51,558 matches
-
unui plan, a unui program de acțiune menit să deplaseze organizația spre o stare nouă, satisfăcătoare, superioară. De maximă importanță, În această etapă, este generarea schimbării la nivelul resursei umane. Reînghețarea este a treia etapă În care comportamentele, atitudinile sau sentimentele nou formate devin aspecte permanente, eficiente ale organizației. Studiind procesul de schimbare, G. Johns (1998) adaugă etapelor menționate anterior o serie de probleme pe care organizația le Întâmpină. Acestea sunt: a) diagnosticarea, acumularea de informații relevante cu rol de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
slăbit nici până În ziua de azi, concurând cu multe concepții contemporane, mult mai moderne și rafinate, cum ar fi, Susținător al dezvoltării și stabilității piețelor Țintă pentru ofertanții de bunuri și servicii Dorințe Stimulator al creativității producătorilor, managerilor și comercianților, sentimentul de exercitare a controlului, a autocontrolului observațional al comportamentelor. Fascinația psihologilor sociali pentru atitudini a rezultat din convingerea că ele oglindesc modul de evaluare a lumii și prin aceasta ele determină comportamente. Astfel, analiștii pieței sondează atitudinea față de diverse produse
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Onkvisit și J. J. Shaw (1994) definesc atitudinea ca „o tendință Învățată de a oferi un răspuns consistent, favorabil sau nefavorabil, fără un anumit obiect (situație)”. Atitudinile sunt definite deasemenea, ca reacții de evaluare a unui obiect, reflectate În convingerile, sentimentele și intențiile de comportament ale unui individ față de el. (J. M. Olson și M. P. Zanna, 1993). Se poate observa că atitudinile cuprind trei componente structurale. Convingerile presupun cunoașterea, imaginația și credințele individului despre obiectul respectiv (sau despre o anumită persoană
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unui individ față de el. (J. M. Olson și M. P. Zanna, 1993). Se poate observa că atitudinile cuprind trei componente structurale. Convingerile presupun cunoașterea, imaginația și credințele individului despre obiectul respectiv (sau despre o anumită persoană, grup, obiecte fizice, idei etc.). Sentimentele se reduc la a-i plăcea / a-i displăcea obiectul; sarcina lor este de a sprijini convingerile, după cum menționează W. Wosinska (2005, 106). Ambele elemente crează Împreună o atmosferă care se reflectă În intenția sau disponibilitatea de a reacționa la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
altă persoană, o instituție sau un obiect fizic; noțiunea de „obiect” are aici o semnificație de „obiectiv". Atitudinea nu este direct observabilă. Ea este un concept, o noțiune. Despre conținutul, direcția și intensitatea ei ne dăm seama fie din convingerile, sentimentele și intențiile declarate verbal sau scris, fie din observarea directă a comportamentului. Comportamentul este așadar - trebuie subliniat acest lucru - altceva decât atitudinea, cu toate că atitudinile și comportamentele se influențează reciproc. Atitudinea este o predispoziție pentru manifestarea unui anumit comportament. Cu alte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și produsele personale inclusiv reative, stilul și valoarea lor; d) definiții care relevă Împletirea diferitelor procese și fenomene psihice În cadrul atitudinii. De exemplu, D. Krech și S. R. Crutchfield (1962) definesc atitudinea ca un sistem de evaluări pozitive sau negative, sentimente, emoții și tendințe spre acțiune, În legătură cu un anumit obiect social (apud Shaw și Wright, 1967). Caracteristicile generale și specifice ale atitudinii D. Vrabie (1994) evidențiază o serie de caracteristici generale ale atitudinii, comune și altor procese și fenomene psihice. 1
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai bine organizate, mai solid construite au o forță de apărare mai mare, opun rezistență mai Îndelungată presiunilor de exterior, În timp ce altele care sunt mai slab organizate se destramă mai repede. Durata atitudinilor este cu atât mai mare cu cât sentimentele pe care le comportă se apropie de extreme. Durata atitudinii și manifestarea ei mai intensă sau mai puțin intensă la diferiți stimuli, depinde de locul pe care atitudinea Îl ocupă În structura personalității. Cu cât o atitudine este mai centrală
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consumator ca fiind cele mai importante, acestea sunt de obicei informațiile cele mai recente (M. Fishbein și I. Ajzen, 1975). O atitudine generală a subiectului asupra obiectului se manifestă În funcție de mai multe atribute ale acestuia. Formarea atitudinii depinde de intensitatea sentimentelor sau de forța convingerilor ferme ale subiectului față de atributele obiectului, precum și de evaluarea acestor convingeri. Semnele de Întrebare reprezintă „zone albe” domenii În care consumatorul nu are cunoștințe sau are cunoștințe pe care nu le ia În considerare. Altfel spus
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
create de noua informație. Cele trei componente sunt atât de strâns legate Între ele de așa manieră Încât o modificare survenită asupra uneia dintre ele determină modificări ale celorlalte două componente. O informație nouă cu bază cognitivă va determina modificarea sentimentelor și ulterior a intențiilor consumatorului În legătură cu produsul. Modelul elaborării probabilistice descrie două căi de modificare a atitudinii. Calea centrală se adresează componentei raționale, cognitive; consumatorul face o tentativă serioasă de evaluare logica a noii informații. Calea periferică, pe de altă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
studiu recent (Mariana Caluschi, Mihaela Șerban, 2007) consacrat reprezentării sociale a familiei rezultatele ne-au condus spre delimitarea În nucleul central a trei concepte pozitive: familia văzută ca generator de atitudini pozitive, ca izvor de armonie și Împlinire susținute de sentimentul de dragoste dintre soți (vezi fig. 2. Reprezentarea socială a familiei). Deși apar și aspecte negative În elementele periferice, cum sunt divorțul, infidelitatea, acestea nu au frecvență și importanță pentru a intra În nucleul central, dar atenționează asupra Înmulțirii fenomenelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
analizele au relevat simptome de depresie mult mai frecvente În cazul elevilor cu ambii părinți plecați sau doar cu mama plecată. „În general, plecarea mamei este factor de risc pentru apariția unor simptome de depresie la copii. Ei trăiesc un sentiment de singurătate, se simt neglijați că nimeni nu-i iubește și există riscul unor acte autodistructive și comportamente deviante” (Cf. Ziarul de Iași, 3 oct. 2007). Între efectele negative cu impact În dezvoltarea copiilor și structurarea personalității lor se Înscriu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întreaga noastră ființă se simte trădată” și, În consecință, dorind să ne ascundem de noi Înșine și de ceilalți ceea ce nu putem să rezolvăm, ne punem o mască. Aceste măști sunt: 1) masca de fugar când copilul este respins; 2) Sentimentul (sau percepția) stării de abandon, părăsire, lăsare la o parte conduce la asumarea măștii de dependent. 3) Situația de umilire pe care adesea o simt copii ce provin din familii dezintegrate prin plecarea unui părinte, divorț, are ca efect o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lucrul greu de la Început (să-și ia copilul cu ea peste tot) i-a oferit câteva oportunități pe care nu le bănuia inițial: a dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat independența În alegerea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca replici la experimentele americane și s-a conturat un alt tip de individ diferit de descrierile de până atunci. Culturile occidentale prezentau un om independent, contând Întotdeauna doar pe forțe proprii, trăind din realizările personale și având un puternic sentiment al propriei identități.; contactele cu alte persoane sunt instrumente pentru scopurile personale, rivalizează cu alții, preocupat de propriul interes, nu este loial grupului sau instituției În care lucrează și nici persoanelor apropiate (W. Wosinska, 2005, 195). Există Însă, o multitudine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personale, rivalizează cu alții, preocupat de propriul interes, nu este loial grupului sau instituției În care lucrează și nici persoanelor apropiate (W. Wosinska, 2005, 195). Există Însă, o multitudine de populații care trăiesc În culturi În care indivizii Își construiesc sentimentul identității, nu din realizările personale, ci din cele ale grupului din care fac parte, prioritară fiind colaborarea și nu rivalitatea. Autoarea citată (op. cit.) descrie cu mare finețe și exactitate acest tip de individ: „Exercitarea controlului individual nu este considerat un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
diferențiere culturală. Astfel, popoarele s ar deosebi cultural În funcție de următoarele dimensiuni: distanța față de autorități, evitarea nesiguranței (semnifică existența deschiderii sau a rezistenței la schimbare, manifestarea sau lipsa temerii de viitor), individualism/colectivism (orientare spre succesul individual și independență, sau puternic sentiment de solidaritate), feminitatea/masculinitatea (tendința de a păstra relațiile armonioase versus aspirația spre realizări personale și recunoașterea propriei valori). Ne vom opri cu precădere asupra tendinței spre individualism sau colectivism și influența acesteia asupra comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe privilegii decât pe Îndatoriri. Colectivismul, pe de altă parte, se caracterizează printr-un puternic sentiment de solidaritate cu celelalte persoane aparținând aceluiași grup. Individul se percepe ca parte a unui Întreg mai mare și de aceea simte nevoia de a se supune normelor grupului și prețuiește relațiile armonioase În cadrul acestuia. Accentul cade pe sentimentul puternic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
puternic sentiment de solidaritate cu celelalte persoane aparținând aceluiași grup. Individul se percepe ca parte a unui Întreg mai mare și de aceea simte nevoia de a se supune normelor grupului și prețuiește relațiile armonioase În cadrul acestuia. Accentul cade pe sentimentul puternic al datoriei, iar drepturile și privilegiile apar În plan secund. Schițarea acestor diferențieri poate servi trasării unor puncte de plecare pentru industria de textile și confecții În cunoașterea consumatorului și satisfacerea nevoilor și așteptărilor sale. Vestimentația care se adresează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
durabilitatea calității. În rolul de consumator sunt responsabili, corecți, ușor rigizi, meticuloși și preocupați de detalii. Sunt pragmatici și nu Își asumă riscuri nejustificate, dar În același timp, sunt atrași de luxul clasic și statutul aferent. Tind spre consolidarea unui sentiment stabil de apartenență, valorizează autoritatea și apreciază recunoștința. Tipul orientat spre satisfacție este căutător de senzații. Oamenii care manifestă ca dominant acest tip de dispoziție de consum sunt orientați spre a compune, a se promova pe sine prin diverse produse
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Oxford, definește emoția ca fiind “orice agitație sau tulburare mintală sentimentală sau pasională; orice stare mintală acută sau tensionată (apud Goleman, D., 2001, p. 345). D. Goleman nu este mulțumit de această definiție, spunând că emoția se referă la un sentiment și la gândurile pe care acesta le antrenează, la stările psihologice și biologice și la măsura În care suntem Înclinați să acționăm. Goleman realizează o clasificare a emoțiilor după cum urmează: mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, surpriza, dezgustul, rușinea. Definiții ale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
abilitate care implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință. John D. Mayer și Peter Salovey au fost primii care au definit inteligența emoțională ca fiind acea instanță care este capabilă să controleze și să regleze propriile sentimente cât și pe ale celorlalți și de a ne dirija gândurile și acțiunile. Aceștia, În 1990 se referă la inteligența emoțională ca fiind acea capacitate de a controla propriile sentimente și sentimentele celorlalți, capacitatea de a face diferența Între ele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
instanță care este capabilă să controleze și să regleze propriile sentimente cât și pe ale celorlalți și de a ne dirija gândurile și acțiunile. Aceștia, În 1990 se referă la inteligența emoțională ca fiind acea capacitate de a controla propriile sentimente și sentimentele celorlalți, capacitatea de a face diferența Între ele, precum și folosirea acestor informații pentru ghidarea propriului mod de gândire și a propriilor acțiuni. Apoi revin asupra acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este capabilă să controleze și să regleze propriile sentimente cât și pe ale celorlalți și de a ne dirija gândurile și acțiunile. Aceștia, În 1990 se referă la inteligența emoțională ca fiind acea capacitate de a controla propriile sentimente și sentimentele celorlalți, capacitatea de a face diferența Între ele, precum și folosirea acestor informații pentru ghidarea propriului mod de gândire și a propriilor acțiuni. Apoi revin asupra acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este vagă, incompletă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de gândire și a propriilor acțiuni. Apoi revin asupra acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este vagă, incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
gândire și a propriilor acțiuni. Apoi revin asupra acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este vagă, incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și reglarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]