposata nevastă-mea, cu cea dintâi, nu cu mama Otiliei. Când m-am însurat întîia oară, aveam numai douăzeci de ani, și Cuza G. Călinescu vodă nu fusese încă detronat. Puțin
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
unor copii care urmăreau să-și atârne săniuța lor de coada saniei. Ajunseseră la Șosea. Zăpada era atât de mare, încît curățitorii abia izbutiseră s-o îngrămădească în diguri mari, naftalinoase, de o parte și de alta a drumului, în jurul teilor. Otilia făcu semn, cu degetul împuns în spatele dur de cojoace al birjarului, să oprească, se dădu jos și se aruncă pe spate, cu voluptate, într-un morman de zăpadă. Pielița feței îi era roșie și moale, ca a mărului crețesc
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
deși eram străin la spectacol, mă plimbam mereu în „ocaziile“ de viață pe care viața mea mi le oferea gratuit. Când te duci într-o prăvălie, într-un loc pe care nu-l cunoști, intri și întrebi: „Aveți ceai de tei?“; sau: „Aveți lumânări?“; întrebi oricum dacă au marfa pe care o cauți. Cu un fel de întrebare asemănătoare, ca ton, celor de mai sus, dar cu alt conținut, m-am trezit într-o bună dimineață: „Aveți oseminte?“ Era ca și cum mi
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
extraordinară și realistă în lumea viitorului ne determină să reevaluăm totul...un futurist strălucit.” Nino Vidovic, vicepreședinte, AT&T „James Canton ne-a furnizat remarca potrivit căreia tehnologii noi extinse asupra sectorului serviciilor financiare ne vor „zgudui lumea” în următorii tei până la cinci ani.” The New York Times „Acest Guru al viitorului, James Canton, ne explică modul în care inovațiile vor modela viitorul propriilor noastre existențe și al businessurilor.” CNN „Dr, James Canton a văzut deja viitorul și consideră că acesta ne va oferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
în plină ziuă ? Bine cel puțin că p-aci nu-i ghețuș, bine cel puțin că nu mai are grija de dimineață. Cât polei a fost, s-a topit și ăla. Numa vile, și case cu etaj, și grădini, și tei pe stradă, cartier boieresc, ce vrei. Cartier boieresc a fost, cartier boieresc a rămas, atâta doar că acu e alții. Atâta doar că acu e boierii noi, că boierii vechi, care-a murit, care s-a scăpătat, care-a fugit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
opacă și optimistă nu are să se resemneze. Odată cu înțepătura vinovăției că ai dezertat de la îndatoririle de gazdă, ai să-ți recunoști că te-ai plictisit mai repede decât te așteptai, tot contemplând aceeași atotputernică lună rurală ce se ridică peste teii învecinatei Șosele și pe care, hélas !, presimți că nici într-o sută de ani n-au s-o eclipseze luminile unei adevărate metropole... O halucinație a auzului sau, într-adevăr, un țârâit de sonerie ? Trezit deodată din visare, ascult încordat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un gest delicat, de gazdă, spre cele cîteva trepte care duc la primul nivel. Alte trepte coboară la demisol, de unde se aude gazul metan arzînd în sistemul de încălzire, iar o scară laterală, în dreapta, cu balustrada din lemn alb, de tei, face legătura cu etajul. Liliana deschide o ușă, invitîndu-l într-o cameră spațioasă, cu cinci corpuri de bibliotecă, pline cu cărți, astupînd un perete întreg și jumătatea celuilalt; o fereastră mare, acoperită cu perdea de nylon, incredibil de albă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
el mai apoi, lăsîndu-se adînc în fotoliu, cu ochii închiși. Cînd revine la realitate, în fața sa, cu palmele sprijinite de brațele fotoliului, privindu-l lung, de aproape, stă Liliana: Și eu, care aseară am crezut că bei doar ceai de tei!... Beau cafea multă cînd scriu... răspunde Mihai simplu. Imediat însă înțelege exclamația Lilianei și surîde: Ceai de tei nu beau nici cînd mă întîlnesc cu cineva care-mi propune relația de buni amici. Întinde mîna și atinge ușor obrazul femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
sprijinite de brațele fotoliului, privindu-l lung, de aproape, stă Liliana: Și eu, care aseară am crezut că bei doar ceai de tei!... Beau cafea multă cînd scriu... răspunde Mihai simplu. Imediat însă înțelege exclamația Lilianei și surîde: Ceai de tei nu beau nici cînd mă întîlnesc cu cineva care-mi propune relația de buni amici. Întinde mîna și atinge ușor obrazul femeii cu vîrful degetelor. Dincolo de ochelari, ochii ei stau calmi, cu unda privirii liniștită, plină de o tristețe mocnită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
aș face rost de un bilet la Ateneu; e un recital, cîntă și marea Anastasia Petropulos. Știi că eu n-am mai fost pînă acum în Iași? Așa c-ai să-mi fii ghid. Vreau să-mi arăți cîteva locuri: teiul lui Eminescu, bojdeuca lui Creangă, bisericile, mănăstirile din jur, Palatul... Mihai aprobă bucuros. Îi face mereu semn pe unde să se strecoare cu mașina și ajung la intrarea principală a spitalului. Cînd află că Dinu e la reanimare, deja lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]