65,481 matches
-
goana după „senzațional”. Forme mimetice de care se Îndrăgostesc unii pedagogi, maimuțăreala, uneori extrem de iscusită, abilă, inventivă, a valorilor lumii adulte, a problemelor ei, a creației chiar. (Nu vorbim aici, bineînțeles, de acele zone În care precocitatea este „la ea acasă”, cum este matematica, talentul „instrumental” la muzică, iar astăzi informaticaă Dar pe noi ne-au interesat mai mult, de-a lungul vremii, formele „ascunse” ale sinuciderii, ale autodestrucției, numite generic „ratare”. Acestea „Înșeală” și mai mult, În sensul că nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un palat sau măcar Într-o vilă la șosea, ca pe orice ștab de mâna a doua al momentului (unii mai locuiesc și azi acolo!Ă, ci să fi „Îndrăznit” a face câteva ample interviuri și discuții cu el, filmate acasă sau la universitate, În fața studenților - dar câte universități l-au invitat pe Nichita? -, să-l auzim azi, pe o peliculă color și calm, profesionist Înregistrat, recitându-și poemele, discutând cu colegii, cu tinerii care l-au Înconjurat mereu. Să nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Americă purtându-i pe studenți, albi, negri și pe străini și am ajuns astfel În splendidul campus universitar din Chicago. Acolo, În Swift Hall, parcă, am audiat unul dintre cursurile marelui savant de istoria religiilor și apoi am fost invitați acasă, unde am petrecut o seară lungă, târzie, Încă o dată fugind spre România, spre drama ei, spre oamenii de acolo și spre soarta culturii, primiți și serviți de foarte amabila și frumoasa doamnă Cristinel. Apoi, cu ani mai târziu, când eu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
românească modernă. Ermetismul canonic (2011). 2014. Apar volumele: Caragiale abisal (ediția a doua, revăzută și adăugită, Edituara Muzeului Național al Literaturii Române, București); Eminescu incorect politic (Editura Scara, București); Numere în labirint (vol. IV, Editura Detectiv literar, București); Literatura română acasă (Editura Ideea Europeană, București). I se decernează, de către Nicolae Breban, Premiul revistei "Contemporanul. Ideea Europeană". MARELE ZID, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 1981 Ioan HOLBAN Debuturi la "Junimea" (II) La o cu totul altă formulă narativă face apel Theodor Codreanu în romanul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu din 28 iunie trădează cu adevărat începutul nebuniei lui, cum rezultă din biletul d-nei Szőke( Slavici) către Maiorescu, sau numai o simplă criză nervoasă? Să nu uităm că în aceeași zi, la ora 10, când trăsura l-a adus acasă la Maiorescu, poetul părea complet liniștit și în deplinătate mintală, iar pentru secvențele de la Capșa și Baia Mitrașewski s-a acordat un prea mare credit mărturiilor depuse de "ticălosul" Grigore Ventura, a cărui prezență în preajma lui Eminescu este cel puțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Maiorescu și "pruba de piatră a adevărului" se află în recompensa pe care corifeul conservatorilor junimiști o primește, de la Ion C. Brătianu, și anume: vizita pe care seful guvernului liberal, Ion C. Brătianu, i-o face în toamna anului 1883, acasă, lui Titu Maiorescu; propunerea lui Ion C. Brătianu, din aceeași toamnă, ca Titu Maiorescu și alți junimiști să intre în guvernul liberal; numirea lui Titu Maiorescu ca profesor la Facultatea de Litere de la Universitatea din București printr-o rezoluție "reparatorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a dimensiunii reale pe care o legitimează omul deplin al culturii române. O creativitate genezică și ctitorială merita o înțelegere pe măsură, măcar din partea urmașilor. Dar, se subînțelege, Eminescu n-a avut noroc nici în viață, nici după aceea; nici acasă, nici aiurea. Dimpotrivă, cu excepția lui Maiorescu, extrem de puțini dintre contemporanii săi vor fi avut revelația că respiră sub același cer cu un creator român de valoare universală. Și dacă tot veni vorba de receptarea liricii sale în alte literaturi, situația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
celuilalt Mircea, adică M. Druc, e de altă natură, pentru că "structura lui intelectuală e a celui vindecat de complexul sfâșierii". În pofida acestui fapt, însă, el "a fost tratat la Chișinău și la București cu măsura "sfâșiaților", în calitate de agent al românismului acasă și ca agent al fostului imperiu roșu la București, adică tot acasă". Autorul ajunge să tragă concluzia că "adesea, românii "de margine" sunt mai lucizi și mai morali decât cei de la centru". Iar dintre parlamentarii români care au votat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intelectuală e a celui vindecat de complexul sfâșierii". În pofida acestui fapt, însă, el "a fost tratat la Chișinău și la București cu măsura "sfâșiaților", în calitate de agent al românismului acasă și ca agent al fostului imperiu roșu la București, adică tot acasă". Autorul ajunge să tragă concluzia că "adesea, românii "de margine" sunt mai lucizi și mai morali decât cei de la centru". Iar dintre parlamentarii români care au votat la 27 august 1991 recunoașterea ca stat a Republicii Moldova doar unul, Claudiu Iordache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o anumită precipitare, determinate de informala campanie dezlănțuită, la Chișinău, împotriva intelectualilor de frunte ai procesului de renaștere națională. Theodor Codreanu procedează diacronic în urmărirea consacrării și devenirii personalității vierene mai întâi în republicile din fosta URSS, deci nu atât acasă. Autenticitatea, "nivelul înalt al deschiderii spre lume", caracterul profund național și sacru al mesajului, primordialitatea, organicitatea, concentrarea în esențialitatea tematică și narativă (Mama, Patria, Iubirea, Limba ca "adăpost al ființei", Copilăria) susținută de profunzimea existențială și "cultura sentimentului" toate aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
depășirea simplei rezistențe prin confruntarea cu imperiul și prin militantism activ; cea de a treia este realizarea concretă a programului ce se rezumă într-un singur cuvânt n REÎNTREGIREA cu patria-mamă, prin care se va asigura și reîntoarcerea lui Ulise acasă, în Ithaka, alias România, pe care zeii Moscovei au învăluit-o cu fum gros, transformând-o într-un pământ "odios, oprimator, burghez". Un subcapitol este consacrat tarei pe care o trăiește poetul (ca și Eminescu sau Cantemir): discordia mioritică între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
De aici Mihai Cimpoi va identifica în poezia și aforistica lui Vieru, existența unei veritabile fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâșiere geografică produsă de granița de pe Prut, din dorința de a se întoarce acasă, în inima Carpaților. Hermeneutul român vorbește, ca și Mihai Cimpoi, despre destinul ulisian pe care îl au Basarabia și Poetul. Odată cu programul de recuperare a limbii materne, poetul recuperează folclorul, casa natală, patria și, nu în cele din urmă, fratele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nerăbdător să-i îndulcească traiul cu valorile gustoase ale Democrației... Este totuși și ceva oarecum adevărat și bun: acolo, în Occident, sunt așteptați românii în curs de emancipare. Așa este: cum ajung, li se dă (contra plată mai bună ca acasă) ceva de făcut, ceva de lucru, mai simplu și mai pe jos, potrivit pregătirii pe care o au și o pot proba, fără știința cuvintelor și a normelor de sintaxă... Omne principium dificile est! (Orice început este greu! lat.) De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
proba, fără știința cuvintelor și a normelor de sintaxă... Omne principium dificile est! (Orice început este greu! lat.) De aceea, deocamdată, pentru început, "valahul" se acomodează la "stil", mestecă gumă și gândul roz, că peste câteva luni, se va întoarce acasă pe sus (adică cu avionul) și cu bani. Și de ce nu, atunci, poate, la ieșirea din aeroport, în puțină confuzie cu diaspora, va avea șansa să guste (pe gratis) zece secunde din dreptul la comunicare pe sticlă... De unde să știe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spirituală nu este exclusivistă nici măcar pe tărâm confesional: "Hristos a venit pentru toți oamenii" (p. 60). Însuși Jean Francois Lyotard, care a lansat termenul de postmodernism (1979), s-a dezis după ceva mai mult de un deceniu, după cum la noi acasă Al. Mușina, L.I. Stoiciu și Mircea Cărtărescu s-au lepădat de acesta, poate și din conștiința faptului că postmodernismul cultural, cu sau fără suport economic, duce inevitabil la subcultură și kitsch. "Graba clasicizării trage concluzia sarcastic autorul acestei cărți a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
demonstra-o cărțile de mai târziu, precum Eminescu Dialectica stilului, Dubla sacrificare a lui Eminescu sau Mitul Eminescu. Heraclit a zis fiind vizitat de câțiva curioși să cunoască pe marele filozof căruia i se dusese vestea și care fusese găsit acasă încălzindu-se aproape de cuptorul de pâine, lucru ce îi dezarmează pe vizitatori că "sunt zei și aici". Adică, aproape de cuptor, și nu numai în Olimp. Speciile jurnal, memorii, cugetări sunt la îndemâna unui scriitor de obicei către sfârșitul carierei, atunci când principalele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spirituală firească și reînnodarea firului vieții artistice românești, rupt cu brutalitate în anul 1947, păreau pentru mulți iminente, mai puțin poate pentru moldavii sceptici. Eram invitat, în acei ani cu o prietenie frățească, să iau parte la întâlnirile scriitoricești ținute acasă la poetul Ion Larian Postolache, în Căuzași, strada Dobroteasa 1. Pe Ion Larian Postolache, cu douăzeci de ani mai vârstnic decât oaspetele lui, student medicinist, îl intrigam prin aerul adolescentin ce contrasta cu poezia matură supusă atenției conclavului mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca părinte, cum s-a putut întâmpla ca fata lui să se încredințeze în mâinile unui om străin, abia cunoscut la un drum lung. A rămas doar două zile la Buzău. „Apoi m-am îndreptat îngrijorat spre ai mei. Ajung acasă, înarmat doar cu o fotografie a celei care-și legase soarta de a mea. Părinții se uită la fotografie, mama sărută chipul din poză al viitoarei nurori și ne urează tot ce se poate mai bun. Cât de nesigure și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fi fost acela dar i se răspunsese cu indiferență. Bârlad, 4 octombrie 1940 Scumpa mea logodnică, Îți cer iertare în primul rând că nu am putut să fiu atât de punctual cum am fost mai înainte. Am ajuns cu bine acasă, Luni seara, după cum mi-am făcut calculele din Ploești. M-am oprit mai întâi pe la Buzău unde am găsit numai bine. A doua zi dimineața nu am plecat cu trenul de 6,30 cum am zis eu, ci cu cel
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
întregi. Culoarea e aceea preferată de tine, e un maro veritabil. Îți voi trimite un mic eșantion. Draga mea, ce mai faci? Acum cred că ai început cu adevărat activitatea. Eu, ce aș putea să-ți spun? Stau deocamdată liniștit acasă și aștept. Cred că până Marți, Miercuri se va clarifica situația, așa mi-a promis inspectorul de Tutova. Tu cred că ai rămas acolo. Ce bine miar părea, date fiind condițiunile în care ești acum. Te rog ceva. Domnul director
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fă acest lucru. Astăzi am venit la probă la palton. Sunt în infirmeria școlii în acest moment. Îți mai cer iertare pentru neplăcerile ce ți le-am pricinuit în timpul șederii mele la Ploești. Îmi găsesc câte puțin de lucru pe acasă, ca să mai treacă vremea. Va veni și timpul când vom fi cu adevărat împreună întrutotul , unul al altuia. Pe acasă la mine e numai bine și toți te înconjoară cu aceeași dragoste ca pe mine însumi. Transmite cele de cuviință
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
iertare pentru neplăcerile ce ți le-am pricinuit în timpul șederii mele la Ploești. Îmi găsesc câte puțin de lucru pe acasă, ca să mai treacă vremea. Va veni și timpul când vom fi cu adevărat împreună întrutotul , unul al altuia. Pe acasă la mine e numai bine și toți te înconjoară cu aceeași dragoste ca pe mine însumi. Transmite cele de cuviință cunoscuților de la Ploești. Termin aceste rânduri și rămân al tău cu tot dorul și dragul. Mii de sărutări și îmbrățișări
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nici un eșantion, poate că ai avut gândul plecat în sat. Ce zici ? de aluzia pe care o fac, cred că ai înțeles-o ! Ai terminat probele sau nu te-ai mai dus, știu că de obicei nu prea stai pe acasă, cuculeț, dragă. Bănuiam că tăcerea ta te îndeamnă să faci din nou escapadă, dar au fost numai iluzii... De câteva zile te tot aștept, tot am impresia că bați la ușă. Sandul meu drag și scump, nu o mai necăji
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în cazul nostru nici de asta nu am profitat. Dar nu e timpul trecut, să câștigăm ceea ce nu am știut să facem astă vară, mai ales din cauza mea, care eram puțin cam mândră, nu vroiam să ies așa des... De acasă, a trecut Gigi pe la mine, a fost în permisie de câteva zile, a dat examenul, pe care l-a luat. Mi-a adus plapoma și vești de acasă. Sunt bune cu totul. De sfântul Nicolae ne așteaptă. Dacă ai putea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
care eram puțin cam mândră, nu vroiam să ies așa des... De acasă, a trecut Gigi pe la mine, a fost în permisie de câteva zile, a dat examenul, pe care l-a luat. Mi-a adus plapoma și vești de acasă. Sunt bune cu totul. De sfântul Nicolae ne așteaptă. Dacă ai putea și ai avea ocazia, poți să vii și pe săptămâna viitoare. Avem trei sărbători, ziua Regelui, Sfântul Dumitru și plus o duminică, așa că miar face plăcere să vii
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]