5,612 matches
-
1921, a început un proces de dezvoltare fără precedent a industriei petroliere a republicii. Sovietul Unional al Economiei Naționale a hotărât să asigure tot ce este necesar pentru dezvoltarea producției de țiței. Au fost descoperite și puse în exploatare noi zăcăminte. Pe 31 martie 1931, industria petrolieră a Azerbadjanului, care asigura la acea vreme 60% din necesarul sovietic, a fost distinsă cu Ordinul Lenin. Un al doilea Ordin a fost decernat țării pe 15 martie 1935, cu ocazia aniversării a 15
Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană () [Corola-website/Science/303511_a_304840]
-
C și densitatea de 2,16 g/cm³. La temperaturi mai mici de 15 °C cristalizează ca dihidrat, iar deasupra acestei temperaturi, anhidru. Sarea gemă este higroscopică, fenomen care se datorează impurităților (mai ales clorurii de magneziu - MgCl). În România zăcăminte de sare se află în localități care poartă des denumirea de ocnă (mină de sare) ca de exemplu: Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Ocna Mureș, Ocna Dejului, Praid, Turda, Târgu Ocna, Figa etc. Sarea este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie
Sare gemă () [Corola-website/Science/303567_a_304896]
-
o "coloană vertebrală" a Americii de Nord, sunt de fapt continuarea Anzilor Cordilieri din America de Sud, care par a fi coloana vertebrală a continentului american de sud. In Munții Stâncoși se află renumitul parc național Yellowstone-Nationalpark numeroase centre ale sporturilor de iarnă și zăcăminte bogate. Munții cei mai vechi s-au format înainte cu 600 - 700 miloane de ani, fiind munți uriași, dar în următoarele 400 miloane de ani au fost supuși proceselor de eroziune, fiind aprope complet nivelați numai în sud sunt urme
Munții Stâncoși () [Corola-website/Science/304037_a_305366]
-
Vail, Keystone, Breckenridge, și Copper Mountain in Colorado; Alta, Park City și Snowbird in Utah; Sun Valley in Idaho; Big Mountain și Big Sky in Montana; Lake Louise și Sunshine Village in Alberta și Fernie in Columbia Britanică. Munții coțin zăcăminte de plumb, aur, cupru, molibden, argint, wolfram, zinc. Zonele de podiș sunt bogate în cărbuni, gaze naturale, petrol, șisturi
Munții Stâncoși () [Corola-website/Science/304037_a_305366]
-
roșu, galben. În compoziția granitului predomină cuarțul, feldspatul și minerale de culoare închisă ca: biotit si mai rar amfiboli. Din grupa feldspatilor - predomină feldspatul potasic. Minerale accesorii sunt: Zirconiu, Apatit, Titanit, de asemenea Magnetit, Rutil, Ilmenit sau alte minerale de zăcământ (minerale utile). Granitul este frecvent radioactiv, datorită urmelor de uraniu, rubidiu dar pot fi urme radioactive și în feldspat sau glimer. Granitul se poate spune că ar fi roca cea mai răspândită din scoarță, fiind prezent în zonele tectonice sau
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
fier, bauxitele pot fi albe(foarte bogate în AlO, 60-70%), roșii (bogate în FeO, 20-25% și mai sarace în AlO, 40-60%) și cenușii (mai sarace în FeO și AlO decât cele roșii, dar mai bogate în SiO). Cele mai mari zăcăminte de bauxita se află în Franța. Există două căi de producere a aluminiului utilizat în practică industrială: Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
gospodărirea apelor freatice sunt aplicabile și pentru apele de profunzime. În sfera de preocupări ale gospodăririi apelor de profunzime intră și utilizarea rezervelor de apă fosilă. Ritmul de reîmprospătare a acestora fiind practic neglijabil, aceste ape trebuie considerate ca un zăcământ mineral care este exploatat, oarecum similar petrolului, apa fiind extrasă până la epuizarea zăcământului. Tot în domeniul apelor de adâncime se poate încadra gospodărirea apelor din zonele cu fenomene carstice, cum sunt peșterile sau alte cavități subterane. Un caz aparte îl
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
preocupări ale gospodăririi apelor de profunzime intră și utilizarea rezervelor de apă fosilă. Ritmul de reîmprospătare a acestora fiind practic neglijabil, aceste ape trebuie considerate ca un zăcământ mineral care este exploatat, oarecum similar petrolului, apa fiind extrasă până la epuizarea zăcământului. Tot în domeniul apelor de adâncime se poate încadra gospodărirea apelor din zonele cu fenomene carstice, cum sunt peșterile sau alte cavități subterane. Un caz aparte îl constituie apele minerale, care au un anumit conținut natural de săruri sau substanțe
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
sol este spălat prin acțiunea mecanică a apei sau prin dizolvare astfel încât rămân goluri prea mari care, de asemenea, se umple prin prăbușiri. Alteori, apa este utilizată în subteran pentru acțiuni miniere, de exemplu, pentru extragerea de sare prin dizolvarea zăcămintelor de sare și conducerea saramurii rezultate până la punctele de prelucrare. Acest proces lasă în subteran mari caverne, care în multe cazuri se prăbușesc, formând depresiuni la suprafața solului. Asemenea procese pot apărea din cauze naturale, un exemplu frecvent fiind cel
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
cedate și reprezentau 60% din populația orașului Košice și 73% din cea a districtului Vráble, ambele cedate Ungariei. Slovacia și-a pierdut 21% din teritoriu, 20% din capacitatea industrială, peste 30% din terenul arabil, 27% din stațiile electrice, 28% din zăcămintele de minereu de fier, peste 50% din podgorii, 35% din porcine, și 930 km de cale ferată. Estul Slovaciei și-a pierdut orașul central (Košice), astfel că estul Slovaciei și multe orașe din sudul Slovaciei și-au pierdut legăturile feroviare
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
ar fi putut avea efecte greu de sesizat la prima vedere, așa cum ar fi fost victoria comunismului într-unul dintre statele germane mici. Cert este că, Tratatul de la Versailles nu a mers destul de departe în nici o direcție. Japonia, cu excepția unor zăcăminte de cărbune și fier, era lipsită de resurse de materii prime. Japonia, care era în acea perioadă era singura țară cu o economie burgheză industrială, se temea că lipsa de materii prime ar putea paraliza industria sa în plin avânt
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
amerindieni și exploatarea intensă a minelor de aur și de argint, că cele din Potosi-Peru sau de la Zacatecas-Mexic, au dus la un uriaș aflux de metale prețioase din America în Europa, care au avut consecințe economice și sociale semnificative. Bogăția zăcămintelor de metale prețioase americane, introducerea unor tehnici miniere mai avansate din Europa și ieftinătatea forței de muncă, în marea ei majoritate formată din populație localnică supusă la muncă forțată, au dus la scăderea valorii aurului și argintului, și la o
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
Neînțelegerile României cu Ucraina sunt o "moștenire" a relațiilor româno-sovietice și provin din extinderile teritoriale ale Uniunii sovietice posterioare tratatului de pace de la Paris din 1947, de-a lungul Brațului Chilia, la gurile Dunării și în Marea Neagră, miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zona insulei Șerpilor și din platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina. Problema brațului Chilia a fost "rezolvată" prin tratatul frontalier româno-ucrainean semnat la Constanța în iunie 1997 prin care România a renunțat
Relațiile externe ale României () [Corola-website/Science/304386_a_305715]
-
Otto intenționa, prin controlul Bisericii, să fie conducătorul unui imperiu teocratic. Biserica îi oferea bogăție, recunoaștere, prestigiu. Otto promitea Bisericii protecție față de abuzurile nobililor locali și implicare în actul guvernării. În 938, la Rammelsberg, în Saxonia, au fost descoperite bogate zăcăminte de argint. Acestea i-au asigurat lui Otto posibilități materiale mari, necesare pentru a-și înfăptui opera politică. Primii ani de domnie au fost marcați de revolte ale seniorilor regionali. În 938, Eberhard, noul duce al Bavariei, a refuzat să
Otto I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/304412_a_305741]
-
este trimisă prin magistrale către localități și distribuită până la calorifere. De asemenea, energia electrică este obținută tot din resurse geotermale, prin folosirea căldurii și a aburilor”. Depresiunea Panonica, care în România include Banatul și vestul munților Apuseni, este bogată în zăcăminte geotermale. Județele Timiș, Arad și Bihor ar putea beneficia. În Timișoara există apă termala de până la 80 de grade Celsius. Conform unor calcule făcute de cei de la ADETIM, un foraj nou costa între 2-3 milioane de euro, insă studiile pentru
Energie geotermică () [Corola-website/Science/304465_a_305794]
-
sonde de petrol și gaze naturale. Pe langă resursele tradiționale de petrol și gaze, în nordul provinciei, în apropierea orașului Fort McMurray, au început să fie exploatate imensele rezerve de nisipuri petrolifere ("oil sands"). Rezervele de petrol aflate în aceste zăcăminte sunt comparabile cu cele ale Arabiei Saudite. Calgary, centrul industriei petroliere, este de asemenea orașul cu al doilea număr de sedii de companii în Canada, după Toronto. Astăzi orașul este un important centru în transporturi și distribuție de marfuri, precum și
Alberta () [Corola-website/Science/298038_a_299367]
-
este o veche unitate minieră din Ocna Mureș, județul Alba. În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, a avut în ultimele decenii și sarcina exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
este o veche unitate minieră din Ocna Mureș, județul Alba. În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, a avut în ultimele decenii și sarcina exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș). Intreprinderea aparține "Societății Naționale a Sării" din București (SALROM). Adresa: str. Mihai Eminescu 19, 515700 Ocna
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
este o veche unitate minieră din Ocna Mureș, județul Alba. În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, a avut în ultimele decenii și sarcina exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș). Intreprinderea aparține "Societății Naționale a Sării" din București (SALROM). Adresa: str. Mihai Eminescu 19, 515700 Ocna Mureș. Zăcămintele de sare din
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
o veche unitate minieră din Ocna Mureș, județul Alba. În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, a avut în ultimele decenii și sarcina exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș). Intreprinderea aparține "Societății Naționale a Sării" din București (SALROM). Adresa: str. Mihai Eminescu 19, 515700 Ocna Mureș. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
Alba. În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, a avut în ultimele decenii și sarcina exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș). Intreprinderea aparține "Societății Naționale a Sării" din București (SALROM). Adresa: str. Mihai Eminescu 19, 515700 Ocna Mureș. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
substanțe minerale nemetalifere (zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii și zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș). Intreprinderea aparține "Societății Naționale a Sării" din București (SALROM). Adresa: str. Mihai Eminescu 19, 515700 Ocna Mureș. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
o formă elipsoidală, cu axa mare (orientată nord-sud) de 800 m și axa mică (est-vest) de 500 m. Această zonă este împrejmuită cu un gard de prefabricate, care cuprinde o suprafață de 17 ha. Datorită apariției la suprafată a sării, zăcământul a fost exploatat încă din epoca bronzului, continuând neîntrerupt în epoca dacică și epoca romană (în perioada romană localitatea s-a numit "Salinae" ), în zona de vest și nord-vest a masivului, prin mici cariere (aici se găsesc în prezent „Lacurile
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
transportarea blocurilor de sare iarna), icuri de tip pană si un târnăcop primitiv (cu vârful dintr-un corn de bovină în care intra un mâner din lemn). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Războieni-Cetate a apărat exploatările de sare de la Ocna Mureș. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140), realizată la ridicarea topografică din anii 1769-1773 este marcată în felul următor
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
000 florini (guldeni) de argint. După anul 1791 la Salina Ocna Mureș sarea uscată a fost exploatată în mai multe mine subterane. La mijlocul secolului al XIX-lea s-a încercat exploatarea sării la suprafață (în partea de nord a cupolei zăcământului) prin așa-numita ""Ewige Grube"" (""Cariera Eternă""). Cariera a fost înconjurată cu un dig de protecție contra apelor freatice. Dar, după câțiva ani, cariera a fost abandonată, apele pătrunzând, totuși, în carieră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]