65,481 matches
-
Daniel Cristea-Enache, Dan C. Mihăilescu, Cartea ca destin. Daniel Cristea-Enache în dialog cu Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas, București, 2013. * Gabriel Liiceanu, Mircea Ivănescu, Măștile lui M.I. Gabriel Liiceanu în dialog cu Mircea Ivănescu, Editura Humanitas, București, 2012. * Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, Editura Polirom, Iași, 2011. * Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene (sfârșitul secolului al XIX-lea, prima jumătate a secolului XX), Editura Curtea Veche, București, 2011. * Dan Lungu, Radu Pavel Gheo (coord.) Tovarășe
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în legătură cu sintagmele cu o parte. Dacă N2 este un substantiv la plural, e preferat acordul la plural. Uneori, acordul la singular este inacceptabil: (39) a. Majoritatea elevilor ??a plecat / au plecat în excursie. b. Restul elevilor *a rămas / au rămas acasă. c. O jumătate dintre elevi *a plecat / au plecat în excursie. d. O treime dintre elevi *a plecat / au plecat în excursie. e. O mulțime dintre elevi *a plecat / au plecat în excursie. f. O sumedenie dintre elevi *a plecat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atât în limba scrisă, cât și (mai ales) în registrul oral: (68) viața oamenilor și, în general, România reală depinde de cu totul alți factori (Ș. Nicolae, Realitatea TV) (69) în care logica, poate chiar și bunul-simț mai rămâne pe acasă din când în când (R. Dumitrescu, Realitatea TV) (70) Canicula, lipsa de hrană și, mai ales, lipsa de medicamente îi face pe pacienți din ce în ce mai agresivi. (Știri, Realitatea TV) În aceste exemple, acordul reflectă anumite preferințe ale vorbitorului de structurare tematică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de agenții FBI (Antena 1, 20.V.2008) reducerea poluării produsă de... (N24, 9.V.2008) ci al unei alte persoane dispărută tot așa, în condiții misterioase (OTV, 5.V.2008) Este cazul unei femei dispărută acum câteva luni de acasă. (OTV, 10.V.2008) în interiorul unei case locuită de... (Național TV, 5.V.2008) reducerea poluării produsă de sistemele de încălzire (Național TV, 9.V.2008) în cadrul unei ceremonii desfășurată la... (Radio România Actualități, 7.V.2008) concert al clasei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Capital" (Realitatea TV, 27.XI.2007) - acord prin atracție Știm cu siguranță că acest proiect de lege se discută, pentru că a fost deja introdusă pe ordinea de zi. (Realitatea TV, 28.XI.2007) - interpretarea greșită a regentului Unii au plecat acasă cu peste 100 de lei. Majoritatea însă cu doar câțiva zeci. (Realitatea TV, 2007) - acord cu substantivul lei, prin neanticiparea mesajului ...dincolo de treimea de parlamentari necesar pentru inițierea procedurii de suspendare (Realitatea TV, 2007) - forma necesar este folosită invariabil, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
persoană împotriva căruia... (OTV, 24.X.2007) principiu pe baza căreia... (Pro TV, 23.X.2007) primarul orașului [...] în subordinea căreia se află Poliția comunitară... (Info Pro, 6.XI.2007) mama Adelei Popescu, omul căreia îi dăruiește iubirea ei infinită (Acasă TV, 30.XI.2007) o catastrofă căruia nimeni nu poate să-i evalueze efectele (Radio România Actualități, 16.IX.2008) Ne puteți spune după publicitate legendele potrivit căreia o mamă nu are lapte suficient... (B1, 8.IX.2008) după ședința
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
TV, 12.IX.2008) Alianța antidiscriminare a tuturor tăticilor susțin că... (TVR 2, 15.IX.2008) Gala premiilor Nobel au loc în Norvegia. (OTV, 10.XII.2007) Privirea neînduplecată a copiilor îi topeau și îi înduioșau inima în același timp. (Acasă TV, 30.X.2007) Rudele lui Romulus Mailat a avut parte de o primire nu tocmai bună. (Radio 21, 6.XI.2007) mai vine din tânăra generație oameni (Pro TV, 26 oct.) 2007 moaștele sfântului Dimitrie va sta aici (Antena
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din care a fost construit etajul și podul nu îndeplinește standardele necesare (TVR 2, 9.XI.2007) a fost oprită circulația navelor... și tranzitul pe canalul... (Prima TV, 21.X.2007) Li s-a promis succes și îmbogățire peste noapte (Acasă TV, 31.X.2007) Când vine frigul și ploaia, te iau amețelile (Pro FM, 24.X.2007) Unde, pe arii restrânse, va fi doar lapoviță și ninsoare (Realitatea TV, 18.X.2007) ...spune și Gazeta, și Prosportul (B1 TV, 5
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Zafiu, Blanca Croitor, Ana-Maria Mihail, Editura Universității din București, 2009. Tănase, Iulian, Femeile retrovizoare, în vol. Iubitafizica, București, Editura Vinea, 2002. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Minerva, 1988. *** "Formula As", 10 martie 2008. Internet. Posturi de radio și TV: Acasă TV, Antena 1, Antena 3, B1 TV, Europa FM, Kanal D, Kiss FM, Info Pro, N24 PLUS, Național TV, OTV, Prima TV, Pro TV, Radio București, Radio Guerrilla, Radio România Actualități, Realitatea TV, TVR1, TVR2, TVR Cultural. 1 SB = subiect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care nu primește rol tematic de la V. Analiza propusă ilustrează situația în care "subiectul" verbului inacuzativ este generat în poziția de complement (în interiorul VP) și rămâne in situ. Autoarea nu propune o analiză și pentru exemple de tipul Copiii vin (acasă), în care "subiectul" iese din domeniul VP, deci părăsește poziția sa inițială de complement. Autoarea discută și Generalizarea lui Burzio (vezi infra, 4.1.1.), arătând că subiectul verbelor inacuzative are rolul Temă, iar cel al verbelor inergative, rolul Agent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de mișcare. Lipsa specificării direcției este asociată cu comportamentul inergativ (c), iar specificarea direcției, cu cel inacuzativ (d): (c) Ugo a corso meglio ieri 'Ugo a alergat mai bine ieri' (d) Ugo è corso a casa 'Ugo a alergat până acasă'. Verbele care denotă modul de deplasare, o mișcare nondirecționată, sunt verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au înotat încet în direcții diferite'. Relativ puține verbe de mișcare (mai ales cele care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clasa (c) are comportament oscilant, în funcție de prezența unui grup prepozițional/adverbial care să indice direcția, iar clasa (d) are comportament inergativ, mișcarea fiind nedirecționată (în plus, și atelică) și imposibil de asociat cu un grup delimitator (*Ion a hoinărit până acasă). Holmer (1999) propune un alt tip de analiză pentru verbele de mișcare, încercând să cuprindă și situația din bască 18: verbele de mișcare atribuie două roluri, Temă (subiectului) și Țintă (complementului direcțional), dar nu atribuie rolul Agent. Aceste verbe proiectează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fine, verbul a fugi, care descrie modalitatea de mișcare, și nu conține informația semantică privitoare la direcție, este inacuzativ numai în prezența unui grup locativ (primul exemplu), dar inergativ în absența precizării direcției (al doilea exemplu): (b) Ion fuge până acasă; om fugit până acasă/în străinătate Ion fuge prin casă; *om fugit prin casă. În unele situații, contează și tipul de subiect − atât distincția uman/nonuman (exemplele (c) și (d)), cât și capacitatea/incapacitatea de control (exemplul (d)), corelate cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care descrie modalitatea de mișcare, și nu conține informația semantică privitoare la direcție, este inacuzativ numai în prezența unui grup locativ (primul exemplu), dar inergativ în absența precizării direcției (al doilea exemplu): (b) Ion fuge până acasă; om fugit până acasă/în străinătate Ion fuge prin casă; *om fugit prin casă. În unele situații, contează și tipul de subiect − atât distincția uman/nonuman (exemplele (c) și (d)), cât și capacitatea/incapacitatea de control (exemplul (d)), corelate cu distincția inergativ/inacuzativ −: (c
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
participiului pentru citirea nonpasivă. (e) Steagul flutură în vânt (*înspre noi, *în direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul de ziare; *omul alergat până la marginea pădurii Ion a mers în mâini până la școală; *omul mers în mâini până la școală 32 Ion a zburat până la Londra ca să se întâlnească cu Maria; *omul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de it. si: în română nu există se nonargumental, chiar dacă e limbă pro-drop. Se apare în română cu tranzitive (Piesa asta s-a jucat anul trecut), cu inergative ( S-a cântat bine) și cu ergative (Ieri s-a ajuns târziu acasă), autorul subliniind că această ultimă situație nu e predictibilă. Preluând date de la Dobrovie-Sorin (1987: 495)152, Cinque (1988: 572) arată că, în română, nu toate verbele ergative acceptă construcția cu se, iar cele care o acceptă sunt reanalizate ca inergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și ergative ce exprimă un eveniment sunt compatibile cu ambele sufixe, după cum accentul cade, în context, pe schimbarea de stare implicată în eveniment (citirea cărții, venirea la putere) sau pe procesul ce conduce la o schimbare de stare (cititul, venitul acasă târziu); verbele neergative selectează sufixul -t/-s (râsul, plânsul, respiratul); sunt compatibile exclusiv cu sufixul infinitivului lung unele verbe intranzitive inerent reflexive care se referă la schimbări de stare (a se ramoli − ramolirea lui Ion, *ramolitul lui Ion). Stan (2003
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de multă vreme (Creangă). h. Eliptic: (50) Astă fată bine joacă, Numai are [defectul sau obiceiul] că-i cam șchioapă (Jarník-Bârseanu). Sunt rare (cu excepția reciprocului) cazurile de întrebuințare reflexivă a verbului a avea: (51) Să-i dau ce nu am acasă? Numai pe mine nu mă am acasă și cătanele mele (Reteganul); - în literatura veche, la scriitori moldoveni, uneori cu sensul de "a fi": (52) Pururea să ne avem călători într-această lume (Varlaam); - "a se simți": (53) Fitecare cum se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Astă fată bine joacă, Numai are [defectul sau obiceiul] că-i cam șchioapă (Jarník-Bârseanu). Sunt rare (cu excepția reciprocului) cazurile de întrebuințare reflexivă a verbului a avea: (51) Să-i dau ce nu am acasă? Numai pe mine nu mă am acasă și cătanele mele (Reteganul); - în literatura veche, la scriitori moldoveni, uneori cu sensul de "a fi": (52) Pururea să ne avem călători într-această lume (Varlaam); - "a se simți": (53) Fitecare cum se păstrează așa se are (Rădulescu-Niger). 3.4
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-i era poftă de mâncare (44) Toți aveau milă de ea/Tuturor le era milă de ea (45) Are ciudă/ Îi e ciudă pe alta (47) Părinții fetii... au de bucurie/sunt bucuroși... (51) Numai pe mine nu mă am acasă/Numai eu nu sunt acasă (52) Pururea să ne avem/să fim călători într-această lume. În afară de semantica apropiată (dar, în multe contexte, destul de vagă), cele două verbe au în comun și construcția cu subiect nonagentiv, subiectul Agent putând apărea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
44) Toți aveau milă de ea/Tuturor le era milă de ea (45) Are ciudă/ Îi e ciudă pe alta (47) Părinții fetii... au de bucurie/sunt bucuroși... (51) Numai pe mine nu mă am acasă/Numai eu nu sunt acasă (52) Pururea să ne avem/să fim călători într-această lume. În afară de semantica apropiată (dar, în multe contexte, destul de vagă), cele două verbe au în comun și construcția cu subiect nonagentiv, subiectul Agent putând apărea doar în contexte speciale. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
După furtună, apa a băltit mult timp în casă part. băltit, -ă nom. băltirea (băltitul − rar) A COTI Drumul cotește la dreapta (agentiv: Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A RĂMÂNE Ion rămâne acasă, pentru că nu a fost cuminte part. rămas, -ă nom. rămânerea, rămasul A RĂSĂRI Soarele răsare la est part. răsărit, -ă nom. răsăritul, răsărirea A STA Ion stă acasă part. stat, -ă; stătut, -ă nom. statul, starea A STAȚIONA Vehiculul staționează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A RĂMÂNE Ion rămâne acasă, pentru că nu a fost cuminte part. rămas, -ă nom. rămânerea, rămasul A RĂSĂRI Soarele răsare la est part. răsărit, -ă nom. răsăritul, răsărirea A STA Ion stă acasă part. stat, -ă; stătut, -ă nom. statul, starea A STAȚIONA Vehiculul staționează pe trecerea de pietoni part. staționat, -ă nom. staționarea, staționatul A TRĂI Ion trăiește la țară part. trăit, -ă nom. trăirea, trăitul (c) MIȘCARE DIRECȚIONATĂ NEREFLEXIVE A AJUNGE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ajuns în semifinale part. ajuns, -ă nom. ajungerea, ajunsul A ALUNECA Ion a alunecat pe o coajă de banană Agentiv: Patinatorul alunecă pe gheață part. alunecat, -ă nom. alunecarea, alunecatul A ATERIZA Avionul aterizează forțat la Moscova, Ion a aterizat acasă la Ioana part. aterizat, -ă nom. aterizarea, aterizatul A CĂDEA Ion a căzut pe scări; Lui Ion îi cade părul; Ploaia cade neîncetat part. căzut, -ă nom. căderea, căzutul A FUGI Ion fuge până acasă part. fugit, -ă nom. fugirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la Moscova, Ion a aterizat acasă la Ioana part. aterizat, -ă nom. aterizarea, aterizatul A CĂDEA Ion a căzut pe scări; Lui Ion îi cade părul; Ploaia cade neîncetat part. căzut, -ă nom. căderea, căzutul A FUGI Ion fuge până acasă part. fugit, -ă nom. fugirea, fugitul A IEȘI O floare iese prin gard part. ieșit, -ă nom. ieșirea, ieșitul A INTRA Mașinile intră în curte part. intrat, -ă nom. intrarea, intratul A PĂTRUNDE Ion pătrunde în pădure part. pătruns, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]