51,663 matches
-
și deplasarea particulelor fine. Caracterul torențial al ploilor favorizează pluviodenudarea și capătă intensități maxime primăvara când covorul vegetal nu s-a dezvoltat. Culmea Vâlnei-Groapa Oii are pe versantul estic numeroase suprafețe afectate de eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor procese nu mai depinde foarte mult de roca de bază ci mai degrabă de morfologia zonei (înclinarea versantului, gradul de fragmentare, profunzimea nivelului de bază local) și de gradul de împădurire a acesteia. De la nord la sud Subcarpații Argeșului se evidențiază prin concordanța trăsăturilor morfologice subcarpatice determinate de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Hayashi Shihei. Textul, publicat în Japonia în 1785, descrie Regatul Ryūkyū. În 1832 a fost publicată o traducere prescurtată a traducerii în franceză a lui Titsingh. În anii 1870 și 1880, marina britanică folosea numele Pinnacle Islands pentru cele trei roci din apropierea insulei "Uotsuri"/"Diaoyu Dao" (numită "Hoa-pin-su", 和平屿, "Peace Island"); "Kuba-jima"/"Huangwei Yu" (numită "Ti-a-usu") și "Taishō-jima"/"Chiwei Yu". Numele englez "Pinnacle Islands" este folosit de unii echivalent cu numele "Senkaku" sau "Diaoyu". Numele colectiv "Senkaku" pentru întregul arhipelag a
Arhipelagul Senkaku () [Corola-website/Science/327421_a_328750]
-
Minamikojima, Kitakojima și Uotsuri de la familia Kurihara cu suma de 2,05 miliarde de yeni. China's Foreign Ministry objected saying Beijing would not "sit back and watch its territorial sovereignty violated." Arhipelagul constă din cinci insulițe nelocuite și trei roci fără vegetație. Distanțele de alte insule: Adâncimea mării din jurul insulelor este de cca 100-150 m, cu excepția sinclinalului Okinawa la sud.
Arhipelagul Senkaku () [Corola-website/Science/327421_a_328750]
-
calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros), faunistice (specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE).
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate"). Ea reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță o zonă colinară cu depozite de resturi fosilifere de pești și scoici caracteristice zonelor cu un climat subtropical atribuie perioadei Oligocenului - depozitate în roci sedimentare constituite din gresii și marne. Fosile identificate aici pot fi vizionate la la Muzeul de Știinte Naturale din Piatra Neamț. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
marne. Fosile identificate aici pot fi vizionate la la Muzeul de Știinte Naturale din Piatra Neamț. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
activități (procese): Uraniul este un metal ușor radioactiv , destul de răspândit în scoarța terestră. Uraniul este mai abundent decât aurul , argintul, mercurul, la fel de abundent ca zincul și ușor mai puțin răspândit decât cobaltul, plumbul sau molibdenul. Uraniul este prezent în majoritatea rocilor, în sol, în apa râurilor și a oceanelor. Granitul, care reprezinta circa 60% din crusta terestră, are o concentrație în uraniu de 4 ppm. Fosfații naturali pot avea conținut de uraniu de până la 0,04%, în timp ce unele zăcăminte de cărbune
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
cuprinde patru unități geomorfologice distincte: Caracterizat de o succesiune de trei niveluri topografice care scad în mod progresiv de la altitudinea de 400m la cea de 100m: nivelul Tel Hai, nivelul Hagoshrim și nivelul Maayan Baruh. Acest sector e constituit din roci sedimentare, acoperite de un strat de bazalt. El cuprinde principalele izvoare ale Iordanului: Ayun și Snir. Se întinde de la Hagoșrim (100 m înălțime) până la fostele mlaștini ale lacului Hula (la 70 m înălțime). Aici se află așezările Beit Hilel, Sde
Valea Hula () [Corola-website/Science/326498_a_327827]
-
de păsări, inclusiv cârduri mari de pelicani și cocori, precum și păsări de apă și răpitoare. Este cel mai sudic sector, și este constituit din aluviunile pârâurilor Hatzor, Dishon și Eliezer. El se înalță la o altitudine de 400 m și rocile lui sunt bazaltice.
Valea Hula () [Corola-website/Science/326498_a_327827]
-
și bătrâni, sau mai simplificată: versanți abrupți (fără pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau alta este intensitatea eroziunii, care este în funcție de: mișcările scoarței, rocă, climă, vegetație și stadiu de evoluție. Evoluția versanților în funcție de climat: a)În climatele umede versanții se tesesc, tinzând la un profil de echilibru. Versanții abrupți se retrag sub acțiunea alunecărilor și a altor procese gravitaționale. Cu timpul, panta versanților se
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
o scoarță de alterare tot mai groasă, se acoperă cu vegetație și sol. Atunci ai impresia că el nu mai evoluează; s-a atins profilul de echilibru al versantului. b)În regiunile secetoase versanții se retrag, dar rămân abrupți. Aici rocile sunt dezagregate de insolație și îngheț, iar în timpul averselor sunt atacate prin acțiunea de pluviodenudare. Când roca este moale și impermeabilă (argilă sau marna) apar numeroase ravene și ogase, situate unele lângă altele, creând peisaje dezolante numite pământuri rele. Versantul
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
el nu mai evoluează; s-a atins profilul de echilibru al versantului. b)În regiunile secetoase versanții se retrag, dar rămân abrupți. Aici rocile sunt dezagregate de insolație și îngheț, iar în timpul averselor sunt atacate prin acțiunea de pluviodenudare. Când roca este moale și impermeabilă (argilă sau marna) apar numeroase ravene și ogase, situate unele lângă altele, creând peisaje dezolante numite pământuri rele. Versantul este astfel măcinat în mod uniform, pe toată suprafață să, retrăgându-se paralel cu el însuși. Prin
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
Glacisul este o formă de relief cu pantă redusă, ușor înclinată (2-5 grade), care mărginește un abrupt sau un versant înclinat. Reprezintă forme de tranziție, cu profil general concav. În funcție de origine se disting: glacis de eroziune¬ - format prin eroziunea unor roci friabile la baza unor abrupturi; glacis de acumulare (aluvial, coluvial, proluvial) - format prin acumulare la baza unui versant. Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantului, rezultate prin spălare în suprafață, șiroire, procese gravitaționale; sunt formate în general din materiale fine
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
în zonele de cuestă sau cu suprafețe strucurale), de piemont (la poalele muntelui), de vale (la contactul lunca-frunte de terasă; lunca-versant) și glacis versant (versanții concavi și scurți care mărginesc o vale). În funcție de materialele dominante la suprafață întâlnim glacisuri: în roca, detritice (domină materialele alohtone) și mixte. Pedimentul este o suprafață de eroziune ușor înclinată și dezvoltată pe roci dure. Se disting două elemente: inselbergul (relieful rezidual) și pedimentul propriu-zis, despărțite între ele de un unghi(ruptură de pantă)-knick. Pedimentul
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
de terasă; lunca-versant) și glacis versant (versanții concavi și scurți care mărginesc o vale). În funcție de materialele dominante la suprafață întâlnim glacisuri: în roca, detritice (domină materialele alohtone) și mixte. Pedimentul este o suprafață de eroziune ușor înclinată și dezvoltată pe roci dure. Se disting două elemente: inselbergul (relieful rezidual) și pedimentul propriu-zis, despărțite între ele de un unghi(ruptură de pantă)-knick. Pedimentul poate fi uniform dezvoltat în jurul inselbergului sau poate avea intrânduri adânci sau mai mici în interiorul abruptului muntos. Se
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
sus în jos și scăderea altitudinii relative a interfluviilor, în condițiile unei lungi perioade de stabilitate tectonică. La finele ciclului ea se prezintă larg ondulată și cu o serie de „martori de eroziune” (monadnokuri) mai înălțați care se axează pe rocile cele mai dure. Pediplenă, în schimb, se realizează treptat, prin așa numitul proces de pedimentare, pornind de la baza fiecărui versant ce se retrage paralel cu el însuși. Pedimentele se substituie unele pe altele (cele joase pe cele mai înalte) și
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
unesc continuu unele cu altele, astfel că în final creează o vastă pediplenă. Ea este mult mai netedă decât peneplenă și prezintă o serie de martori (inselbeguri), ce tasnesc brusc peste suprafețele bine nivelate. Inselbergurile nu se axează neapărat pe rocile dure, iar versanții lor au app. înclinarea inițială a versanților masivului. Și pediplenă, că suprafață finală, are nevoie pentru a se perfectă de stabilitate tectonică. Pediplenă caracterizează climatul arid și semiarid. Ciclul eroziunii - de la munte la peneplenă Într-o regiune
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
caracter polizonal (vântul și șiroirea). Aceștia provoacă o serie de procese că: formarea gheții în sol, perturbarea structurilor inițiale prin contracții termice și creșterea volumului gheții din sol, dezagregare, congelifluxie, șiroire, eolizatie. Înghețul și dezghețul apei din sol și din roci provoacă o puternică dezagregare. Efectele acestui cuplu sunt diferite de la o regiune la alta, în funcție de nuanțele climatului impus de latitudine, altitudine, depărtarea de ocean, de gradul de acoperire cu vegetație, de proprietățile gelive ale rocii și gradul lor de umectare
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
apei din sol și din roci provoacă o puternică dezagregare. Efectele acestui cuplu sunt diferite de la o regiune la alta, în funcție de nuanțele climatului impus de latitudine, altitudine, depărtarea de ocean, de gradul de acoperire cu vegetație, de proprietățile gelive ale rocii și gradul lor de umectare, de durată și frecvența ciclurilor gelive. Solul de la suprafața poate să înghețe și să se dezghețe de la noapte la zi (ciclul diurn) sau să se dezghețe numai vară (ciclul sezonier). Există și regiuni unde solul
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
înghețe și să se dezghețe de la noapte la zi (ciclul diurn) sau să se dezghețe numai vară (ciclul sezonier). Există și regiuni unde solul rămâne permanent înghețat, acest strat depășind 150 m grosime (pergelisol). Apă din porii, fisurile și crăpăturile rocilor, din scoarță de alterare, îngheață. Prin tensiunile pe care le dezvolta, creează un complex de microcute, bombări la suprafața solului, iar după topire crăpături, microdepresiuni. În rocile consolidate înghețul și dezghețul determina fragmentarea lor. Intensitatea acestui proces (gelifracție, crioclastism), mărimea
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
acest strat depășind 150 m grosime (pergelisol). Apă din porii, fisurile și crăpăturile rocilor, din scoarță de alterare, îngheață. Prin tensiunile pe care le dezvolta, creează un complex de microcute, bombări la suprafața solului, iar după topire crăpături, microdepresiuni. În rocile consolidate înghețul și dezghețul determina fragmentarea lor. Intensitatea acestui proces (gelifracție, crioclastism), mărimea elementelor rezultate cât și viteza sfărâmării depind de gradul de umezire al rocilor, de natură lor (macrogelive, microgelive) și de durată înghețului. Dezghețul face ca o parte
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
un complex de microcute, bombări la suprafața solului, iar după topire crăpături, microdepresiuni. În rocile consolidate înghețul și dezghețul determina fragmentarea lor. Intensitatea acestui proces (gelifracție, crioclastism), mărimea elementelor rezultate cât și viteza sfărâmării depind de gradul de umezire al rocilor, de natură lor (macrogelive, microgelive) și de durată înghețului. Dezghețul face ca o parte din apa rezultată din topirea gheții și zăpezii să pătrundă în sol, inmuindu-l și transformându-l adesea într-o masă de noroi sau tundra mlăștinoasa
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
adesea într-o masă de noroi sau tundra mlăștinoasa (molisolul) ce alunecă chiar pe panțe mici (solifluxiune) Acțiunea zăpezii (nivația) deși pare neînsemnata, este destul de complexă, evidențiind procese de eroziune mecanică (avalanșe), dizolvare (apele de topire), protejarea solului și a rocii (sub acumulări nivoeoliene). Pe versanții cu pantă accentuată (peste 30ș), care permit acumularea zăpezii se produc avalanșe. Prin repetarea procesului se creează culoare de avalanșe care sunt formate din: circ sau pâlnie nivală la partea superioară; culoar (pe traseul transportului
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]