53,076 matches
-
Ianțzi, Ianțzî, Iantzî este al treilea fluviu din lume ca lungime, măsurând peste 6.000 de kilometri, dintre care 2.800 kilometri navigabili. Este cel mai lung fluviu din Asia și al treilea din lume din punct de vedere al debitului de apă (după Amazon și Congo). Cursul lui se află în întregime pe teritoriul Chinei. Se varsă în Marea Chinei de Est la 23 km nord de orașul Shanghai. Prin Marele Canal Chinez este legat de fluviul Huang He. Fluviul
Yangtze () [Corola-website/Science/305882_a_307211]
-
sale cu vasele chilifere. Această conexiune a fost stabilită de către Jean Pecquet în 1651, care a descoperit un lichid alb care se amestecă cu sângele la nivelul inimii unui câine. El a presupus că acel lichid este chiar chilul pe măsură ce debitul său creștea atunci când era aplicată o presiune abdominală. El a urmărit traseul acestui fluid până la canalul toracic, pe care l-a urmat până la un sac umplut cu chil pe care l-a denumit receptaculul chilului, care este acum cunoscut sub
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
deteriorate și starea tehnică nu a fost evaluată. Turnul de apă de la una din fîntînile arteziene a fost montat în raza satului pentru a aproviziona un sector locativ. Apa în turnul de apă se pompa din fîntînile mină. Din cauza insuficienței debitului de apă și a defectelor utilajului de pompare rețeaua în prezent nu funcționează. Instituțiile publice sunt aprovizionate cu apă din fîntînile mină, deoarece rețelele de aprovizionare cu apă sunt uzate și nu au sursă de aprovizionare. Rețeau de canalizare a
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
s. Această capacitate a fost mărită la 1000 l/s în anul 1968. Între anii 1979 - 1981 au loc lucrări la stație. Se mărește capacitatea de epurare a apei la 2000 l/s. În prezent, stația de epurare are un debit mediu anual de 51 milioane m3, respectiv debit mediu lunar de 1600-1900 l/s. Recordurile „absolute” în materie de debit s-au realizat în august 2005 (23 600 l/s) și în luna august 2007 (22 500 l/s). Puțină
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
l/s în anul 1968. Între anii 1979 - 1981 au loc lucrări la stație. Se mărește capacitatea de epurare a apei la 2000 l/s. În prezent, stația de epurare are un debit mediu anual de 51 milioane m3, respectiv debit mediu lunar de 1600-1900 l/s. Recordurile „absolute” în materie de debit s-au realizat în august 2005 (23 600 l/s) și în luna august 2007 (22 500 l/s). Puțină lume știe că în perioada interbelică, în Freidorf
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
la stație. Se mărește capacitatea de epurare a apei la 2000 l/s. În prezent, stația de epurare are un debit mediu anual de 51 milioane m3, respectiv debit mediu lunar de 1600-1900 l/s. Recordurile „absolute” în materie de debit s-au realizat în august 2005 (23 600 l/s) și în luna august 2007 (22 500 l/s). Puțină lume știe că în perioada interbelică, în Freidorf funcționa un mic șantier naval, pe Canalul Bega. Printre vapoarele construite aici
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
225 km. Există un canal ce leagă râul Vilaine de râul Rance ce se varsă în Marea Mânecii. Râul traversează 4 departamente (Mayenne, Ille-et-Vilaine, Loire-Atlantique și Morbihan) și patru orașe importante (Rennes, Vitré, Redon și La Roche-Bernard. Râul are un debit ce variează între 2 și 1500 m³/s. Este parte componentă a sistemului de canale din Bretania. Secțiunea dintre Rennes și Oceanul Atlantic este navigabilă de către bărci de dimensiune mică. În Rennes râul este conectat de canalul "Ille et Rance", iar
Râul Vilaine () [Corola-website/Science/301466_a_302795]
-
pamant, cu inclinatia inspre exterior adica inspre inamic. Dacă inițial, apa a jucat un rol important în apariția așezării, dimpotrivă, în secolul XVIII, mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor. Cele mai importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică: regularizarea debitelor râurilor și asanarea mlaștinilor. Între 1728 și 1732 cursul râului Bega a fost regularizat, creându-se un canal navigabil între Timișoara și cursul inferior. Astfel orașul a fost conectat, prin intermediul râului Tisa și al Dunării, la rețeaua fluvială central europeană
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
rezervație, numită "Delta Jijiei". Pentru reducerea efectului inundațiilor și extinderea suprafețelor agricole, au fost efectuate mai multe lucrări de regularizare a cursului râului Jijia. Astfel, în aval de localitatea Chiperești, apare o bifurcație (nod hidrotehnic) a Jijiei, o parte din debite (așa-numita "Jijia veche") pornind spre Gorban și altele ("Jijia nouă") - pe albia nouă - spre Moreni. Începând din dreptul localității Chiperești, a fost deviat cursul râului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusiv Bahluiul
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
-se lucrări de regularizare mai importante în zona Costuleni. Partea inferioară a cursului vechii Jijii a fost și ea îndiguită. Jijia veche nu mai pare a fi legată astăzi de cursul superior al Jijiei, având exclusiv rolul de a colecta debitele a patru afluenți mai mici ai Jijiei de pe cursul inferior și de a le conduce în Prut la Gorban. Începând din anul 1998, Direcția Apelor Prut a derulat un proiect de cooperare cu Institutul Olandez de Management al apelor interioare
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
în era geologică numită Holocen. Acum circa 30.000-40.000 de ani a fost ultima perioadă cu climă polară, când Carpații erau acoperiți cu ghețari. Când clima s-a încălzit, gheața a început să se topească masiv, iar râurile aveau debite deosebit de mari, cu mare putere de eroziune și transport de aluviuni. Pietrișul de prund, se află și sub satul Vlăduleni și are grosimi de circa 20 m. Albia Oltului era lată din Vlăduleni și până în malul de la Ipotești. În urmă
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
cantitate maximă de 128,4 mm (iulie) , iar sub formă de zăpadă în lunile octombrie-martie. Bogată în pajiști și în păduri de foioase, etalând o gamă variată de soluri prielnice agriculturii, irigate de o rețea densă de râuri cu un debit bogat de apă, a oferit constant condiții propice de viață. Structura apelativelor atribuite acestui ținut, evocate de izvoarele istorice scrise, cartografice sau păstrate în tradițiile orale ale locuitorilor săi, permite clasificarea lor în funcție de trei criterii: geografic, etnic și politico-administrativ. Populația
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
pentru p.h. Fitionești, ca minimă se produce în cursul lunii septembrie (0,119 m3/ s) că o consecință a evapotranspirației ridicate dar și datorită rezervelor scăzute de apă din sol. Pe parcursul lunilor ce vor urma, este caracteristic de asemenea un debit lichid scăzut (fig.6). Un fenomen cu o frecvență ridicată este reprezentat de secetă hidrologica, corespunzătore perioadelor în care râul este secat, ori cu debit nesemnificativ, datorită instalării secetei agrometeorologice și epuizării rezervei de apă subterană ce alimentează râul. Se
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
scăzute de apă din sol. Pe parcursul lunilor ce vor urma, este caracteristic de asemenea un debit lichid scăzut (fig.6). Un fenomen cu o frecvență ridicată este reprezentat de secetă hidrologica, corespunzătore perioadelor în care râul este secat, ori cu debit nesemnificativ, datorită instalării secetei agrometeorologice și epuizării rezervei de apă subterană ce alimentează râul. Se considera perioadă cu secetă hidrologica, în bazinul Zăbrăuțiului, durata pe parcursul căreia debitul mediu lunar este mai mic de 0,1 mc/s (fig.7).
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
reprezentat de secetă hidrologica, corespunzătore perioadelor în care râul este secat, ori cu debit nesemnificativ, datorită instalării secetei agrometeorologice și epuizării rezervei de apă subterană ce alimentează râul. Se considera perioadă cu secetă hidrologica, în bazinul Zăbrăuțiului, durata pe parcursul căreia debitul mediu lunar este mai mic de 0,1 mc/s (fig.7).
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
și aproximativ 42 km de municipiul Târgu-Mureș. A luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Pârâul Cușmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11- 62o/oo și regim de curgere a apelor torential, in anumite
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
și pentru alimentarea cu apă industrială și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei Mici: - se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Tîrnăveni, de la 0,4 mc/s la 2 mc/s cu asigurarea de 97%; - împreună cu acumularea nepermanentă Bălăușeri și îndiguirea orașului Tîrnăveni, se apără contra inundațiilor orașul și platforma sa industrială; - asigură instalarea unei microhidrocentrale
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
cota tălpii fundației (346 mMB), spre versantul drept. Pentru siguranța și protecția barajului, s-a prevăzut un descărcător de ape mari, amplasat pe versantul drept, parțial în umărul drept al barajului. Descărcătorul este deschis și a fost dimensionat pentru evacuarea debitelor maxime atenuate la asigurarea de 1% (18 m/s) și asigurarea de 0,1% (182 m/s). Aval de barajul Bezid, albia pârâului Cușmed a fost amenajată local în zonele cu taluze prăbușite, prin protecție cu piatră, iar în rest
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
0,1% (182 m/s). Aval de barajul Bezid, albia pârâului Cușmed a fost amenajată local în zonele cu taluze prăbușite, prin protecție cu piatră, iar în rest s-a prevăzut o protecție vegetală. Calibrarea albiei s-a efectuat la debitul de 1%, atenuat prin acumulare (corespunzător clasei de importanță a obiectivelor din zonă). /6.p.3-6/ Regimul de funcționare al acumulării este dictat de debitul afluent. Regimul normal de funcționare se instituie când nivelul apei se menține la cota de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
iar în rest s-a prevăzut o protecție vegetală. Calibrarea albiei s-a efectuat la debitul de 1%, atenuat prin acumulare (corespunzător clasei de importanță a obiectivelor din zonă). /6.p.3-6/ Regimul de funcționare al acumulării este dictat de debitul afluent. Regimul normal de funcționare se instituie când nivelul apei se menține la cota de 366,0 mMB, cu ecart de variație de +/- 0,5 m (NNR), caz în care Vm + Vu = 1 + 14 = 15 mil.m. Organele abilitate stabilesc decizia
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
de variație de +/- 0,5 m (NNR), caz în care Vm + Vu = 1 + 14 = 15 mil.m. Organele abilitate stabilesc decizia de gospodărire a apelor în condițiile normale și în cazurile speciale, în funcție de informațiile operative asupra datelor de bază dinamice ca: - debitul afluent pe pârâul Cușmed, măsurat la stația hidrotehnică Crișeni; - nivelul în lac, măsurat la baraj; - starea construcțiilor și echiapementelor hidromecanice; - starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
cazurile speciale, în funcție de informațiile operative asupra datelor de bază dinamice ca: - debitul afluent pe pârâul Cușmed, măsurat la stația hidrotehnică Crișeni; - nivelul în lac, măsurat la baraj; - starea construcțiilor și echiapementelor hidromecanice; - starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate acumulările permanente la care, conform regimului de exploatare, poate interveni fenomenul de eutrofizare și cuprinde: - Supravegherea vizuală - în cadrul supravegherii vizuale permanente
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
timpul mediu de retenție a apei ( M) derivă din raportul V/ Q, unde Q = mc apă/zi și poate reprezenta media aritmetică a volumelor afluente sau efluente în raport cu lacul. Timpul teoretic de retenție a apei în acumularea BEZID, calculat la debitul mediu multianual al afluenților și pentru nivelul N.N.R., este de 202 zile. - lungimea malului: în raport cu cota de umplere a acumulării (NNR sau NN 1%) și calculată pe baza hărților existente, variază între 12,65 km și 13,75 km. - indicele
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
râul Olt). Acest teritoriu subcarpatic aparține în întregime bazinului Oltului, și anume părții de trecere de la bazinul mijlociu la bazinul inferior. În traseul său se distinge acest sector subcarpatic desfășurat pe circa 45 km între Călimănești si aval de Băbeni. Debitul Oltului în dreptul localității Râmicu Vâlcea este de peste 115 m3/s, iar la ieșirea din sectorul subcarpatic, după ce primește afluenții din aria de la Băbeni, debitul său mai crește cu aproximativ 15-16 m3/s. De la Mânăstirea Cozia unde Oltul păresește defileul de la
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
se distinge acest sector subcarpatic desfășurat pe circa 45 km între Călimănești si aval de Băbeni. Debitul Oltului în dreptul localității Râmicu Vâlcea este de peste 115 m3/s, iar la ieșirea din sectorul subcarpatic, după ce primește afluenții din aria de la Băbeni, debitul său mai crește cu aproximativ 15-16 m3/s. De la Mânăstirea Cozia unde Oltul păresește defileul de la Cozia acesta mai primește o serie de afluenți, dintre aceștia doar doi pe partea dreaptă si unul pe partea stângă fiind mai importanți, care
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]