9,719 matches
-
, Constantin (12.X.1952, Herăstrău, j. Vrancea), poet, eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Raiu) și al lui Constantin Frosin. După studiile medii, începute la Liceul Teoretic din Bicaz (1967-1971) și absolvite la Adjud (1972), se înscrie la secția franceză-rusă a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, dar după primul
FROSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287101_a_288430]
-
H.[ildebrand] (28.XI.1878, București - 29.I.1923, București), poet și traducător. Este fiul profesorului Giovanni Luigi Frollo, titular al Catedrei de istorie a literaturilor neolatine de la Universitatea din București, autor al primei gramatici a limbii italiene în românește. Vrând să devină preot, F. studiază între 1889 și 1899 la seminarele catolice
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
, Mihail (1.V.1922, Drăgușenii Noi, j. Lăpușna), prozator și traducător. Este fiul Sarei (n. Grossman) și al lui Vladimir Fridman, comerciant. După ce a fost elev la Liceul Casei Corpului Didactic din București (1933-1939) și la Liceul „Alecu Russo” din Chișinău (1939-1940), a urmat Institutul Pedagogic din Chișinău (1940-1941). Mobilizat în
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
FRUNZĂ, Victor (8.VI.1935, Dumitrești, j. Vrancea), poet, prozator, dramaturg, traducător și editor. Este fiul Rădiței și al lui Gheorghe Frunză, grefier. Învață în satul natal, apoi la Râmnicu Sărat. Va fi licențiat al Facultății de Ziaristică din cadrul Universității „M.V. Lomonosov” din Moscova. După terminarea studiilor va fi redactor, realizator de
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
FRUNZĂ, Eugen (21.VIII.1917, Mährisch Schönberg, Austria, azi Sumperk, Cehia), poet, publicist și traducător. Este fiul Susanei (n. Rosenkranz) și al lui Alexandru Frunză, învățător din Bucovina, plecat în Austria în timpul primului război mondial. Urmează liceul la Cernăuți, absolvindu-l în 1936, și tot aici cursurile Facultății de Drept, fără a-și lua licența
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
o altă imagine poetului. Culegerile sale de articole, reportaje, note de călătorie, în care adesea e prezentă o acută tensiune pamfletară (caracteristică, de altfel, și unei mari părți din versurile autorului), aparțin, de asemenea, sferei angajării propagandistice a condeierului. Ca traducător, F. a dat versiuni din Karl May, din câțiva scriitori sovietici, dar și (în colecția „Cele mai frumoase poezii” a Editurii Albatros) din poezia lui Joseph von Eichendorff și Gottfried Keller. SCRIERI: Din inimă, București, 1940; Două vorbe și un
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
, Aram M. (19.III.1898, Constanța - 10.XI.1964, București), clasicist, orientalist și traducător. Urmează cursurile Liceului „Gh. Lazăr” din București și ale Universității din Cernăuți (1923-1926). Studiază la Paris, sub îndrumarea lui Émile Bréhier, filosofia și limbile clasice și orientale (1926-1928). În 1931 își ia doctoratul în țară, cu teza Cosmologia lui Heraclit
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
, Scarlat (12.II.1899 - 1964), publicist, dramaturg și traducător. Părinții, anticari și editori de literatură populară, îi oferă voluntarului și ambițiosului copil condiții care îi permit însușirea unor cunoștințe cu mult peste nivelul obișnuit al școlii primare și liceului. Coleg, la Facultatea de Filosofie din București, cu Nae Ionescu
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
, Gabriel (4.III.1952, București), prozator și traducător. Este fiul Ioanei (n. Roșca) și al lui Mihai Gafița, critic și istoric literar. După absolvirea Liceului „N. Bălcescu” și a Facultății de Limbi Străine a Universității din București (în 1975), va lucra în învățământ ca profesor de limba engleză
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
pronunță specialiști în chestiune, precum Corneliu Codarcea, Coriolan Petranu, Ion Costea, Virgil Vătășanu, Peter Neagoe, H. Jacquier. Din literatura europeană, G.r. e preocupată să-și familiarizeze cititorii cu scrierile lui Giovanni Pascoli, Rilke, Machado, Emilio Cecchi, uneori chiar prin traducători care transpun în română din limba lor maternă, cum se întâmplă cu Giuseppe Cifarelli sau cu Guerrina Borsatti. În etnografie și folclor se remarcă tinerii specialiști Ion Chelcea, Traian Herseni, Gh. Pavelescu, Ion Mușlea, Anton Balotă, Al. Dima, Ovidiu Papadima
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
, Marcel (27.VII.1925, Pechea, j. Galați-21.XII.1987, București), poet și traducător. Este fiul Antoniei (n. Sârbu) și al lui Nicolae Gh. Gafton, învățători. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din Brăila (1945), după care a făcut studii de drept, nefinalizate însă, la Universitatea din București (1946-1949). A debutat cu versuri în „Revista
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
GANE, Ion M. (21.X.1902, Târgu Ocna - 28.IX.1979, Brăila), poet și traducător. Tatăl, Mihai Ganea, diriginte al Oficiului Poștal din Târgu Ocna și Râmnicu Sărat, se trăgea din familia cărturarilor Costachi și Nicolae Gane. Mama era fiică de preot. G. urmează școala primară în orașul natal. Termină în 1921 secția modernă a
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
Donos, Elis Râpeanu, Dumitru Bălăeț, Narcis Zărnescu, Ovidiu Trăsnea ș.a. George Chirilă publică reportaje. Alți colaboratori: Claudiu Iordache, V. Auerbach, Tr. Rus, Remus Botar. D.B. GÁLDI László [Ladislau] (20.V.1910, Miskolc, Ungaria - 5.ÎI.1974, Budapesta), comparatist, poetician și traducător. Numele de familie la naștere era Göbl. Începe să facă studii medii la Dej și le continuă la Liceul Romano-Catolic din Arad, luându-și bacalaureatul la Liceul „Moise Nicoară” din același oraș. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
, Ion (7.III.1947, Târgu Logrești, j. Gorj), poet, prozator și traducător. Este fiul Auricăi (n. Stănescu) și al lui Marin Deaconescu, funcționar. Face Liceul „Tudor Arghezi” din Craiova (1961-1965) și studiile universitare în cadrul Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din Craiova (1965-1968), continuate, între 1968 și 1972, la Facultatea de Filologie
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
, Andrei Ion (20.IV.1903, Constanța - 12.VI.1980, București), traducător. Este fiul Lizei (n. Golicher) și al lui Nathan Grünberg, comerciant. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal. Absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității din București (1922-1926), lucrează ca avocat în București, secretar particular, șef de serviciu la
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
literală, urmărind redarea exactă a sensurilor vizate de poetul englez și neîngăduind nici o intruziune a personalității creatoare a celui care transpune textul shakespearian în altă limbă. Această nouă metodă este explicată de D. în introducere, alături de câteva notații despre misiunea traducătorului, dificultățile întâmpinate și psihologia creației. Traducerea este însoțită de un bogat comentariu lexical, de confruntarea variantelor din limba română și din alte limbi, de explicarea propriei opțiuni pentru un sens sau altul și de restabilirea conotațiilor unor cuvinte din engleza
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
din limba română și din alte limbi, de explicarea propriei opțiuni pentru un sens sau altul și de restabilirea conotațiilor unor cuvinte din engleza elizabetană, ceea ce face posibilă redarea ambiguității unei sintagme în limba română. Din această perspectivă, opera de traducător implică și una de critic literar, care comentează geneza sonetelor, restabilește ordinea intenționată de scriitorul englez, precizează corespondențele cu realitatea, considerând sonetele fragmente dintr-o „poveste” pe care o recompun. Demersul este unul multidisciplinar, pentru că domeniul lingvistic implică și discutarea
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
considerând sonetele fragmente dintr-o „poveste” pe care o recompun. Demersul este unul multidisciplinar, pentru că domeniul lingvistic implică și discutarea unor probleme de istorie și sociologie. Formula a avut un larg ecou în Germania și Elveția, unde metoda filologică a traducătorului român a fost adoptată în cadrul catedrelor de limba engleză de la trei universități. În același timp, la Tokio, articolul său, în care își explica metoda, este publicat în paginile renumitei reviste „Shakespeare Translation”. D. va începe transpunerea în românește a lui
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
este una dintre primele piese istorice românești. Un vodevil, Don Gulică sau Pantofii miraculoși, apărut postum în „Revista literară” din 1892, pare o localizare. Prin câteva Romanțe istorice și cavalerești din ispaniolește, publicate în „Buciumul” (1863-1864), D. este cel dintâi traducător în românește din lirica spaniolă. SCRIERI: Ciocoii vechi și ciocoii noi, București, 1861; Doruri și amoruri, București, 1861; ed. I-II, București, 1896; Grigorie Vodă, domnul Moldovei, București, 1864; ed. introd. Constantin G. Dissescu, București, 1904; Scrieri, îngr. și pref.
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
DEȘLIU, Valentin (9.IX.1927, Glăvani - Cetatea Albă - 25.IV.1993, București), traducător și poet. Este fiul Paraschivei (n. Balaban) și al lui Dumitru Deșliu, învățător. După studii liceale la Ismail, Pitești, București și Alexandria (cu bacalaureatul în 1946), urmează secția de limbi slave a Universității din București (1972-1975). Funcționează, în județul Argeș
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
temerile omului modern au dispărut cu desăvârșire: „Noi nu murim nicicând, nicicum./ Vorbim de moarte doar/ ca de un anotimp care ne-ntoarce/ cu fața spre amurgurile calme.” Partea cea mai însemnată a activității lui D. este însă aceea de traducător din literatura bulgară, iar osârdia lui pentru transpunerea literaturii bulgare în limba română a fost răsplătită de statul bulgar cu Ordinul „Kiril și Metodie” (1966). SCRIERI: Cântece uitate, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1971; Chemarea pământului meu, București, 1972; Strigătul
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
, Constantin (1.XI.1770, Caransebeș - 28.XI.1850, Caransebeș), cărturar și traducător. Se trăgea dintr-o familie originară din Oltenia (bunicul, Vasile Diaconu Loga, zugrav de biserici, venind de la Tismana împreună cu cincizeci de familii, întemeiau, lângă Vârșet, în satul Srediștea Mare, și o școală în care preda „măiestria zugrăviei”; tatăl, Gheorghe, își
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
DEMETRIUS, Vasile (1.X.1878, Brașov - 15.III.1942, București) poet, prozator și traducător. Este fiul Elisabetei și al lui Dumitru Ogea, sobar. D. a început școala la București, unde a fost înmatriculat cu numele de familie Dumitrescu. Starea materială precară a părinților l-a împiedicat să urmeze mai mult de patru clase primare
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Traian Diaconescu, TBR, 1980, 173; Dan C. Mihăilescu, Eminescu și Antichitatea greco-latină, RITL, 1984, 1; Petru Zugun, „Eminescu și clasicismul greco-latin”, AUI, lingvistică, literatură, t. XXX, 1984; Gabriel Țepelea, Un arhipelag puțin explorat, RL, 1988, 33; Marius Alexianu, Profil de traducător: Traian Diaconescu, AUI, limbi străine, t. I, 1988; Ștefan Cucu, „Viața lui Despot Vodă”, AUC, t. XX, 1998, 1-2; Matei Bălan, N. Milescu, „Stella orientalis”, CRC, 1998, 6; Gheorghe Badea, Dialog cu un filolog clasic: Traian Diaconescu, CL, 1999, 4
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
DIMITRIU-PĂUȘEȘTI, Alexandru (24.II.1909, Iași - 7.XI.1977, București), poet și traducător. Fiu al unui avocat, D.-P. își face studiile liceale și universitare în orașul natal, plecând apoi, cu o bursă, la Paris. Împreună cu Virgil Gheorghiu și Aurel Zaremba scoate la Iași revista avangardistă „Prospect” (1928). În paginile ei, apoi la
DIMITRIU-PAUSESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286781_a_288110]