51,663 matches
-
carst natural. Performanța dificilă de a face ca două echipe, săpând din două capete opuse să se întâlnească departe în pământ, este acum înțeleasă ca fiind îndeplinită prin direcționarea de la suprafață, a celor două echipe, cu ajutorul sunetelor generate de lovirea rocii deasupra locului în care trebuia continuată lucrarea. Cetatea lui David, este situată pe un munte, fiind în mod natural apărată aproape din toate părțile, dar avea un mare dezavantaj care este reprezentat de sursa majoră de apă proaspătă, adică râul
Tunelul lui Ezechia () [Corola-website/Science/320663_a_321992]
-
Wo. Și. Shade. Importatori. Artefacte. Artă. Forme de viață. Și. Altele." Doamna Wo îi arată un bazin mare, acoperit cu plastic, un "terariu" având în interior pe o suprafață de 2 metri pătrați un deșert în miniatură. Nisipul era gălbui-roșcat, roci: bazalt, cuarț, granit. În fiecare colț se afla câte un castel, dar al patrulea era distrus, în timp ce celelalte trei erau grosolan construite, dar intacte. Wo îi spune că acele creaturi minuscule care mișunau prin castele sunt "regi de nisip", dar
Regii nisipurilor () [Corola-website/Science/321721_a_323050]
-
ani. Între timp oamenii de știință au inventat alte metode de datare a materialelor străvechi, dar nici cea mai bună dintre acestea nu a putut data nimic mai vechi de circa 200.000 de ani și nici materiale anorganice, precum rocile, pe când, tocmai acest lucru era necesar pentru a afla vârsta planetei. Arthur Holmes a inventat o metodă de datare corectă a rocilor pe baza vitezei cu care uraniul se degradează în plumb. Ceea ce i-a permis să demonstreze că Pământul
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
nu a putut data nimic mai vechi de circa 200.000 de ani și nici materiale anorganice, precum rocile, pe când, tocmai acest lucru era necesar pentru a afla vârsta planetei. Arthur Holmes a inventat o metodă de datare corectă a rocilor pe baza vitezei cu care uraniul se degradează în plumb. Ceea ce i-a permis să demonstreze că Pământul are o vechime de cel puțin trei miliarde de ani. Însă acesta a întâmpinat probleme precum lipsa fondurilor pentru cercetare și conservatorismul
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
vechime de cel puțin trei miliarde de ani. Însă acesta a întâmpinat probleme precum lipsa fondurilor pentru cercetare și conservatorismul colegilor de breaslă. În această vreme Harrison Brown a găsit o nouă metodă de numărare a izotopilor de plumb din rocile vulcanice, adică acelea formate prin încălzire față de cele formate prin sedimentare. Brown a realizat că munca putea fi extrem de minuțioasă, astfel i-a încredințat-o lui ca proiect de dizertație. Nu înainte de a-l asigura pe tânărul om de știință
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
în 1948. Vreme de șapte ani, întâi la Universitatea din Chicago și apoi la California Institute (unde s-a mutat în 1952), a lucrat într-un laborator steril, unde a făcut măsurători precise ale raporturilor plumb/uraniu din mostre de roci străvechi. Pentru determinarea vârstei Pământului era nevoie de mostre de roci foarte vechi, care să conțină cristale cu impurități de plumb și uraniu, cam de o vârstă cu Pământul însuși. Dar roci cu adevărat vechi sunt greu de găsit pe
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
și apoi la California Institute (unde s-a mutat în 1952), a lucrat într-un laborator steril, unde a făcut măsurători precise ale raporturilor plumb/uraniu din mostre de roci străvechi. Pentru determinarea vârstei Pământului era nevoie de mostre de roci foarte vechi, care să conțină cristale cu impurități de plumb și uraniu, cam de o vârstă cu Pământul însuși. Dar roci cu adevărat vechi sunt greu de găsit pe Pământ. Iar la sfârșitul anilor 1940, nimeni nu putea înțelege de ce
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
precise ale raporturilor plumb/uraniu din mostre de roci străvechi. Pentru determinarea vârstei Pământului era nevoie de mostre de roci foarte vechi, care să conțină cristale cu impurități de plumb și uraniu, cam de o vârstă cu Pământul însuși. Dar roci cu adevărat vechi sunt greu de găsit pe Pământ. Iar la sfârșitul anilor 1940, nimeni nu putea înțelege de ce. Patterson și-a dovedit ingeniozitatea gândindu-se că ar putea folosi roci de dincolo de Pământ. Și-a îndreptat atenția asupra meteoriților
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
uraniu, cam de o vârstă cu Pământul însuși. Dar roci cu adevărat vechi sunt greu de găsit pe Pământ. Iar la sfârșitul anilor 1940, nimeni nu putea înțelege de ce. Patterson și-a dovedit ingeniozitatea gândindu-se că ar putea folosi roci de dincolo de Pământ. Și-a îndreptat atenția asupra meteoriților. A pornit de la presupunerea, care s-a dovedit corectă, că meteoriții sunt de fapt materiale de formare rămase din vremurile de început ale sistemului solar și că, astfel, ele au reușit
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
dovedit corectă, că meteoriții sunt de fapt materiale de formare rămase din vremurile de început ale sistemului solar și că, astfel, ele au reușit să-și formeze o structură chimică interioară mai aproape de cea primordială. Deci, dacă măsura vârsta acestor roci rătăcitoare, descoperea și vârsta (cu aproximație) a Pământului. Părea simplu dar problemele nu au întârziat să apară. Meteoriții nu se găsesc la tot pasul, iar probele sunt greu de găsit. Mai mult, tehnica de măsurare a profesorului său Brown s-
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
nord canalul Kherkutia și la sud canalul Brahmaputra. Cele două canale se unesc din nou la circa 100 de kilometri în aval și formează insula Majuli. La Guwahati în apropiere de centrul vechi de pelerinaj din Hajo, Brahmaputra trece prin rocile Podișului Shillong, și este cel mai îngust: 1 km lățime. Aici s-a dat bătălia de la Saraighat deoarece Brahmaputra este mai îngust în acest punct. Primul pod feroviar pe Brahmaputra a fost deschis traficului în aprilie 1962, la Saraighat. Mediul
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
într-o sistematizare logică și extrem de atractivă, cele mai moderne idei care stau la baza științelor despre Terra. asigură organizarea, gestionarea și valorificarea publică a fondului național de date geologice, conservarea si valorificarea carotelor de foraje, a colecțiilor de minerale, roci și flori de mină, precum și monitorizarea mediului din zonele miniere. Are ca principal obiect de activitate efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative, dezvoltare tehnologică, elaborarea de studii și prognoze de interes public și național, referitoare la descifrarea alcătuirii și evoluției
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
Avenul de sub Babele (stânga, printre denivelările sterpe a ceea ce s-a dorit a fi pârtie de schi). este o cavitate formata ca urmare a tracțiunii exercitate de forța gravitațională asupra abruptului din apropiere. Astfel au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă, spații subterane paralele cu abruptul, orientate de la sud-est la nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă, spre sud, în mod evident, fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri. Peștera de pe Piciorul Babelor este o peșteră
Peștera de pe Piciorul Babelor () [Corola-website/Science/317282_a_318611]
-
datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicata: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
Turnul Slaninii, specific comunităților săsești. Tot aici se găsește și fântâna adanca de 59 de metri. Cetatea de sus are o suprafață de peste 1.500 mp. Sistemul de apărare al cetății are la bază zidurile acestei incinte, perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea în cetatea de sus se făcea printr-un culoar foarte îngust, poarta de sub Turnul Pulberăriei, "Turnul cu vârful îngroșat". Se pot observa în interiorul incintei urmele de încăperi, ce au servit drept locuințe pentru populația refugiată în cetate, pe timpul
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
mineral. În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu apă sărată. Zeoliții naturali sunt reprezentați prin alumino silicați naturali de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu și se găsesc în natură mai ales în cavitațile rocilor vulcanice unde s-au format prin contactul lavei cu apa mării. Ei pot fi translucizi, incolori, albi, colorați în nuanțe deschise, culoare datorată impurităților fin dispersate, în special oxizi și hidroxizi de fier și mangan. Au o duritate și densitate
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din deșert, în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la temperaturi joase. În România se găsesc depozite importante de zeoliți naturali în rocile vulcanice: natrolit, laumontit, analcim, meyolit, chabazit, stilbit, heulandit și gmelenit. În 1948 au fost realizați primii zeoliți artificiali prin sinteza hidrotermală, iar în 1950 au
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din deșert, în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la temperaturi joase. În România se găsesc depozite importante de zeoliți naturali în rocile vulcanice: natrolit, laumontit, analcim, meyolit, chabazit, stilbit, heulandit și gmelenit. În 1948 au fost realizați primii zeoliți artificiali prin sinteza hidrotermală, iar în 1950 au fost produși zeoliți sintetici la scară industrială ca site moleculare pentru separarea amestecurilor de gaze
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
organism, în realitate însă prezintă o conviețuire a două organisme - "alga verde" sau "albastră unicelulară" și "ciuperca" pluricelulară. După natura substratului pe care trăiesc lichenii pot fi: saxicoli (pe stânci), endolitici (cresc în masa stâncii) și epilitici (cresc pe suprafața rocilor); corticoli (pe trunchiul și ramurile arborilor), endofloiodici (cresc în grosimea scoarței) și epifloiodici (cresc pe suprafața scoarței); tericoli (cresc pe diferite tipuri de sol); lignicoli (pe lemne și putregaiuri); muscicoli (pe mușchi) etc. Înmulțirea lichenilor se realizează în general pe cale
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
ele nu au compoziția acizilor). Lichenii au fost definiți ca "pionieri ai vegetației" deoarece sunt primii care se instalează în stațiuni improprii pentru alte grupe de plante. Prin intermediul acizilor lichenici, care au o accentuată acțiune corozivă, lichenii reușesc să dezagrege rocile și să contribuie astfel la formarea unui strat subțire de sol, pe care ulterior se pot instala alte organisme vegetale. Procesul de terraformare a unor alte plante poate începe prin implementarea lichenilor. Datorită sensibilității lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroși
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
a solurilor zonale; în zona forestiera, de la cele brune slab acide ( saturate, eubazice) de pădure, până la "podzolurile humico-feriluviale" și "turbele oligotrofe", iar în zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajiști pe abrupturi, până la cele "humico-silicatice podzolice". Apariția unor anumite roci a determinat formarea de "soluri intrazonale". Astfel, pe calcare s-au format soluri "litomorfe", "rendzinice", iar pe roci acide solurile "brune acide", "criptopodzolice" și "podzolice" care coboară intrazonal în zona solurilor brune de pădure montane. Asociațiile vegetale s-au dovedit
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
și "turbele oligotrofe", iar în zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajiști pe abrupturi, până la cele "humico-silicatice podzolice". Apariția unor anumite roci a determinat formarea de "soluri intrazonale". Astfel, pe calcare s-au format soluri "litomorfe", "rendzinice", iar pe roci acide solurile "brune acide", "criptopodzolice" și "podzolice" care coboară intrazonal în zona solurilor brune de pădure montane. Asociațiile vegetale s-au dovedit a fi un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidișurile și
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
vântului sunt atinse spre sfîrșitul iernii și începutul primăverii iar vara este cel mai liniștit anotimp din acest punct de vedere. Ca efect al vântului care transportă grăunțe de nisip sau ace de gheață, stâncile, în special cele compuse din roci friabile(gresii), sunt șlefuite în diverse forme: turnuri, coloane, ciuperci. Deoarece sunt mai înalți decât împrejurimile, Bucegii sunt mai înnorați, întrucât masele de aer sunt obligate să se înalțe pentru a trece de obstacole. Prin înălțare, aerul umed condensează sub
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători spun că agenți modelatori au fost apă și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanta rocilor, gresii și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negata intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explică pe de-a întregul acest fenomen și astfel, legendele în jurul
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
excrementele eliminate de animale pot suferi, în timp, diferite transformări. Coproliții sunt excremente fosilizate, provenite de la animale preistorice. Conțin fosfat natural de calciu, rezultat din procesul de pietrificare, care se folosește ca îngrășământ organic natural în agricultură. Guano este o rocă sedimentară fosfatică provenită din acumularea excrementelor și a resturilor unor păsări marine și a altor animale marine. Este folosită deasemenea ca îngrășământ organic natural. Compoziția excrementelor depinde de alimentație și este diferită de la o specie la alta. Există însă o
Excrement () [Corola-website/Science/317454_a_318783]