51,663 matches
-
redus și o pătură subțire și discontinua de zăpadă. În plus apar elemente fine, uscate, ușor de deplasat. Vântul inarcat cu nisip, cu zăpadă și cristale de gheață acționează prin coroziune și deflație, adică izbește cu putere și șlefuiește proeminentele rocilor, lărgește spărturile, spulberă materialele fine. Contribuie la formarea reliefului rezidual de tip „babe”, „ciuperci”, „sfincși”. În alte locuri vântul depune praf, dând acumulări loessoide sau dune de nisip. Uneori evacuarea elementelor fine duce la dezvoltarea unui peisaj de câmpuri de
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
inundațiile de mare proporție și transportul masiv de aluviuni. Aporturile laterale de aluviuni formează acumulări în trepte - terase fluvio-periglaciare. Șiroirea acționează relativ puțin în timpul dezghețului și mai accentuat când intervine o ploaie înainte ca solul să se fi dezghețat. Pe rocile moi se formează ravene. Acțiunea biochimica este foarte redusă și limitată la fâșiile cu vegetație pipernicita, perena, ceea ce face ca pedogeneza să nu se realizeze. Grohotișurile reprezintă mase de pietre colțuroase acumulate la baza abrupturilor. În general blocurile cele mai
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
tot acumulări de materiale cu dimensiuni variabile, depuse la baza versanților de către gelifluxie, șiroire și vânt. Sunt mult mai grosiere și în general necimentete în raport cu grézes- litées-urile. Sunt citate în Ungaria, unde umplu văiugile largi. Blocurile glisante sunt fragmente de rocă, de dimensiuni mari ce se deplasează lent pe versanții munților cu înclinare redusă, pe care nu se pot produce rostogoliri; deplasarea este „grăbita” primăvară datorită procesului inghet-dezghet, dar și prin supraumectarea solului; în spatele se formează o microdepresiune. Treptele și umerii
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
superioară. Este o îmbinare de panțe reduse, poduri, separate de panțe accentuate (20-50ș), frunți sau taluzuri. Rezultă prin procese de gelivație și nivație pe versanții cu strate neomogene dispuse orizontal. Terasetele sunt trepte de dimensiuni reduse pe versanții alcătuiți din roci moi. Pantă accentuată permite în timpul dezghețului desprinderea unor pachete de rocă și dispunerea lor etajata. Căderea pachetelor alternează de la câțiva cm până la câțiva metri. Potecile de vite sunt cărări înguste, discontinui care se desfășoară perpendicular pe panta. Apar de obicei
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
accentuate (20-50ș), frunți sau taluzuri. Rezultă prin procese de gelivație și nivație pe versanții cu strate neomogene dispuse orizontal. Terasetele sunt trepte de dimensiuni reduse pe versanții alcătuiți din roci moi. Pantă accentuată permite în timpul dezghețului desprinderea unor pachete de rocă și dispunerea lor etajata. Căderea pachetelor alternează de la câțiva cm până la câțiva metri. Potecile de vite sunt cărări înguste, discontinui care se desfășoară perpendicular pe panta. Apar de obicei primăvară în urmă dezghețului prin alunecări foarte reduse în stratul inerbat
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
lipsit de vegetație , cu pietre împlântate într-un material nisipo-argilos, iar fruntea este acoperită de smocuri de iarbă. Curgerile de noroi și alunecările (solifluxiunea) afectează solul și pătură de alterare pe adâncime mică. Se produc pe un pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți de solifluxiune. În profilul acestora apar: în partea superioară un sector înclinat unde afloreaza rocă, în baza un sector acumulativ gros de 2-5
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
iar fruntea este acoperită de smocuri de iarbă. Curgerile de noroi și alunecările (solifluxiunea) afectează solul și pătură de alterare pe adâncime mică. Se produc pe un pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți de solifluxiune. În profilul acestora apar: în partea superioară un sector înclinat unde afloreaza rocă, în baza un sector acumulativ gros de 2-5 m, iar între ele un glacis cu o peliculă fină
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
mică. Se produc pe un pat format din rocă coerentă sau înghețată în timpul dezghețului. Pe versanții omogeni că rocă, solifluxiunea poate avea caracter areal, rezultând versanți de solifluxiune. În profilul acestora apar: în partea superioară un sector înclinat unde afloreaza rocă, în baza un sector acumulativ gros de 2-5 m, iar între ele un glacis cu o peliculă fină de gelifracte. Culoarele de avalanșe și semipalniile nivale se formează pe versanții cu înclinare mare, în urma producerii repetate, pe aceleași trasee a
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
un diametru de cca 1 m. Ele oferă tundrei un aspect pestriț (tundra pătată). Câmpurile de pietre (mari de pietre). Dezagregarea produce mase însemnate de grohotișuri ce rămân pe loc sau se deplasează extrem de puțin, creând îngrămădiri ce acoperă complet rocă de bază. Pavajul nival rezultă din dispunerea gelifractelor de tipul lespezilor cu una din fete pe suprafața stratului de sol. Movilele înierbate (marghile) sunt formate din material fin, argilos și nisipos, înierbat; au dimensiuni de 1 m; rezultă prin procese
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
se suprapun unor lentile de gheață în dezghețare. Celelalte sunt legate de o fază înaintată de degradare a pergelisolului, cănd blocurile de gheață din sol se topesc și provoacă tasări și depresiuni lacustre. Este vorba de distrugerea unor strate de roci dure prin dezagregare, îndepărtarea majorității materialelor rezultate și rămânerea în relief a unor vârfuri de diferite forme: crește ascuțite și crenelate (custuri), crește de cocos, ace, vârfuri piramidale, turnuri, ciuperci, jandarmi, strungi adică șanțuri adâncite, cu fundul relativ plat și
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
diferite dimensiuni), care se află incorporate pe marginile și la fundul ghețarului. Prin intermediul acestora, ghețarul scrijelează pereții și patul văii. Această eroziune brută este dublată de un proces de șlefuire, determinat de gheață curată sau amestecată cu particule fine de rocă, având o granulometrie asemănătoare nisipului și care constituie „făina de ghețar”. Ghețarul desfășoară o puternice eroziune laterala, cât și o eroziune în sens longitudinal. Roca versanților, afectată de îngheț, prezintă fisuri mari, care înlesnesc ghețarului să smulgă mai ușor blocuri
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
de un proces de șlefuire, determinat de gheață curată sau amestecată cu particule fine de rocă, având o granulometrie asemănătoare nisipului și care constituie „făina de ghețar”. Ghețarul desfășoară o puternice eroziune laterala, cât și o eroziune în sens longitudinal. Roca versanților, afectată de îngheț, prezintă fisuri mari, care înlesnesc ghețarului să smulgă mai ușor blocuri de rocă; eroziunea laterală lărgește mult profilul transversal al văilor glaciare. Eroziunea în profil longitudinal, se deosebește de aceea a apelor curgătoare prin faptul că
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
o granulometrie asemănătoare nisipului și care constituie „făina de ghețar”. Ghețarul desfășoară o puternice eroziune laterala, cât și o eroziune în sens longitudinal. Roca versanților, afectată de îngheț, prezintă fisuri mari, care înlesnesc ghețarului să smulgă mai ușor blocuri de rocă; eroziunea laterală lărgește mult profilul transversal al văilor glaciare. Eroziunea în profil longitudinal, se deosebește de aceea a apelor curgătoare prin faptul că gheață acționează mai slab acolo unde panta este mai mare. Când panta este mai mică, sau când
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
praguri și bazinete sau excavații de subsăpare. Eroziunea glaciară are o intensitate diferențiata în funcție de sectoarele sau părțile componente ale ghețarului. Eroziunea cea mai puternică se manifestă în cadrul văilor, unde masele de gheață curg, presează, smulg și târăsc cantități mari de rocă. În perimetrul circurilor, eroziunea este mai redusă, ea exercitându-se nu atât prin deplasarea gheții, cât mai ales datorită imensei presiuni cauzata de grosimea foarte mare. După aspectul exterior se deosebesc mai multe tipuri de ghețari montani: Ghețarul alpin sau
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
depășesc uneori altitudinea de 5.000 m. Ghețarii alunecă pe văi și ajungând la poalele munților confluează, formând veritabile piemontări de gheață. Sunt numiți și ghețari de piemont. Pe suprafața gheții se depune un strat de praf rezultat din dezagregarea rocilor. Uneori apar chiar soluri, pe care se poate instala o vegetație arborescentă. Periodic, areale ale pădurilor sunt îngropate sub valuri de gheață provenite prin alunecare din sectoarele înalte. Părțile care ajung la ocean se desprind din cauza mareelor, formând ghețarii plutitori
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
la obârșia văilor glaciare, care este sau a fost ocupată de un ghețar. În circulație au mai intrat și termeni românești de căldare sau zănoagă. Excavația este creată prin presiunea exercitată de masa de gheață, prin abradarea (erodarea) patului de rocă. Valea glaciară reprezintă făgașul prin care curge limba ghețarului. În linii generale, ea se aseamănă cu un uluc sau jgheab uriaș, al cărui profil transversal prezintă forma de „U”. Uneori văile glaciare pot avea și forma literei „V” (cazul unor
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
vai suspendate sau troghuri. Un aspect deosebit îl prezintă văile glaciare îmbucate formate dintr-un uluc larg, în interiorul căruia a fost sculptată o vale mai recenta și mai strâmta. Profilul longitudinal al văii glaciare are mari denivelări, formând praguri pe rocile mai dure și cuvete sau bazinete largi pe rocile mai moi. Ele rezultă din procesul de subsăpare glaciară. Primul prag este cel care separă circul de valea glaciară. Adâncirea cuvetelor din spatele pragurilor, permite gheții să crească în grosime și să
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
văile glaciare îmbucate formate dintr-un uluc larg, în interiorul căruia a fost sculptată o vale mai recenta și mai strâmta. Profilul longitudinal al văii glaciare are mari denivelări, formând praguri pe rocile mai dure și cuvete sau bazinete largi pe rocile mai moi. Ele rezultă din procesul de subsăpare glaciară. Primul prag este cel care separă circul de valea glaciară. Adâncirea cuvetelor din spatele pragurilor, permite gheții să crească în grosime și să acționeze mai mult în contrapantă prin subsăpare. Cea mai
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
limbii glaciare, aceste bazinete se umplu cu apă formând lacuri (lacurile Geneva și Constanța din Alpi). Cu timpul, lacurile se pot colmata, apărând câmpii reduse ca suprafață. La partea superioară, în dreptul pragurilor se dezvolta crăpături în masa ghețarului, denumite crevase. Rocile vălurite, cunoscute și sub denumirea de spinări de berbeci ("roches moutonnées" în franceză) apar sub forma unor ondulări pe pragurile glaciare. Ele se datoresc șlefuirilor și striațiunilor adânci trasate de ghețarul încărcat cu materiale morenice, dure, în timpul curgerii. Ghețarii smulg
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
unitară, uneori înaltă de 90 m, numită banchiză; din ea se desprind blocuri imense de gheață numite aisberguri ("iceberguri"). În unele zone periferice apar tot mai multe stânci deasupra gheții (nunatak-uri), crevase și văi canion. Materialul detritic rezultat din dezagregarea rocilor ce compun nunatak-ul va fi preluat de către masa de gheață în mișcare și depus sub formă de morene glaciare. Gheața calotei antarctice este pleistocenă. Topirea ei ar ridica nivelul oceanului planetar actual cu circa 15 m. Prezența ei în zona
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
din munți și ghețari de platou la exterior. Ghețarii de calotă exercită o triplă activitate: de eroziune (exarație), de transport și de depunere. Formele rezultate sunt vizibile mai ales dupa retragerea ghețarilor. Formele de eroziune sunt reprezentate prin: fjelduri, fiorduri, roci mutonate, nunatak-uri. Fjeld-urile sunt câmpii înalte sau podișuri, dezvoltate pe un substrat dur, care a fost netezit parțial de ghețari. Deasupra lor se ridica martori ("monadnock"-uri) sau stânci reziduale ("nunatak"-uri). Fiordurile par ca niște golfuri lungi și ramificate
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
sau stânci reziduale ("nunatak"-uri). Fiordurile par ca niște golfuri lungi și ramificate, ce pătrund în interiorul uscatului pe zeci de km; au rezultat prin inundarea de către mare a unor văi glaciare adânci, după topirea calotei glaciare ce acoperea zona limitrofă. Rocile mutonate ("roches moutonnées") sunt stânci șlefuite, ovale sau circulare modelate de ghețarii prin morenele de fund, fixate în masa de gheață. Formele de acumulare sunt mult mai extinse și mai variate decât cele de exarație. Ca poziție acestea se dezvoltă
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
poloneză de "pradoliny" (pradoline). Lățimea lor este de câțiva km, iar lungimea de ordinul sutelor și miilor de km. Elba, Oderul și alte râuri din nordul Germaniei și Poloniei curg local pe vechi pradoline. Blocurile eratice reprezintă bucăți mari de rocă, răspândite în cadrul morenei frontale. Ele se pot depune și pe fundul oceanului fiind aduse de banchize și aisberguri. Formele fluvio-glaciare (proglaciare) Câmpiile de sandre sunt zone acumulative construite de către torenții glaciari la periferia morenei frontale. Pe suprafața câmpiei, care atinge
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
anumite regiuni de câmpie sau de podiș. Meandrele divagante au un subtip - meandrele compuse. La ele se observă bucle mari, care le rândul lor prezintă meandre foarte mici. Se întâlnesc în zonele muntoase, de dealuri și de podiș, formate din roci dure și relativ omogene. Ele nu își schimbă poziția decât printr-o evoluție extrem de înceată. Un exemplu în România îl formează meandrele Lapusului și Cavnicului, în masivul cristalin Preluca, sau meandrele Jiului și Nerei în porțiunea lor de defileu. Meandrele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Popina este un fel de insula mică, rezultată din vechiul uscat cuprins în buclă meandrului, înconjurată pe trei părți de belciug și pe o parte de rău. Primele explicații cauzale ale meandrelor se refereau la factori externi : devieri datorită rezistenței rocilor, a unor conuri de dejecție, căderea unor copaci. Ulterior se pune accent pe forță centrifuga (principiul lui Thomson) care duce la o ușoară înălțare a apei spre malul concav și la o erodare a acestuia spre avale și lateral (Emm
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]