51,468 matches
-
Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al părții, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 1: "(1) Stabilirea și plata despăgubirilor acordate persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
rolul instanțelor judecătorești, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 290/2003 , cu modificările și completările ulterioare." ... 13. Autoarea excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii civile, și ale art. 16 alin. (1), referitor la egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, din perspectiva unor critici asemănătoare, dispozițiile art.
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că dispozițiile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 , respectiv 18 decembrie 2014. 17. Referitor la invocarea prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea
DECIZIE nr. 298 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 3 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272917_a_274246]
-
prin care a contestat Decizia nr. 327 din 20 ianuarie 2015 , emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistrița-Năsăud, în ceea ce privește încadrarea sa în clasa de salarizare. 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 4 alin. (2), art. 16, 41 și 53 din Constituție. În acest sens arată că, potrivit art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ocuparea funcțiilor publice se face prin promovare, transfer, redistribuire, recrutare
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcții similare din instituția publică în care sunt încadrate. Prin urmare, persoane care ocupă aceeași funcție publică sau funcții publice echivalente ajung să primească salarii diferite. 10. Dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii și pentru că funcționarul public încadrat în clasa de salarizare la nivelul treptei 3 nu mai poate avansa în treapta 1 de salarizare, întrucât reglementarea actuală nu mai prevede salarizarea pe trepte pentru funcționarii publici. De altfel, pentru acest
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
contravin dispozițiilor art. 41 din Legea-cadru nr. 284/2010 . 11. Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege criticate nu sunt neconstituționale. În acest sens arată că art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 nu face decât să determine care este nivelul de salarizare în plată pentru o funcție similară, respectiv care
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
veritabile aspecte de neconstituționalitate. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
în care acesta este încadrat. ... (3) În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010." ... 18. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere următoarelor texte din Constituție: art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetățeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la muncă și protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau
DECIZIE nr. 201 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272923_a_274252]
-
și bănățeni) ai Partidului Național Țărănesc, au prezentat regelui Carol al II-lea un memorandum: "Patria de lux. Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramureș) prezentat M.S. Regelui Carol II în 15 decembrie 1938", în care este sever criticată dictatura regală și centralizarea excesivă a țării. După eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderile teritoriale din 1940, Maniu a refuzat colaborarea cu regimurile instalate după 6 septembrie 1940. În timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
honneur și autor de succes, a fost și puternic contestat în ultimii ani, fiind asimilat alături de Gabriel Liiceanu și Horia Roman Patapievici unui grup de interese care ar acapara viața intelectuală și culturală a României. a fost de asemenea aspru criticat ca susținător al președintelui Traian Băsescu, deși își depusese încă din 2005 demisia din funcția de consilier prezidențial. A fondat revista culturală "Dilema" (mai târziu redenumită "Dilema Veche"), în care publică un editorial săptămânal. Pleșu a realizat împreună cu Gabriel Liiceanu
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
liberă și armonioasă a personalității individului în vederea unei integrări eficiente în societatea bazată pe cunoaștere. Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat. În conformitate cu legea educației (adoptată în 1995), sistemul educativ românesc este reglementat de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (MECI). Fiecare nivel are propria sa formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare. Grădinița este opțională între 3 și 6 ani
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
națiuni care conduceau ISAF la momentul înțelegerii. Ea a fost aprobată unanim de către toți cei 19 ambasadori ai NATO. A fost prima oară în istoria organizației când a avut loc o misiune în afara zonei atlantice. Canada a fost în original criticată pentru că i-a luat-o înainte ISAFei. Între 1945-1949, vestul era îngrijorat de expansionismul URSS care dorea să-și mențină forță militară la întreagă capacitate și să impună forme nedemocratice de guvernământ. Între 1947-1949, Norvegia, Grecia, Turcia și alte țări
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
este recunoscut de o audiență largă. De la începutul War on Terror din 2001, Blair a sprijinit puternic politica externă a Statelor Unite, demne de menționat fiind invazia din Afganistan din 2001 și invazia Irakului din 2003. Ca rezultat a fost aspru criticat, atât pentru pentru deciziile luate cât și pentru circumstanțele în care acestea au fost luate. La 7 septembrie 2006 Blair a declarat public că va renunța la poziția de lider al partidului Labourist până la conferința sindicatelor comerciale, care se va
Tony Blair () [Corola-website/Science/296822_a_298151]
-
spațiu este considerat a fi capodopera lui Garnier, drept cea mai îndrăzneață inovație în domeniu din secolul al XIX-lea, deoarece realizează integrarea unor nivele de înălțimi diferite într-un ansamblu unitar. Pictura de tavan a operei a fost adeseori criticată și în 1964 a sfârșit prin a fi înlocuită de picturile executate de Chagall, care au un efect oarecum straniu în contextul arhitecturii și decorurilor concepute altminteri ca un tot, la finele secolului al XIX-lea.
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
teritoriale, dar mulți erau dispuși să acorde o șansă unei ultime ofensive militare. Cu toate acestea, între februarie și iulie, lipsa de popularitate a războiului și oboseala au câștigat teren, alături de propaganda pacifistă. Continuarea războiului justifica și un imobilism foarte criticat, pentru că nu se putea acorda ziua de muncă de 8 ore, fără a slăbi producția de război, și nu se putea convoca Adunarea Constituantă în timp ce un milion de soldați erau plecați pe front. Înfrângerea militară a „” a declanșat la începutul
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
ceea ce rămăsese din formația Smile, cărora li s-a alăturat John Deacon completând structura formației în 1971. a devenit extrem de cunoscută și iubită în mijlocul anilor 1970, păstrând până astăzi o remarcabilă bază internațională de suporteri. Deși a fost inițial puternic criticată, mai apoi ignorată, în special de criticii de specialitate, și mai ales în Statele Unite ale Americii, formația Queen a fost ulterior larg apreciată și elogiată, recunoscându-i-se forța creatoare, inovativitatea și pionieratul într-o serie de subcurente rock așa cum
Queen () [Corola-website/Science/297123_a_298452]
-
Caragiale a însemnat o dungă mare și foarte luminoasă în literatura noastră contemporană; ea a rămas asupra noastră și va rămâne asupra tuturor generațiilor.”" Caragiale s-a bucurat de recunoașterea operei sale pe perioada vieții sale, însă a fost și criticat și desconsiderat. După moartea sa, a început să fie recunoscut pentru importanța sa în dramaturgia românească. Piesele sale au fost jucate și au devenit relevante în perioada regimului comunist. În 1982, între Groapa Fundeni și Dealul Bolintin, Lucian Pintilie a
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
pentru intervenția împotriva sectei Davidienilor din Texas|Waco]], Texas. "Folosirea calculată a violenței ilegale pentru a instaura frica, în vederea intimidării sau pedepsirii guvernelor sau societăților, pentru atingerea unor scopuri în general politice, religioase sau ideologice". Și această definiție este puternic criticată pentru că permite aplicarea conceptului de terorism la nivel statal (stat terorist) și introduce arbitrarul "legalității" conferit de tribunalele americane. De exemplu uciderea unor cetățeni civili iranieni ar putea să fie considerată "legală" de către guvernul american și deci nu ar constitui
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
în funcționarea unui sistem electronic." De asemenea sunt considerate ca acte teroriste acțiuni de amenințare cu folosirea armelor de foc sau a explozivilor care nu au ca scop influențarea guvernului sau crearea unei stări de teroare. Această lege este foarte criticată, pe motiv că permite o definire mult prea largă a termenului de terorism și creează un potențial pentru abuzuri din partea guvernului. Criticii acestei legi argumentează punctul lor de vedere cu multe exemple ipotetice (unele chiar comice și absurde) cum ar
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
în Mesopotamia. Alții resping aceasta ca pe o expresie a ideologiei pan-turcice, arătând că majoritatea lingviștilor consideră sumeriana ca o limbă izolată, în timp ce alții o leagă de limbile dravidene. Mai mult, clasificarea limbilor într-un grup uralo-altaic este deseori criticată, datorită lipsei de dovezi și a lipsei de similarități evidente dintre limbile clasificate astfel. Unii savanți consideră hunii, ale căror origini merg până spre anul 1200 î.Hr, ca unul dintre primele popoare turcice. Lăsând aceste controverse de-o parte
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
Mai mult decât atât, unii politicieni chinezi s-au pronunțat în sprijinul democratizării, deși alții rămân mai conservatoari. Au fost efectuate unele eforturi majore de reformare, de exemplu, în noiembrie 2013 guvernul a anunțat planurile sale de abolire a mult criticatului program de reeducare prin muncă. În cursul anilor 2000 și începutul anilor 2010, guvernul chinez a devenit din ce în ce mai tolerant cu ONG-urile care oferă soluții practice și eficiente pentru problemele sociale, dar o astfel de activitate a „celui de-al
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
în valoare totală de 62,4 miliarde dolari, în 2012, și o serie de preluări majore, de către companii chineze, a firmelor străine. Rata de schimb valutar subevaluată a Chinei a cauzat tensiuni cu alte economii majore, țara fiind de asemenea criticată și pentru fabricarea, în mari cantități, de produse contrafăcute. China s-a clasat pe locul 29 în Raportul Competitivității Globale, în 2009, deși aceasta este doar pe locul 136 din 179 de țări evaluate în Indexul Libertății Economice în 2011
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
guvernul a amenințat cu închisoarea pe cei ce refuză să-și declare etnia. Genc Pollo, ministrul de resort, a declarat că cetățenii vor putea să-și declare liber etnia, limba maternă și religia, sau pot alege să nu răspundă. Amendamentele criticate nu includ încarcerarea sau obligativitatea declarării etniei sau limbii, ci doar o amendă ce poate fi contestată în instanță. În Parlamentul Albaniei este reprezentată minoritatea greacă, iar guvernul i-a invitat pe greci să se înregistreze pentru a-și ameliora
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
1 iulie 2003 Italia a preluat, conform rotației, Președinția Uniunii Europene, reprezentată fiind de Berlusconi. Mulți comentatori și-au exprimat îndoielile asupra compatibilității sale cu această funcție. Zilele următoare s-a adresat Parlamentului European stabilindu-și planurile pentru președinția sa. Criticat fiind de un membru german al parlamentului, Martin Schulz (S-D), s-a exprimat cu "Domnule Schulz, știu că un producător din Italia face un film despre lagărele de concentrare naziste. Vă propun pentru rolul șefului. Ați fi perfect." Referința
Silvio Berlusconi () [Corola-website/Science/296697_a_298026]