51,558 matches
-
În forțele proprii mai deschis comunicării și negocierii mai atent cu nevoile și drepturile celorlalți mai eficient În abordarea situațiilor dificile mai bun În ce privește delegarea autorității și capabil de a spune "nu" atunci când este necesar mai liber În exprimarea propriilor sentimente mai conștient de drepturile, dar și de responsabilitățile personale mai abil În a conversa, a convinge și a obține, În relație cu ceilalți, succesul și eficiența socială Se Întâmplă frecvent, Însă, ca spectrul vieții relaționale să fie afectat de deficiențe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți Incapacitatea de a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința că ceilalți au Întotdeauna dreptate Neexprimarea sentimentelor Această paralelă Între comportamentele non asertive realizată de J. Fleming (1998, 14-15) dă posibilitatea evidențierii celei de-a treia opțiuni. Asertivitatea exprimată prin aserțiunea "Eu" contribuie la menținerea poziției și a propriului punct de vedere fără a ataca cealaltă persoană
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
poziției și a propriului punct de vedere fără a ataca cealaltă persoană (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Aserțiunea "Eu" presupune o clarificare și este un Început al conversației, nu o concluzie. Este un deschizător al comunicării ce permite exprimarea sentimentelor În legătură cu un eveniment, fără a blama și fără a cere celeilalte persoane să se schimbe. Aserțiunea permite exprimarea sentimentelor și a nevoilor personale Într-o manieră constructivă, ducând la o mai mare eficiență În muncă și În relațiile cu ceilalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Eu" presupune o clarificare și este un Început al conversației, nu o concluzie. Este un deschizător al comunicării ce permite exprimarea sentimentelor În legătură cu un eveniment, fără a blama și fără a cere celeilalte persoane să se schimbe. Aserțiunea permite exprimarea sentimentelor și a nevoilor personale Într-o manieră constructivă, ducând la o mai mare eficiență În muncă și În relațiile cu ceilalți. Asertivitatea oferă indivizilor posibilitatea ca viața lor să aibă o mai mare parte de influență, un mai mare impact
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vedere al elevului și În susținerea acestuia (elevului) indiferent de opinia personală. Modul În care se realizează ascultarea În cadrul comunicării suportive trebuie să sugereze interesul pentru interlocutor, convingerea că ceea ce simte și crede elevul este important, că Îi sunt respectate sentimentele, emoțiile și gândurile chiar În cazul dezacordului cu punctul său de vedere, arătând convingerea că acesta este important și valid pentru elevi, atestând contribuția lui În intercomunicare. Aceeași atitudine de apreciere a valorii celuilalt este exprimată și prin abilitățile de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
contribuția lui În intercomunicare. Aceeași atitudine de apreciere a valorii celuilalt este exprimată și prin abilitățile de ascultare activă. După A.F. Acland (1998, 21) tehnica ascultării active se materializează În respectarea a patru principii: Oferirea unui răspuns concret Înțelegerea sentimentelor celorlalți Manifestarea Înțelegerii și acceptării mesajului receptat Încurajarea conversației. Respectarea acestor principii determină cel puțin trei achiziții de bază : informare, Înțelegere și cooperare. Sintetizând aceste câștiguri personale și relaționale, Stanton N. (1995, 19)observă: " un om care ascultă pentru că nu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
adresare a Întrebărilor, sau chiar de retragere dintr-o situație fără ieșire (refuzul de a asculta). Toate aceste strategii permit individului să se afirme pe sine prin câștigarea respectului și valorificarea potențialităților proprii. Este vorba despre exprimarea opiniilor personale, a sentimentelor pozitive și negative, a construirii pas cu pas a succesului În plan social și profesional. Robert B. Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de convingere care utilizează regulile reciprocității, angajamentului, simpatiei, autorității, rarității pentru atingerea intereselor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să Încetezi să mai vorbești, să mai trimiți note de serviciu, să convoci ședințe - realismul cere să te apuci să schimbi ceva. „Zonele doar cu vorbe” blochează comportamentul creativ. 4. Elanul - comportamentul ce presupune lucru interesat, fluxul creativ susținut de „sentimentul irațional de urgență”, de pasiune și deschidere emoțională pentru realizarea ideii noi. 5. Semnalizarea - este un comportament ce captivează adoptat de persoanele creatoare și care alături de curaj se alătură și celor patru comportamente consolidândule și menținându-le creșterea. 6. Curajul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se adapta la circumstanțele specifice, la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei de la care ar putea obține beneficii. În varianta extremă, aceștia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Zhao (2005) a realizat o analiză a experiențelor on-line trăite de adolescenți care a relevat faptul că cei co-prezenți prin intermediul internetului dezvoltă un self digital, diferit de cel construit off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de consum ale adolescenților. Într-o cercetare având ca obiectiv studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
extern care scoate la iveală modificarea echilibrului relațiilor existente, prezența unui antagonism, a unei vechi mutații. Etapa aceasta are drept caracteristică sentimental imposibilității Întoarcerii. III. Etapa a treia este criza propriu-zisă. Indivizii Își pierd puterea asupra realității și se naște sentimentul de abandon, confuzie, amenințare. Se produce o generalizare a rupturilor, se accentuează climatul tensionant, apărând constrângerea unei mutații decisive. IV. Etapa de după criză. În această etapă fie se produce dezmembrarea organizației, demisie, concediere, pensionare, fie se stabilesc noi reguli și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Specialiștii fundației Gallup, din investigațiile realizate În timp asupra comportamentului marilor manageri În relație cu inducerea loialității și fidelizării clienților au delimitat patru stări emoționale distincte implicate În fidelizarea clienților. Acestea sunt: Încrederea, integritatea, mândria, pasiunea. a) Încrederea este un sentiment ce apare pe baza unor emoții pozitive În relația client marcă, client-produs etc. Încrederea se dezvoltă prin „imaginile mentale create de mărci, prin experiențele cu produsele și serviciile respective sau prin interacțiunile cu angajații sau reprezentanții companiei”. Formarea sentimentului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un sentiment ce apare pe baza unor emoții pozitive În relația client marcă, client-produs etc. Încrederea se dezvoltă prin „imaginile mentale create de mărci, prin experiențele cu produsele și serviciile respective sau prin interacțiunile cu angajații sau reprezentanții companiei”. Formarea sentimentului de Încredere depinde de calitățile tehnice ale produselor ce funcționează impecabil, de Înțelegerea nevoilor consumatorilor, de satisfacerea trebuințelor dar și de expectanțele acestora. Foarte importantă este „alinierea dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
realizarea Încrederii o cerință ese cheia promisiunii ce confirmă așteptările: consecvența În respectarea promisiunilor, preîntâmpinarea dorințelor consumatorului, calitatea serviciilor etc. Încrederea se obține greu și se poate pierde ușor dacă nu sunt Îndeplinite condițiile expuse mai sus. b) Integritatea este sentimentul de siguranță dat de tratarea corectă a clientului, Încrederea În angajamentul etic al unei mărci, respectarea fără echivoc a principiilor stabilite și rezolvarea satisfăcătoare a evenimentelor și problemelor neprevăzute. Integritatea se consolidează când un client simte și Înțelege că a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și rezolvarea satisfăcătoare a evenimentelor și problemelor neprevăzute. Integritatea se consolidează când un client simte și Înțelege că a apelat la o companie care nu este doar competentă ci și corectă și cu un puternic simț etic. Pentru realizarea acestor sentimente de Încredere și integirtate companiile elaborează ghiduri și manuale detaliate În care prezintă principiile la care aderă compania În abordarea problemelor din perspectiva clienților. Adeziunea la principiile agreate și de companie și de producător este o componentă În stabilirea integrității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Deoarece multe probleme și evenimente neprevăzute pot să apară În relația companiei - producător - client, companiile care țin seama de starea emoțională și tensiunile ce pot să apară cu aceste ocazii și acționează empatic ținând cont de interesele clineților vor crea sentimentul de mulțumire, Încredere și adeziune al clienților, vor transforma emoțiile și tensiunea negativă În stări emoționale pozitive În relație cu producătorii, angajatorii sau compania respectivă. Dacă În timp așteptările clienților sunt astfel onorate, crește Încrederea clientului În serviciile oferite, În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
astfel onorate, crește Încrederea clientului În serviciile oferite, În companie se țes legături emoționale și motivaționale ce vor susține și Întări lolialitatea și fidelitatea clientului. c) Mândria ca rezultat al relației de Încredere și integritate sstabilizate. Clienții loiali dezvoltă și sentimentul de mândrie că achiziționează produse de la acele companii. Cuvintele chieie În acest context sunt „demnitate, respect, amabilitate și politețe. Ele reflectă o organizație care este conștientă și apreciază valoarea umană a clienților” (C. Coffman, G. Gonzaley Molina, 2002, p. 157
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de mândrie că achiziționează produse de la acele companii. Cuvintele chieie În acest context sunt „demnitate, respect, amabilitate și politețe. Ele reflectă o organizație care este conștientă și apreciază valoarea umană a clienților” (C. Coffman, G. Gonzaley Molina, 2002, p. 157). Sentimentul de mândrie față de companie, marcă, producător e asociază În timp cu pasiunea. d) Pasiunea ce reflectă legătura, mintea, rațiunea și sufletul clientului apare atunci când s au stabilit Încrederea, integritatea și mândria ce funcționează ca susținător al dorinței și voinței de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consumatori delimitate În funcție de vârstă, sex, resurse financiare. Paradoxul generat de trebuința individului de a se afirma În același timp ca individualitate unică și exemplar de serie devine din ce În ce mai dificil de armonizat, de soluționat. Deși fiecare individ dorește să Își consolideze sentimentul apartenenței la un grup național, social, profesional, adoptându-i obiceiurile, ritualurile, Însemnele, apare pregnant și comportamentul de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți. Se conturează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sfaturi altora prin expunerea directă sau indirectă a propriilor experiențe. Aceste persoane sunt sensibile la relațiile emoționale promovate de personalul companiilor ce vând produsele despre care discutam anterior și pot fi ușor fidelizate prin stimularea Încrederii, integrității, mândriei și altor sentimente În legătură cu produsele, mărcile firmei. Într-o societate de hiperconsum, pentru protecția consumatorului trebuie promovate: responsabilitatea companiilor și firmelor față de calitatea și efectele produselor medicamente și suplimente alimentare; creșterea fondurilor alocate de companie pentru studierea efectelor de interacțiune și a celor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asupra organismului. Simptomatologia specifică intoxicației vizează: Dezvoltarea unui comportament dezadaptativ reversibil, determinat de tipul de substanță consumată, de proveniență exogenă; Simptomatologia psihică datorată consumului de substanță psihoactivă și care generează tabloul dezadaptativ este constituită din: labilitatea dispoziției, a emoțiilor, a sentimentelor, stări de afect, tulburări cognitive, de judecată, perturbarea inserției sociale, fenomene ce apar la puțin timp după utilizarea substanței; Tulburările mintale induse de consumul de substanță, cum ar fi „tulburările de percepție, vigilitate, atenție, judecată, control emoțional și de comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
toxicomanie provin din zonele mărginașe ale orașelor, În cartiere cu risc privind prezența fenomenelor antisociale. Izolarea socială: de obicei sunt persoane singure, lipsite de familii, prieteni, fără perspective sociale și profesionale, fără idealuri de viață. Tipul de personalitate: anxietate crescută, sentiment general de inferioritate, vulnerabilitate la stres și frustrare, structuri depresive. Stresul psihosocial: lipsuri materiale, lipsa unui loc de muncă, solicitări multiple din partea familiei și a socialului, lipsa de Înțelegere, lipsa facilităților sociale, etc. Implicații ale schizofreniei și toxicomaniei: Din punct
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vorbește de blestematul de acum, protocronism. Există și În literatura română teoreticieni care au adus o contribuție deosebită la evidențierea marilor probleme legate de tot mai complexul proces de creație literară, de care trebuie să ne amintim cu un adevărat sentiment de prețuire și mândrie. Alături de Mihail Dragomirescu, trebuie să ne amintim de un Tudor Vianu, de un G. Călinescu, a căror contribuție nu va putea fi niciodată ignorată de cei care vor veni. În cel mai bun caz, ei pot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ea urmează să fie prezentată pe scenă. O operă literară exprimă și o idee, o importantă parte a structurii unei opere literare. Ideea reprezintă semnificația operei și are menirea de a include atitudinea autorului față de tema abordată, precum și gama de sentimente și trăiri umane. Într-un fel, ideea reprezintă ceea ce este de Învățătură pentru cititor. MIJLOACELE ARTISTCE Figurile repetiției 1. Repetiția fonologică:aliterația: „Prin vulturi vântul viu vuia...” (consoane); - asonanța: „Căci unde-ajunge nu-i hotar...” (vocale); - anafora: „Tot ce e perfid
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu, moșule, nu crede! Așa fost-au totdeauna Că de cel gonit se leagă clevetirea și minciuna.” (B. P. Hasdeu) GENURILE LITERARE GENUL LIRIC Genul liric cuprinde operele literare În care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile, ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. În genul liric domină viziunea și transfigurarea artistică, autorul apelând la tehnici asociative, creând un univers sugestiv ce se adresează sensibilității cititorului. Lirismul este genul discursului subiectiv, exprimă sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]