5,483 matches
-
de drepturile lor. În ceea ce privește influența europeană asupra drepturilor femeii, au existat demersuri ale Comunității Europene pentru îmbunătățirea procesului de democratizare în Turcia. De exemplu, după intervenția militară din 12 septembrie 1980, Comunitatea Europeană a accelerat procesul de democratizare al societății turce prin intermediul vizitelor diplomatice; mai mult decât atât, Turcia astăzi a devenit aspirantă la aderarea în Uniunea Europeană. Cu toate că nou constituita Comunitate Europeană nu făcea din apărarea drepturilor femeii o prioritate, a fost introdus în Tratatul de la Roma și Articolul 119 (denumit
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
culturală și politică a statului în care trăiesc. Una dintre instituțiile cele mai implicate în apărarea drepturilor și libertăților femeii este "Parlamentul European", ai cărui membri s-au întrunit pe 24 octombrie 2001 pentru o dezbatere la finalul căreia statul turc a fost asigurat că se va face totul pentru asigurarea asistenței necesare punerii în practică a prevederilor stabilite în tratatele mai sus menționate . Orice stat care își dorește să devină membru al "Uniunii Europene" trebuie întâi să-și însușească acest
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
țării. Cu această nouă imagine creată, Turcia a încercat să adere pentru a deveni membră a "Comunității Europene" la data de 14 Aprilie 1987, nefiind însă acceptată pe motiv că existau anumite controverse care vizau o parte dintre legile statului turc comparativ cu normele unanim acceptate de statele care erau membre ale "Comunității Europene"- la ratificarea CEDAW, Turcia a avut obiecții privind Articolele 15 și 16, pretinzând că acestea erau în contradicție cu legile prevăzute în Codul Civil turcesc în ceea ce privește căsătoria
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
16, pretinzând că acestea erau în contradicție cu legile prevăzute în Codul Civil turcesc în ceea ce privește căsătoria și familia. Multe dintre feministe au sperat ca Turcia să își continue negocierile pentru a accede în "Cominitatea Europeană", pentru ca prezența acestora în cadrul societății turce să îi forțeze pe oameni să schimbe ceva în modul de a gandi și de a se comporta . Și Müjde Bilgütay, reprezentantă a fundației "Kadının İnsan Hakları ve Yeni Cözümler Vakfı" , recunoaște importanța implicării organizațiilor "Uniunii Europene" în procesul de
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
total interzise, iar pedepsele aplicate în cazul "crimelor de onoare" nu erau atât de aspre. Pentru ca progresul țărilor care adera la "Uniunea Europeană" să fie monitorizat, sunt întocmite în acest sens rapoarte anuale, primul raport în care era vizată și societatea turcă fiind publicat în anul 1998. În ciuda faptului că era recunoscută rafificarea "CEDAW" din 1985 de către Turcia, Raportul preciza că în Codul Civil aflat în vigoare la acea vreme, încă mai existau prevederi legale discriminatorii în ceea ce privea drepturile și îndatoririle
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
prin care să se încurajeze și să se susțină educarea femeilor, în anul 2000, 25% dintre acestea fiind analfabete. De asemenea, în rapoartele emise de către "Uniunea Europeană" de-a lungul anilor, se precizează garantarea egalității între sexe prin adoptarea în Constituția turcă a unui set de legi menite să combată discriminarea, dar se afirmă și că, pentru mai buna implementare a acestora, femeilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a studia pentru a putea accede în poziții de conducere ale societății
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
a unui set de legi menite să combată discriminarea, dar se afirmă și că, pentru mai buna implementare a acestora, femeilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a studia pentru a putea accede în poziții de conducere ale societății turce, în aceiași măsură în care o puteau face și bărbații. O altă chestiune criticată în rapoartele anuale emise de către "Uniunea Europeană" este și cea legată de unul dintre articolele Constituției turce care specifică faptul că bunurile dobândite în timpul căsătoriei se împart
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
pentru a putea accede în poziții de conducere ale societății turce, în aceiași măsură în care o puteau face și bărbații. O altă chestiune criticată în rapoartele anuale emise de către "Uniunea Europeană" este și cea legată de unul dintre articolele Constituției turce care specifică faptul că bunurile dobândite în timpul căsătoriei se împart în mod egal între soți numai în cazul în care căsătoria a fost încheiată după intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Mai mult decât atât, în anul 2002 sunt
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
ce săvârșeau "crime de onoare"- în cazul în care criminalii erau minori pedepsele fiind și mai mici-, însă a precizat și că acest fenomen, al "crimei de onoare", continua încă să fie larg răspândit. Cu toate acestea, adoptarea de către statul turc a unui nou Cod Penal în Septembrie 2004 a consolidat principiul egalității dintre bărbați și femei, prin introducerea unor noi legi care prevedeau printre altele ca testele prin care era probată virginitatea să fie interzise sau efectuate numai la cererea
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
Beruni a acordat o deosebită importantă denumirilor medicale în diferite limbi și dialecte, întrucât în literatura medicală din acea perioadă erau greșeli frecvente ale anumitor denumiri medicale. Astfel el a explicat aproximativ 4500 de nume din arabă, persana, greacă, indiană, turcă de plante, animale, minerale și medicamente obținute pe baza acestora. Astfel el a contribuit enorm la formarea și păstrarea unor denumiri medicale în acea perioadă. Deși lucrarea lui Beruniy intitulată "Pharmocognisia" nu este o variantă completă, multi autori s-au
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
să aibă loc câteva vizite la rând până când familia viitoarei mirese își va da consimțământul asupra căsătoriei, acest refuz constituind un simbol al respectabilității și onoarei familiei din care provine fata, concepte de o mare importanță în tradiția și cultura turcă . Aceste vizite constituie totodată un prilej de tatonare și de cunoaștere reciprocă între cele două familii, odată ce se dă consimțământul din partea familiei fetei se face un angajament verbal de logodnă. În cazul în care familia fetei nu dorește să o
Tradiții de logodnă și căsătorie la turci () [Corola-website/Science/331929_a_333258]
-
complexitate, marcând o ruptură radicală cu trecutul. În propriile sale cuvinte : "Inkılab" (revoluție sau reformism) , în afară de înțelesul imediat de revoluție, implică o transformare mult mai extinsă. Turcia a fost proclamata republică în luna octombrie a anului 1923. Marea Adunare Națională Turcă a abolit califatul, instutuție politico-religioasă care dată din secolul al XVI-lea, pe 3 martie 1924. În mai 1928, a fost anulat articolul 2 din Constituția din 1924, care stipula islamul că religie oficială a Turciei. Tribunalele islamice au fost
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
va inspira din modelul francez , profund marcat de anticlericalism, în vederea constituirii unei republici omogene din punct de vedere etnic. În numele națiunii și al purității etnice, Atatürk va elimina studiul religiei islamice din școli, vă glorifica și uneori falsifică istoria națiunii turce și va "purifica" limba turcă de influențele arabe, adoptând în 1928 alfabetul latin. Turcia este așadar singurul stat laic cu majoritate musulmană. Totuși, aceasta laicitate nu înseamnă o separare completă a bisericii de stat, precum în Occident, ci doar o
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
profund marcat de anticlericalism, în vederea constituirii unei republici omogene din punct de vedere etnic. În numele națiunii și al purității etnice, Atatürk va elimina studiul religiei islamice din școli, vă glorifica și uneori falsifică istoria națiunii turce și va "purifica" limba turcă de influențele arabe, adoptând în 1928 alfabetul latin. Turcia este așadar singurul stat laic cu majoritate musulmană. Totuși, aceasta laicitate nu înseamnă o separare completă a bisericii de stat, precum în Occident, ci doar o formă tutelara impusă de stat
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
În perioada noului conducător, apar în 1921 o serie de articole care descriu viziunea pe care Atatürk o avea asupra viitorului. Aceste articole, reunite sub titlul de „"Pek Uyanık bir Uyku"” (Un somn iepuresc) , conțin multe noutăți pentru lumea islamică turcă din acea perioadă, dintre care și mențiuni asupra noului cod vestimentar: „Fesul va fi abolit și o alta broboada va fi adoptată; fabricile de pânză vor fi extinse și altele noi deschise și Sultanul, prinții, senatorii, deputații, ofițerii, persoanele oficiale
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
Secularismul sau îl ajută și l-a folosit că pe un instrument pentru a aduce femeile musulmane în viața publică. Această lipsă de drepturi a femeilor din Turcia a fost prezentată că una dintre caracteristicile cele mai evidente ale societății turce de la acea dată. Iată cum înțelegea Atatürk problemă integrării femeilor în societatea turcă modernă, într-unul din pasajele jurnalului sau : „schimbarea socială poate să vină prin : Educarea mamelor capabile care au cunoștințe despre viața A da libertăți femeilor Un barbat
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
a aduce femeile musulmane în viața publică. Această lipsă de drepturi a femeilor din Turcia a fost prezentată că una dintre caracteristicile cele mai evidente ale societății turce de la acea dată. Iată cum înțelegea Atatürk problemă integrării femeilor în societatea turcă modernă, într-unul din pasajele jurnalului sau : „schimbarea socială poate să vină prin : Educarea mamelor capabile care au cunoștințe despre viața A da libertăți femeilor Un barbat poate să-și schimbe moralul, gândurile și sentimentele, ducând o viață comună cu
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
barbat poate să-și schimbe moralul, gândurile și sentimentele, ducând o viață comună cu o femeie; este o tendință congenitala către atragerea afecțiunii mutuale”. Perspectiva lui Atatürk asupra femeii era una de o extraordinară calitate în raport cu ideea generală a societății turce de până atunci. Plecând de la ideea că "tot ceea ce vedem pe pamant este produsul femeii" , Atatürk sublinia importanța egalității sexelor, precum și absurditatea inferiorizării femeii în societate : „nu există nici o explicație logică pentru pierderea drepturilor politice a femeii. Orice ezitare și
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
în 1934. În luna noiembrie a acestui an, s-a dat o lege care autoriza votul persoanelor de sex feminin, precum și eligibilitatea lor în alegeri. În ceea ce privește codul vestimentar pentru femei, Atatürk nu a promovat obligativitatea schimbării practicilor vestimentare ale femeilor turce. Desigur, el a încurajat adoptarea modei occidentale și de către femeile turce, nu numai în cazul bărbaților. Nu a promovat așadar nicio lege în această privință lăsând alegerea portului în sarcina femeilor. În opoziție cu cei din zilele noastre, Atatürk adopta
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
o lege care autoriza votul persoanelor de sex feminin, precum și eligibilitatea lor în alegeri. În ceea ce privește codul vestimentar pentru femei, Atatürk nu a promovat obligativitatea schimbării practicilor vestimentare ale femeilor turce. Desigur, el a încurajat adoptarea modei occidentale și de către femeile turce, nu numai în cazul bărbaților. Nu a promovat așadar nicio lege în această privință lăsând alegerea portului în sarcina femeilor. În opoziție cu cei din zilele noastre, Atatürk adopta o poziție relaxată față de problema eșarfei .El a scris :„Acoperirea religioasă
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
identitate religioasă. Amintim aici, rezultatele unei anchete conduse de ziarul Milliyet în 2003 : cel putin o femeie purta o formă de acoperământ în 77.2 % din casele din Turcia. În consecință, reformele kemaliste au căutat să schimbe în profunzime societatea turcă din acele vremuri, prin forjarea unei identități naționale purificate de caracteristicile vechiului Imperiu Otoman. Vederile politice sau sociale ale acelor timpuri sunt împărțite : gânditorii liberali l-au considerat prea obsedat de ideea de stat și nație, marxiștii au înțeles că
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
, născut pe 23 martie 1876, cu numele Mehmet Ziya, la Diyarbakır, Turcia, este un sociolog, scriitor, poet și om politic turc, care a influențat într-o foarte mare măsură Mișcarea Panturcică și Mișcarea Națională Turcă. A activat în Parlamentul turc și în Marea Adunare Națională a Turciei. Este considerat a fi „tatăl‟ naționalismului turc. s-a născut în Çermik, provincia Diyarbakır
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
, născut pe 23 martie 1876, cu numele Mehmet Ziya, la Diyarbakır, Turcia, este un sociolog, scriitor, poet și om politic turc, care a influențat într-o foarte mare măsură Mișcarea Panturcică și Mișcarea Națională Turcă. A activat în Parlamentul turc și în Marea Adunare Națională a Turciei. Este considerat a fi „tatăl‟ naționalismului turc. s-a născut în Çermik, provincia Diyarbakır, numele tatălui său fiind Mehmet Tevfik (1851-1890), iar al mamei sale Zeliha (1856-1923). Diyarbakır
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
, născut pe 23 martie 1876, cu numele Mehmet Ziya, la Diyarbakır, Turcia, este un sociolog, scriitor, poet și om politic turc, care a influențat într-o foarte mare măsură Mișcarea Panturcică și Mișcarea Națională Turcă. A activat în Parlamentul turc și în Marea Adunare Națională a Turciei. Este considerat a fi „tatăl‟ naționalismului turc. s-a născut în Çermik, provincia Diyarbakır, numele tatălui său fiind Mehmet Tevfik (1851-1890), iar al mamei sale Zeliha (1856-1923). Diyarbakır, care până în secolul al XVI
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
un sociolog, scriitor, poet și om politic turc, care a influențat într-o foarte mare măsură Mișcarea Panturcică și Mișcarea Națională Turcă. A activat în Parlamentul turc și în Marea Adunare Națională a Turciei. Este considerat a fi „tatăl‟ naționalismului turc. s-a născut în Çermik, provincia Diyarbakır, numele tatălui său fiind Mehmet Tevfik (1851-1890), iar al mamei sale Zeliha (1856-1923). Diyarbakır, care până în secolul al XVI-lea se aflase sub conducere arabă și persană devine scena unor confruntări naționale desfășurate
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]