51,626 matches
-
lunile următoare, Churchill a participat la numeroase bătălii, printre care bătălia de la Sasbach, din iunie 1675, în timpul căreia a murit mareșalul Turenne. După sfârșitul războiului, Churchill s-a întors în patrie. Sosit la Londra, a locuit la Palatul St. James, reședința preferată a regelui și a curții. Acolo a cunoscut-o pe Sarah Jennings, o tânără domnișoară de companie, de care s-a îndrăgostit. Sarah provenea dintr-o familie din mica nobilime, iar povestea sa familiară era similară cu cea a
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
cu forțele sale s-a mutat la Bristol, pornind de la premisa că aceasta era următoarea țintă a lui Monmouth și a preluat comanda campaniei. Monmouth cu armatele sale s-a îndreptat apoi spre nord prin Bridgwater și și-a stabilit reședința la castelul Bridgwater (21 iunie), apoi la Glastonbury (22 iunie) și la Shepton Mallet (23 iunie). Între timp Marina Regală Britanică a capturat navele lui Monmouth, tăindu-le orice speranță de fugă spre continent în cazul unui eșec. Forțele regaliste
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
Michael și Leșia au început să învețe la un liceu, în care Leșia ia lecții de pian de la soția lui M. Lysenko - Olga Alexandrovna O'Connor. La începutul lunii mai 1882 Kosach se deplasează în satul Kolodiazhne, care a devenit reședința permanentă. Între timp, Leșia și fratele său, Michael locuiesc în Kiev, să învețe de la profesori particulari, inclusiv studierea greacă și latină. În vara anului 1883 Leșia a fost diagnosticată cu tuberculoză osoasă, în luna octombrie a acelui an, profesorul Alexandr
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
au plecat pentru siguranța în Franța la 14 mai 1334. Ei au fost bine primiți de regele Filip al VI-lea al Franței. Nu se cunosc multe despre viața regelui Scoției în Franța cu excepția faptului că el a primit că reședința Castelul Gaillard și că el a fost prezent la reuniunea fără vărsare de sânge a armatelor engleze și franceze în octombrie 1339 la Vironfosse. Între timp, reprezentanții lui David au reușit să-l pună din nou pe tron pe David
David al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/335715_a_337044]
-
vara anului 1955 Mircea Eliade nu avea niciun angajament științific, așa că a plecat în vacanță în Elveția. El s-a aflat în luna iulie la Casa Gabriella din Ascona, asistând la conferințele pe teme spirituale organizate de grupul Eranos în reședința Olgăi Fröbe-Kapteyn de pe malul lacului Maggiore. Acolo a scris într-o singură zi nuvela „Fata căpitanului”. Aproape toată luna august a petrecut-o într-un han modest din micul sat Täsch de lângă Zermatt, în apropierea graniței dintre Elveția și Italia
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Velez XVIII, XXV de ceață Countess și de trei ori mai mare din Spain.1 2 era cunoscut în mod obișnuit că porecla "Red Ducesa", din cauza idealurilor sale republicane și opoziția față de Franco, care a făcut un nobil aristocrat atipic. reședința să principala a fost palatul lui Medina Sidonia, Sanlucar de Barrameda, care adăpostește una dintre cele mai mari arhive private din Europa. A publicat mai multe române, iar activitatea să istoriografica destul de controversat și controversat. El a dedicat o mare
Luisa Isabel Álvarez de Toledo () [Corola-website/Science/335748_a_337077]
-
mai ales de vasalii care dețineau loturi acolo. Începând cu aceeași perioadă, Toompea a început să se dezvolte într-un centru de autoritate provincială, pentru clerul și nobilimea din Estonia de Nord. Mare parte a vasalilor au ales Toompea ca reședință - ei considerau că era prea periculos să locuiască pe moșiile lor din zona rurală; până la sfârșitul secolului al XIII-lea, Castelul Mare era dens populat. Distincția între Toompea și Orașul de Jos (Tallinn) s-a dezvoltat și ea în acea
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
iar pentru gardiști la 20, hrana lor urmând să fie asigurată de comunitatea locală. Întreținerea gărzilor s-a făcut de către consiliile naționale fie prin contribuții benevole, fie prin dări proporționale, cele mai multe funcționând însă fără plată. Comanda Gărzii din orașul de reședință a fiecărui comitat, a reprezentat și structura de comandă a unităților corespondente din fiecare secțiune a respectivei unități administrative.. Secția militară a Consiliului Național Român Central, a primit comanda supremă a Gărzilor Naționale, iar la Arad sub comanda maiorului Alexandru
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
era foarte exigent pentru calitatea și pregătirea bucatelor”". Pia și Ion C. Brătianu au avut opt copii, trei băieți și cinci fete prima dintre acestea, Florica, murind la vârsta de numai trei ani. În memoria ei, Ion Brătianu va denumi reședința de la Ștefănești cu numele cu care a intrat în istorie: „Florica”. Ceilalți copii au fost: "Sabina" (1863-1941, căsătorită cu doctorul Constantin Cantacuzino), "Ion" (1864-1927, prim-ministru), "Dinu" (1866-1950, inginer constructor), "Vintilă" (1867-1930, prim-ministru), "Maria" (1868-1945, mama poetului Ion Pillat
Pia Brătianu () [Corola-website/Science/332574_a_333903]
-
moldoveni înarmați în principal cu arcuri și fortificați în prisăci. Corpul principal al oastei maghiare - comandat chiar de către rege, a trecut în Moldova prin altă pas - cel mai probabil prin cel de la Bicaz cu intenția de a ajunge la Hârlău, reședința domnitorului. Hărțuită de oștenii lui Ștefan I armata ungară a ajuns la Cetatea Neamț (unde la 2 februarie 1395 cancelaria regală a emis un act cu mențiunea "„ante castrum Nempch”", prima mențiune documentară a fortificației) unde atunci a fost stabilit
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
sale, Madame de Montespan, i-a fost propusă ca soție. În ciuda faptului că avea o zestre generoasă (era fiica ducelui du Main și a Louisei Bénédicte de Bourbon), căsătoria nu s-a materializat și Prințul nu s-a recăsătorit niciodată. Reședința sa din Paris a fost numită după el - Hôtel Matignon - și astăzi este reședința oficială a prim-ministrului Franței.
Jacques I, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/332711_a_334040]
-
o zestre generoasă (era fiica ducelui du Main și a Louisei Bénédicte de Bourbon), căsătoria nu s-a materializat și Prințul nu s-a recăsătorit niciodată. Reședința sa din Paris a fost numită după el - Hôtel Matignon - și astăzi este reședința oficială a prim-ministrului Franței.
Jacques I, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/332711_a_334040]
-
întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de „Revoluție a Trandafirilor”. Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând stare de urgență și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10
Revoluția Trandafirilor () [Corola-website/Science/332759_a_334088]
-
Alexandru Șuțu și domnia a lui Alexandru Moruzi. A fost fiul Marelui Logofăt Constantin Cantacuzino și al soției sale "Maria", născută "Vlasto". S-a căsătorit cu "Ana Ventura", cu care a avut împreună opt copii (patru băieți și patru fete): Reședința familiei a fost la Conacul de la Ceplenița. Moșiile Ceplenița și Buhalnița au fost achiziționate de tatăl său, pe atunci paharnicul Constantin Cantacuzino la 1758. Iordache Cantacuzino a moștenit conacul în 1793 și la stăpânit până în 1816, când l-a donat
Iordache Cantacuzino (Canta) () [Corola-website/Science/332932_a_334261]
-
când a izbucnit holera. Mama ei a murit la 8 august, urmată de fratele ei mai mic, Gennaro, la 13 august. După decesul mamei, la vârsta de 12 ani, Maria Luisa și frații ei s-au mutat la Palazzo Farnese, reședința fratelui lor vitreg, regele Francisc al II-lea. Ea a învăâat italiana, franceza și germana. A devenit o artistă competentă atât în ulei cât și în acuarelă. În octombrie 1867 Roma a fost atacată de forțele conduse de Giuseppe Garibaldi
Maria Luisa Immaculata de Bourbon-Două Sicilii () [Corola-website/Science/332939_a_334268]
-
râului și actualul canal de aducțiune hidroenergetică al acestuia. Aici a fost și o curte a domnitorului Gheorghe Ștefan, sub forma unei fortărețe cu ziduri și turnuri înconjurate de un șanț de apă. Fortăreața a fost folosită de către acesta ca reședință în timpul luptelor pe care le-a dus cu Vasile Lupu, precum și ca locaș de surghiun pentru dușmanii săi. Biserica (în ale cărei detalii arhitecturale se văd influențe muntenești) precum și restul construcțiilor, au fost distruse în anul 1832 de o puternică
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
de către însuși logofătul Dumitrașcu. Aici a fost și o curte - fortărerață cu ziduri și turnuri înconjurate de un șanț de apă, a domnitorului Gheorghe Ștefan, care a fost folosită și ca locaș de surghiun pentru dușmanii săi, dar și ca reședință de către acesta în timpul luptelor pe care le-a dus cu Vasile Lupu. Numele de Bociulești în tradiția orală ar avea două origini, fie de la bocetele familiilor boierilor trădători ori cârcotași, surghiuniți și decapitați aici, fie de la bocetelor sătenilor ale căror
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
părti din Umbrărești cu vii, jumătate sat din Mihălcăuți ; jumătate din Geamene, jumătate din Larga peste Prut, 3 sălașe de țigani, 2 vii la Epureni (acasă) ; apoi bucate : 200 stupi, 200 oi, 20 vaci, 20 boi, 20 iepe, 6 cai." Reședința familiei a fost la moșia Epureni. Costantin Costache a fost numit în epocă „"Negel"”, din cauza unui neg pe care îl avea pe nas, fiind întemeietorul liniei Costachi-Negel a familiei. Moare de apoplexie la 28 februarie 1735 la Mănăstirea Sucevița, fiind
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
de achitări în dosarele DNA este de 10%, mult sub media europeană, de 25-30%. Datorită anchetelor DNA, aproape jumătate din orașele mari, din România, nu mai au primari în funcție. 21 de primării, din cele 48 de instituții locale mari - reședințe de județ și sectoare (41 județe și 7 primării ale Bucureștiului) sunt eliberate de primari, suspendați pentru fapte de corupție. Acești primari, aleși în iunie 2012, au diverse probleme penale: sunt condamnați, se află în arest sau sub control judiciar
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
regale, cu o avere estimată in 2010 la 800 de milioane de dolari net. Averea sa include o insulă privată in Bahamas, două avioane "Bombardier" un club exclusivist de iaht în Sardinia, și cateva proprietați în diverse colțuri ale mapamondului. Reședința sa principală este domeniul Aiglemont în orașul Gouvieux, Franța, la nord de Paris. În 2008, președintele francez de atunci, Nicolas Sarkozy l-a exonerat pe Aga Khan, cetațean britanic, de orice impozite directe și pe avere pe care acesta ar
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
Dmitri I, atât Maria, mama adevăratului Dmitri, cât și Marina, soția Falsului Dmitri I, i-au sprijinit pretențiile la tron. Marina a trăit cu el și i-a dăruit un fiu moștenitor. În 1608 Faslul Dmitri II și-a stabilit reședința lângă Moscova, de unde și-a exercitat autoritatea asupra unei mari părți a ducatului Moscovei. Incapabil să-l răstoarne pe Falsul Dmitri II, Vasili Șuiski i-a chemat în ajutor pe suedezi în 1609. Prețul plătit a fost scump. Vasili a
Vasili al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333662_a_334991]
-
un aliat apropiat lui Boris Godunov, a fost ridicat la rangul de patriarh cu consimțământul patriarhului de la Constantinopole. În 1591 prințul Dmitri, fratele de nouă ani al țarului Feodor, a fost găsit mort, cu o rană la gât, în curtea reședinței sale de la Uglici. Boierul Vasili Șuiski, însărcinat de Godunov să investigheze moartea prințului, a constatat că Dmitri suferise o criză de epilepsie în timp ce se juca cu un cuțit și s-a rănit mortal. După aproape 12 ani de căsătorie, Țarina
Feodor I al Rusiei () [Corola-website/Science/333664_a_334993]
-
este o fostă reședință boierească de la începutul secolului al XIX-lea, construită de bogatul boier grec Zamfirache Ralli, în satul Dolna, gubernia Basarabia (în prezent raionul Strășeni, Republica Moldova). Locul a devenit mai cu seamă cunoscut datorită faptului că a fost vizitat adeseori de cunoscutul
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
Geneva. A mers într-un tur al țărilor cu fratele său Heinrich vizitând Danemarca, Suedia și Olanda. Când tatăl său a murit în 1675, Albrecht a devenit conducător al ducatului de Saxa-Gotha-Altenburg împreună cu toții frații săi, și și-a stabilit reședința la Saalfeld. În 1680, după încheierea unui tratat de partiție cu frații săi, el a primit Coburg, unde și-a mutat reședința. A murit fără să lase moștenitori în viață iar Coburg a fost disputat între frații săi; în cele
Albrecht, Duce de Saxa-Coburg () [Corola-website/Science/333706_a_335035]
-
în 1675, Albrecht a devenit conducător al ducatului de Saxa-Gotha-Altenburg împreună cu toții frații săi, și și-a stabilit reședința la Saalfeld. În 1680, după încheierea unui tratat de partiție cu frații săi, el a primit Coburg, unde și-a mutat reședința. A murit fără să lase moștenitori în viață iar Coburg a fost disputat între frații săi; în cele din urmă a fost moștenit de cel mai mic frate, Johann Ernest. Albrecht s-a căsătorit prima dată la Gorha, la 18
Albrecht, Duce de Saxa-Coburg () [Corola-website/Science/333706_a_335035]