51,468 matches
-
Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 . 12. Avocatul Poporului arată că dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 sunt constituționale. Astfel, amintește că măsura suspendării contractului individual de muncă în ipoteza textului de lege criticat constituie o măsură temporară, putând fi dispusă de angajator până la încetarea cercetării disciplinare. Or, cercetarea disciplinară este o procedură obligatorie pentru angajator în cazul săvârșirii de către salariat, cu vinovăție, a unor fapte în legătură cu munca, constând în acțiuni sau inacțiuni prin
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
2) din Codul muncii. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
18 mai 2011, cu modificările ulterioare, dispoziții potrivit cărora: "(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații: a) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condițiile legii;". 16. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 41 alin. (1
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
inițiative și utilizează forță de muncă salariată are obligația să respecte reglementările legale referitoare la încheierea, executarea și încetarea contractelor individuale de muncă". 27. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea apreciază că, deși în ipoteza normei de drept criticate nu se poate vorbi de o negare a dreptului la muncă, în egală măsură nu se poate omite că măsura suspendării contractului individual de muncă reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului la muncă, lăsată, în temeiul art. 52 alin. (1
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională - justul echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, în vederea realizării testului de proporționalitate, Curtea trebuie, mai întâi, să stabilească scopul urmărit de legiuitor prin măsura criticată și dacă acesta este unul legitim, întrucât testul de proporționalitate se va putea raporta doar la un scop legitim". De asemenea, Curtea a precizat prin Decizia nr. 266 din 21 mai 2013 că pentru corecta aplicare a testului este necesară
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
în ipoteza art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 , precum și faptul că, în lipsa unor astfel de criterii legale, aprecierea temeiului de suspendare este lăsată, în întregime, la dispoziția angajatorului, Curtea apreciază că dispozițiile textului de lege criticat, interpretate în coroborare cu celelalte texte din Codul muncii incidente în materia suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului și în materia răspunderii disciplinare, nu oferă suficiente garanții pentru ca această măsură să fie dispusă cu păstrarea unui raport proporțional
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
instanța europeană înțelege prin acuzație de vinovăție penală formulată de un "reprezentant al statului sau al unei autorități publice", înainte de pronunțarea instanței. 38. De asemenea, Curtea, verificând respectarea condițiilor constituționale referitoare la dreptul la apărare, constată că dispozițiile de lege criticate nu îl împiedică pe cel interesat să se folosească de mijloacele legale care constituie garanții ale dreptului la apărare, așa cum sunt posibilitatea de a folosi orice mijloc de probă, dreptul de a formula solicitări cu privire la administrarea probelor, dreptul de a
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
individual de muncă a fost suspendat, astfel încât să își asigure resursele financiare necesare, apreciază că nu se poate reține nici critica referitoare la încălcarea dreptului la un nivel de trai decent. 40. În sfârșit, Curtea observă că dispozițiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei, fără privilegii ori discriminări. De altfel, autorii excepției nu au precizat care sunt categoriile sociale între care se creează discriminare și nici maniera în care textul de lege ar
DECIZIE nr. 261 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273218_a_274547]
-
cauzei, respectiv anularea Hotărârii Guvernului nr. 52 din 10 februarie 2016 pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale din anul 2016. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 27 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.754/2/2016, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ
DECIZIE nr. 292 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273234_a_274563]
-
pe dinamica acestora, asumându-și astfel un rol activ în corijarea la timp a abaterilor de la Constituție." 11. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate sunt în contradicție cu dispozițiile constituționale invocate de reclamant. Instanța apreciază că impunerea numărului de semnături pentru depunerea unei candidaturi la funcția de primar, și anume depunerea unei liste de susținători care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total
DECIZIE nr. 292 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273234_a_274563]
-
14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile autorului excepției, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 15. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr.
DECIZIE nr. 292 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273234_a_274563]
-
art. 1 alin. (3), întrucât aduc atingere valorii supreme de dreptate, care este una dintre valorile esențiale ale statului de drept, legiuitorul îndepărtându-se de la principiul care guvernează acordarea despăgubirilor morale, și anume cel al echității și dreptății. Astfel, dispozițiile criticate instituie o taxă judiciară de timbru disproporționată pentru acțiunile având ca obiect daunele morale aduse drepturilor și libertăților cetățenilor, fiind respectată numai norma de demnitate umană (prin art. 7 din același act normativ). Apreciază că este încălcat și art. 1
DECIZIE nr. 231 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272924_a_274253]
-
în vedere că aceeași cerere de daune morale, în diferite etape procesuale, a fost taxată diferit, spre exemplu la fond a fost taxată cu 100 lei, în timp ce la reexaminare a fost considerată o cerere materială. 7. Totodată, susține că dispozițiile criticate sunt contrare dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) și art. 26 din Constituție, precum și celor ale art. 6 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece, pe de o parte, o taxă judiciară de
DECIZIE nr. 231 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272924_a_274253]
-
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 12. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 26 arată că acestea nu sunt incidente în cauză. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 231 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272924_a_274253]
-
ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 231 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272924_a_274253]
-
prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 în cuantumul acordat funcțiilor similare existente la nivel de instituție. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), deoarece instituie o discriminare evidentă între subiecții de drept enumerați și celelalte categorii de personal din sistemul bugetar, instituindu-se astfel o diferență de tratament juridic. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, discriminarea
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
acele persoane expres enumerate de text, în detrimentul celorlalte persoane care își desfășoară activitatea în sectorul public. În consecință, având în vedere că situațiile juridice în care se află categoriile de subiecte de drept, respectiv cele individualizate prin textul de lege criticat, pe de-o parte, și celelalte categorii de personal bugetar, pe de altă parte, nu diferă, nu poate justifica aplicarea, în privința acestora, a unui tratament juridic diferit. În final, solicită Curții Constituționale să constate că însuși criteriul care a stat
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 din aceste instituții. 7. Tribunalul Ialomița - Secția civilă opinează în sensul că, față de motivele invocate în susținerea excepției, este vorba de fapt despre o problemă de interpretare a dispozițiilor de lege criticate, iar nu despre o excepție de neconstituționalitate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
situații juridice diferite, astfel încât tratamentul juridic diferit este pe deplin justificat. Prin urmare, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la principiul egalității, în cauză nu poate fi reținută încălcarea art. 16 din Constituție. 10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul egalității. Totodată, arată că funcția publică este diferită, după cum se realizează în cadrul unei structuri a administrației publice, a Guvernului, a Președinției sau a Parlamentului, element ce justifică diversitatea situațiilor
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
justifică. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
în actul de bază, identificându-se cu acesta.", Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 . 14. Autorii excepției susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
și sistemului public de asistență socială beneficiază de drepturile salariale stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015." Textul de lege criticat - art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , introdus prin art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 , a instituit o altă excepție de la art. 1 alin. (1) și (2) referitoare la menținerea
DECIZIE nr. 242 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272903_a_274232]
-
care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile de lege criticate reglementează pentru perioada ulterioară intrării lor în vigoare, în domeniul propriu de aplicare, așa încât nu se poate aprecia că acestea produc efecte retroactive. De altfel, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni, în ceea ce privește recunoașterea unor drepturi și
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată. În acest sens, instanța arată că se ajunge ca o cerere de acordare a despăgubirilor înregistrată în anul 2003 să fie efectiv plătită reclamantei doar în anul 2020. Astfel, dispozițiile de lege criticate contravin atât normelor avute în vedere prin Legea nr. 290/2003 , cât și principiului stabilit în art. 15 alin. (2) din Constituție, reclamantei aplicându-i-se un alt act normativ decât cel în vigoare la data înregistrării cererii la instituția
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură, de imediată aplicare cu privire la toate cauzele pendinte, care se aplică numai pentru viitor și nu retroactiv. De asemenea, susține că din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 sunt aplicate aceleași reguli procedurale tuturor
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]