5,522 matches
-
1917, în Palatul rechiziționat de armata germană și-a stabilit locuința Mareșalul August von Mackensen și tot aici a fost negociată pacea cu Puterile Centrale Pacea de la Buftea, semnată la 5/18 martie 1918, prin care România pierdea Dobrogea și versanții Carpaților. Clădirea a fost mărită treptat de-a lungul timpului, ultima extindere având loc după Primul Rrăzboi Mondial. Într-o fotografie din 1920 se vede cum ultimul nivel al părții dinspre sud-est a fost completat cu noi spații de locuit
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
deși mai puțin cunoscută este una din peșterile de referință din carstul romanesc. i se deschide în versantul drept al Văii Albacului, în zona de izvoare a acestuia, aval de locul numit Fleiu (aparținând de Cătunul Sfoartea), la o altitudine de 1220 m, în Munții Bihorului. Accesul la peșteră se poate face din Valea Arieșului pe ruta Albac-Horea-Mătișești-Valea
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
cunoscută și ca "Peștera-aven" "" adăpostește ce mai mare lac subteran din România. Peștera se află în comuna Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordancușii pe versantul drept o potecă abia vizibilă ce începe aval de Peștera Poarta lui Ionele, fie coborând
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
România. Peștera se află în comuna Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordancușii pe versantul drept o potecă abia vizibilă ce începe aval de Peștera Poarta lui Ionele, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gârda de Sus la Cabana Scărișoara. Peștera este localizată la Prima mențiune a peșterii
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
mențiune a peșterii a fost făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști". Porțiunea explorată arată astfel: În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforată de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o dublă arcadă: la dreapta (est) un
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
peștera „Ghețarul de la Zguraști". Porțiunea explorată arată astfel: În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforată de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o dublă arcadă: la dreapta (est) un mare portal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stânga (vest) un portal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deschideri peretele avenului
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Peștera-Aven Ghețarul de sub Zgurăști este o peșteră situată pe teritoriul comunei Gardă de Sus, județul Albă, în Munții Bihorului. Peșteră este situată în versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordâncușii pe versantul drept pe o poteca greu de găsit ce începe aval de Peșteră Corobana lui Gârtău
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
pe teritoriul comunei Gardă de Sus, județul Albă, în Munții Bihorului. Peșteră este situată în versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordâncușii pe versantul drept pe o poteca greu de găsit ce începe aval de Peșteră Corobana lui Gârtău, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gardă de Sus la Cabană Scărișoara. Prima mențiune a peșterii este făcută
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
precum și clasicele stalactite, stalacmite, scurgeri parietale, cristale și draperi. Dincolo de lac este descoperită galeria Roru Ludușan cu Sala Lacului cu Nuferi, Lacul Necunoscut, Băile de Nămol, Lacul Lung, Sala Catrastrofei și Lacul Styx, lungimea peșterii trecând de 5 km. În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforata de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o dublă arcada: la dreapta (est) un
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Lacul Styx, lungimea peșterii trecând de 5 km. În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforata de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În peretele lui nordic (cel dinspre versant) se deschide o dublă arcada: la dreapta (est) un mare poartal de 20 m lățime și 30 m înălțime, iar la stanga (vest) un poartal mai mic, de 10 m lățime și 3—4 m înălțime. Deasupra acestor deșchideri peretele avenului
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
amintim că se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră Scărișoara. Pojar, care pe langă boală cunoscută din copilărie mai are și sensul de incendiu, căldura mare, aici are înțelesul de loc călduros, adică versantul sudic al unui deal sau munte expus soarelui unde temperatura este mai ridicată. Poliță este un raft, aici loc orizontal pe panta muntelui. Deci este peșteră situată pe locul drept de pe panta sudică a muntelui. 1929 - Prima mențiune a peșterii
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
este un animal sau ipotetic om primitiv, de pe versantul sudic al munților Himalaia, cunoscut și ca „omul zăpezilor” sau „omul pădurii”. Conform descrierilor celor care pretind că l-au văzut, are mărimea unui om (1,50-1,80m), iar corpul său este acoperit cu păr de culoarea ruginie, uneori chiar
Yeti () [Corola-website/Science/316097_a_317426]
-
urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge și coborând din traseul turistic Padiș-Scărișoara în Poiana Călineasa. Ghețarul de la Vârtop este situat în versantul vestic al muntelui, spre Valea Gârda Seacă, la o diferență de nivel de 170 m față de fundul văii. Intrarea în peșteră este cunoscută de localnici de sute de ani, dar nu a fost menționată în lucrări știintifice până în 1955, când
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
Peștera Ungurul Mare reprezintă un punct de interes din Defileul Crișului Repede. Portalul peșterii se deschide în versantul stîng al rîului Crișul Repede, în curbura formată între localităție Bălnaca (amonte) și Șuncuiuș (aval). Înainte de tunelul feroviar dintre cele două localități se ramifică un drum nemodernizat, ce urmărește Crișul Repede spre amonte, pînă la peșteră. Portalul mare (aprox. 20
Peștera Unguru Mare () [Corola-website/Science/321052_a_322381]
-
(sau Cubleș), din Munții Pădurea Craiului, este printre primele peșteri din țară ce au prezentat interes pentru cercetători și turiști. Intrarea se găsește în versantul stîng al văii Blaju afluent de drepta al văii Vida, înainte de confluența cu valea Cubleș. La baza versantului se găsește un important izvor, iar cu ≈20 m deasupra intrarea. Ea a fost vizitată, conform iscăliturilor de pe pereți, încă din secolul
Peștera Pietrarului () [Corola-website/Science/321234_a_322563]
-
din Munții Pădurea Craiului, este printre primele peșteri din țară ce au prezentat interes pentru cercetători și turiști. Intrarea se găsește în versantul stîng al văii Blaju afluent de drepta al văii Vida, înainte de confluența cu valea Cubleș. La baza versantului se găsește un important izvor, iar cu ≈20 m deasupra intrarea. Ea a fost vizitată, conform iscăliturilor de pe pereți, încă din secolul al XIX-lea. A fost prima peșteră din țară protejată cu o poartă, ruine ale zidului stăjuind și
Peștera Pietrarului () [Corola-website/Science/321234_a_322563]
-
cursul aproape de Amazon, debitul mediu al râului Madeira crește până la 31200 de metri cubi pe secundă. Între Guajará-Mirim și Cascadă Teotónio, Madeira primește apele drenate de pe panțele de nord-est ale Anzilor de la Santa Cruz de la Sierra la Cuzco, ale întregului versant sud-vestic al Mâțo Grosso din Brazilia și versantul nordic al lanțurilor muntoase Chiquitos. În Bolivia, bazinul are 850000 km², aproape egal cu suprafațele Franței și Spaniei combinate. Apele curg în Madeira de la mai multe râuri mari, cele principale, (de la est
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]
-
crește până la 31200 de metri cubi pe secundă. Între Guajará-Mirim și Cascadă Teotónio, Madeira primește apele drenate de pe panțele de nord-est ale Anzilor de la Santa Cruz de la Sierra la Cuzco, ale întregului versant sud-vestic al Mâțo Grosso din Brazilia și versantul nordic al lanțurilor muntoase Chiquitos. În Bolivia, bazinul are 850000 km², aproape egal cu suprafațele Franței și Spaniei combinate. Apele curg în Madeira de la mai multe râuri mari, cele principale, (de la est la vest), sunt Guaporé sau Itenez, Baures și
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]
-
este situată în versantul drept al Văii Luncilor din bazinul mijlociu al Văii Mișidului. fost cunoscută și cercetată, pînă la prima strîmtoare, încă din primele decenii ale secolului XX. În anul 1961, ea a fost explorată și cartată, pînă la a doua strîmtoare, de către
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
drenaj excesiv, ce prezintă o suprafață aspră și argiloasă, pe pante abrupte (30-50%) și eroziune moderată. Are câteva zone de scufundare și unele porțiuni sunt predispuse la alunecări de teren. Pentru a păstra fragilul echilibru ecologic din Nathu La pe versantul indian, guvernul reglează fluxul de turiști. Administrarea drumului este asigurată de Border Roads Organisation, o aripă a Armatei Indiene. De partea chineză, pasul duce în valea Chumbi de pe Podișul Tibet. Datorită pantelor abrupte din jurul pasului, vegetația trece prin mai multe
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
m spre malul stâng și o lungime de circa 80 m. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafață de 8,75 km2 - majoritatea din subbazinului pârâului Cuiejdel și restul din subbazinele pâraielor Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o deschidere de aproximativ 3 metri aflată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lac mai există patru lacuri mici cu suprafețe de câteva sute de
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
km2 - majoritatea din subbazinului pârâului Cuiejdel și restul din subbazinele pâraielor Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o deschidere de aproximativ 3 metri aflată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lac mai există patru lacuri mici cu suprafețe de câteva sute de m2 cantonate pe treptele rezultate în urma alunecărilor. Ele sunt lipsite de altă alimentare decât cea meteorică și eventuală a unor mici izvoare
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
au adăugat ploile intense din anul următor. Cu această ocazie barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantități de apă. Principala cauză a multiplelor alunecări de teren este de origine antropică, pe fondul defrișărilor produse pe versantul stâng îndeosebi în perioada 1950 - 1960, construcția vechiului drum forestier în această zonă secționând deluviul de alunecare din baza versantului, ceea ce a declanșat alunecarea inițială și seria de alunecări ulterioare. Construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004, a condus la
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
mari cantități de apă. Principala cauză a multiplelor alunecări de teren este de origine antropică, pe fondul defrișărilor produse pe versantul stâng îndeosebi în perioada 1950 - 1960, construcția vechiului drum forestier în această zonă secționând deluviul de alunecare din baza versantului, ceea ce a declanșat alunecarea inițială și seria de alunecări ulterioare. Construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004, a condus la noi alunecări de teren. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală, fenomenul putându-se activa din
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
este situată pe teritoriul Comunei comunei Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului. Peștera Poarta lui Ionel este situată în versantul drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul DJ750 ce pornește din centrul comunei spre
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]